Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-01-04 / nr. 2

kr ai 8-lea No. 2.___ Prețul abonamentelor IN IASSÎ, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.­­pe trimestru 7 fr. streinatate ......................................................... INSERIIUM Și RECLAME, rândul 60 bI SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu sfe primesc. Un 20 fanii IASSI, Vineri 4 ianuariu Apare Duminica, Mercurea și vinerea. 40 fr.CURIERUL (TH. BALASS­AN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Prețul Anunc­urilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IY 30 b. R'entru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commi^iunaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf M*ode Seilerstatte No. 2 Wien VJ^otínz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fil­lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 fanii ___________________________________ Ca.len.dLs,rvLl S e p t a, m. a- n e i__________ ________________________________ . . I~^T1 L vn:Cfil .... 0 IDA I PATRONUL 4M 1, E f TIMPUL DIN SEPTAMANA STÍL NOU_ |_ P I U A PATRONUL ț> IL E l ___Í___Kria^Soar.____ Deceniv.­ ——•==.-----. .­­ Ianuarie. .. ■ 30 Dominicft S­ fca Cuv. Mart. Anisia. 11 Duminică 1. Ep. Higinu 7 — 34 Luni Unv. Melania romană . ■ Hyb fej $ 12 Luni Honoriu 7 34 ca­­ San Marti­r­l Tăiere» împrejur St. Anasie .­­ . H . 13 Marți Ilarie­l~W Merenvi Sf. Silvestru papa ’Bonei­­—' ~—'n 31 Dee. lumina nouă, ger. 2.4 i­ercuri Felice 7—49 4 30 Joi Pr. Malachia și M..Jordv^ W *t IS Joi _ Maur 4~­H Vnerl Cone, celor 12 ar­gi­n Teoctist 16 Vinen Marcelia jqa Sămbătă M. Teopompt și iu,rJb­r.n­­ 17 Sâmbăta Antonie Er« 7 — 47 4—S4 ^.cîgI -Cel-îrat al Doamnelor pentru ajutorul [st»silor î români răniți, ! t Doamnele membre a­le Comitetu­­­­lui central sînt rugate să bine­vo­­­­iască a se întruni în ziua de 9 a cu­­­­rentei la 2 oare p. m., în casele sub- j | semnetei spre a lua cunoștință despre j­i­starea actuală a casei, precum și spre­­ a decide ceia ce vor crede mai util în interesul prosperărei fondului și a­l destinațiunei sale finale. Vice Președinte,­­ M. Rosetti Roxnovano. t ^ă. M­ustiini pre ! Aflu că sa răspândit vitetul trecerei r­e>m­isionatului meu în alte mâni. Na e a­ 1­­erat și aduc aceasta la cunoștința pu­ L ’*• Clementina Catar­gi. Cernăuți g i P’^in tfatat de “*•1 șn ce a­­­ 'r 'oate t­rei, dorește a se angaja in aceia? unita­­te la vre­o moșie oferind toate garanțiile necesare. A se adresa la Administrațiu­­nea ziarului. (6__6) si TELEGRAME Labor­a 10 Ianuare. Mahmud-Khan ocupă orașul Ghazni și strînge im­pozite în numele fiiului lui Jakub- Khan. Viena 10 Ianuare. In comisiunea trebilor externe a delegațiunei ma­ghiare, d. Haymerle, ministrul de ex­terne, face o comunicație amănunțită asupra chestiunei legării liniilor fe­rate austro-maghiare cu Serbia și a tratatului de comerț cu acelaș prin­cipat. Din această comunicare rezultă că Serbia a hotărit de a trimite în cu­­­rînd un plenipotențiar la Viena spr C 1 a regula chestiunea joncțiunii linilor ferate; fară chestiunea tractatului de­­ comerț va fi deslegată numai după regulararea definitivă a celei dintâi , conform intereselor Austriei.­­ Berlin 10 Ianuare. împăratul arg primit în audiență privată pe d. s d’Oubril. 1 Londra In­ Ianuare. Ziarului ..Dai­ly News i se anunță din Berlin că c Oubril ambasadorul Rusiei au anga­­j­­at pe împărat de a face personal­ £­mente declarații asigurătoare în pri­­­­vința mișcărei trupelor russe semna­­­­late la fruntariile Poloniei. Roma 12 Ianuare. Regele au pri­­­­mit în audiență solemnă pe contele Wimpfen care au presentat scrisorile­­ sale de acreditare în calitate de am­basador al Austro-Ungariei. Maiesta­tea Sa a convorbit îndelung cu dl. de Wimpfen arătândui satisfacțiunea­­ de al revedea și exprimînd încrede­­­­rea că el va contribui de a consolida­­ bunele raporturi a­le Italiei cu Au­­­­stria. 1 Viena 12 Ianuare. In sinul com­i­­­­siunei pentru afacerile streine din de­­­­legațiunea ungară, baronul Haymerle ( în urma unei interpelări ce i s’a a­­­­dresat, a zis, că guvernul nu are nici­­­0 cunoștinț­ă fieială despre luptele­ aiwautim­ur cu­­ un tenegren, dar tre­­­buie se mărturisească cum că situațiu­­­­nea este gravă în acea parte de loc. . Baronul Haymerle adause: „Frunta­riile ocupate de trupele noastre sunt­­ prea depărtate ca se fie necesar de a se lua măsuri speciale. nul In privința tarifelor vamale baro­Haymerle zise că deja în între-­ vederea lor, d-nii Bismark și Andras­­­­sy căzură de acord asupra punctului " acestuia. Relațiunele economice ale a­­­cestor două țări trebuie să corespun­­cu relațiunele politice c­e sunt ■ cordiale și nici­odată nu vor putea ■ să fie un caracter de resboi vamal. . Este convins că guvernul german va ■ respunde în­r­ivința acestor interese, la dorințele echitabile ale Austriei,­­ căci am­două părțile contractante sunt­­ inspirate de cea mai bună vo­ință și rezultate pozitive sunt deja izbândite, dar nu se pot comunica tocmai în ajunul negocierilor. Comisiunea au huat act de decla­­rațiunea ministrului. Paris 12 Ianuare. Se crede că mi­ne Marți în ședința de deschidere a camerei, noul cabinet va produce pro­gramul sen prin care va expune ch­e­­stiunele pendente fără se indice so­­luțiunele ce au a se da. Roma 12 Ianuar­i.. Senatul au dis­cutat proiectul pentru abolirea taxei asupra măcinișului. Saccaro, raportor, au propus în numele biuroului cen­tru­ de a trece proiectul la ordinea zilei așteptând ca măsuri oficiale să permită abolirea graduală a acestui­ impozit. Discuția s-a amînat pe mâne. Ferdinand Acton ministrul marinei au fost ales senator, Viena 12 Ianuare. Comisiunea de­­legați­­nei negare au votat bugetul minister M afacerilor externe fără modificare.­­>aul Calay au declarat că în curăn­­«datele din Bosnia și Herțego vai fi desființate. Co­misiunea mo­­at bugetul a­cestui minister re de 688 mii florini. C­­matei au votat bugetul­­ stertului de resboi. 7 au dat detalii adm­inistra­t­ive co ierează I —g • două Constant­ Vitetul - despre o foi relațiu­t nelor dintre F a este des- i mințit. Există că că reîn­ceperea negoci­erea loc. Se­­ asigură că b: „«ar grea** luată în­­ stăpînire de bulgari din Filipopoli au­­ fost redată în stăpînirea comunităței­i grecești. Muntenegrul refuză de a numi co­­­­misarii cari se primescă documentele­­ relative la cesiunele teritoriale care îi­­ sunt date de congrs. Muntenegrul­­ pretinde înainte de care desarmarea­­ poporațiunei din misinie și descon­­­ i­centrarea albanesilor concentrați în a­­­­­cest punct. Londra 14 Ian. Ziarului „Standard“ i se anunță din Contantinopoli că se crede cum că emisari italiani incu­­rajează pe Albanezi la resistență. Ziarului „Times“ i se comunică din Petersburg, că Labanoff va continua de a ține la Londra o atitudine con­ciliantă. Contele Lundolf trecând prin Berlin va remite împăratului Wilhelm o scrisoare autografă­­ din partea Ța­rului. Peste 14 Ianuar. Era un atrapa­­ment reu intenționat sau format îna­intea casinului nobleței. Ferestrile au fost stricate. Forța armată căutând se menție ordinea mai multe persone au fost rănite­ sau operat­e î arestări. Viena 18 Ianuare. Informațiunile parvenite cercurilor militare din ca­pitală nu confirmă știrea despre nuoi concentrări de trupe ru­se în Polonia. Londra 18 Ianuare. Ziarului „Stan­­­­dard“ i se comunică din Viena că Ubril și Novikoff nu au dat explica­­țiuni asupra concentrărilor de trupe ruse pe frontariele de la vest. Paris 13 ianuare. Gambeta au fost reales prezident al camerei deputați­lor cu 259 voturi din 308 votanți. Ziarul „Le Temps“ zice că între­gul cabinet este de acord cu Prezi­dentul Republicei și cu Gambeta de a respinge ori­ce propunere de con­versiune a rentei. Berlin 13 Ianuare. Bismark au de­­saprobat încercările de agitație pro­duse în Prusia contra evreilor. Viena 13 Ianuare. Od­aigiunea db­­ligațiunei ungare au adoptat fără nici o modificare bugetul extraordin­ar al ministeriului de resboi; ministrul dat explicațiuni în timpul discuțiunii­ pe articole. Roma 13 Ianuare. Guvernul au decis de a numi un atașat militar pe lăngă ambasada italiană de la Peter­sburg. Dl Maior Appelues este de­semnat a ocupa acest post. Senatul continuă desbaterea asupra legei pentru desființarea impositului pe măciDaș. Dr. Alvisi propune o ordine de zi care aprobă abolițiunea complectă cu începere de la Ianuare 1884, expri­mând încrederea senatului în guvern care va aviza la măsuri prin mijlocul cărora să se opereze o transformare echitabilă a impozitelor ce va avea de efect abolirea impozitului asupra mă­cinișului. milioane. IAȘI. — 3 Ianuar 1880. Vacanțele Crăciunului sunt aproape de sfîrșit. Corpurile noastre legiuitoare vor trebui să-și reînceapă peste câte­va zile, 8 sau 9 Ianuar, lucrările lor. După votarea proiectului de răs­cumpar^a^^ Sr să^^nceapă neaparat dezbaterile asupra budgetu­lui anului 1880. Această lucrare este din cele mai însemnate, căci de la dânsa atîrnă situațiunea financiară a Statului, și să știe că această situațiune la noi este departe de a fi infloritoare. De pe acum chiar se prevede un de­ficit budgetar de mai multe milioane pentru anul curent. De unde și cum se va acoperi acest deficit ? Se vor impune oare impozite noue asupra țerei, se vor scoate în vânzare încă o parte din moșiile Statului, sau, ceia­­ce este mai probabil, se va face vre­un nou împrumut ? Nu putem a pre­ciza cu siguranță la care din aceste expediente va recurge guvernul nostru. Știm însă că ele sunt de o potrivă dezastoase pentru situațiunea econo­mieii o­ferei. De un timp iu­coace toate pro­gramele și declarațiunile ministeriale conțin o mulțime de promisiuni, for­mulate aproape invariabil în fraze sforăitoare ca de al de aceste : era îm­prumuturilor s’a închis;“ „ordine și economie se va îtroduce în finanțele țerei;“ fără finanțe bune nu se poate politică buna“ etc. etc. Dar, lucru ciu­­uu­,, de când prin programele minis­terial era îprumuturilor s’a declarat închisă de atunci s’au făcut cele mai mai mari ș­i mai enorme împrumu­turi, tot așa zii cînd se promite or­dine și economie ‘­n finanțele țerei, domnește cea mai mare, destrăbălare. Așa că avem o situațiune financiară din cele mai păcătoasă și ca conse­cință, o situațiune politica care se a­­samână ca două picături de apă cu cea financiară. Anul 1880, în care am intrat de cîte­va zile, se arată sub o fiziono­mie foarte puțin asigurătoare pentru­­ pacea Europei. Statele europene mari și mici înar­mează cu o activitate febrilă. De la Neva până la Sena, de la Albion pa­ rOILETOU. atjEaaNDRU DUMAS. ULTAFIT­A Traducere de George C. Stamatopulo. (Urm­are). Tânărul ofițer se sculă, apropie lampa de fața ră­nitului, care nu’și reluasă încă cunoștința, și’l privi cu mai multă băgare de samă de­cât păn’acum. Fisionomia rănitului era întunecată; niște sbârci­­tri adânci îi săpau fruntea și desfigurau o față ca­re trebui să fi fost de-o frumuseță supremă înainte de-a fi fost stricată de pasiunele desordonate a că­ror urmă o păstra. La sfîrșit, era ușor de recunos­cut că paloarea care-o acoperea venea mai degrabă din întristările vieței de­cât din strîngerele dure­­roase­ ale morței. Resuflarea’i deveni din ce in ce mai apasată. Un mena care’i remânea,, părea că voește să’n­depărteze oare­care spectru resburâtor. In sfîrșit, vorbele’și focul’o trecere, și, după câte­va cuvinte ne­nțelese, ofițerul Și interpretul isbutit’a’nțelege pe acestea: — Sănge! necontenit sânge! murmură rănitul privindu și mâna care’i remânea și care era dreapta. — Pentru ce’mi-ați pus cămeșa sa plină de sânge? Nu mĕ trageți așa la viață. Viața, e infernul! E așa de dulce și recoare’n mormânt!—El leșină din nou, și vorba’i­nspiră pe buze. Ofițerul ceru interpretului apă, își mută mâna în pahar, și stropi cu apa care’i remăsesă pe degite fața murindului. Acesta tresări, redeschisă ochii, scutură capul ca pentru a ’ndepărta umbra morței care’i învăluia deja, și, la lumina lampei pe care o ținea interpretul, el zeri pe căpitan. Privirea sa, din vugă ce era, deveni fixă și ră­tăcită. El privi pe ofițer, încercă a se ridica pe brațul care’i lipsea, căzu și, se ridică pe cela­l­alt. Părul i se sburli, sudoarea’i curgea pe frunte și din palid deveni livid; fisionomia sa luă puțin câte puțin expresiunea groazei celei mai profunde. — Numele teu ? zisă el cu o voace întretăiată, și care nu mai avea nimic de uman: cine ești tu ? Oare ești mesagerul mormântului ? Spune, vorbește, respunde ! — Sunt Verbovsky, respinsă cu simplitate tână­rul ofițer. Aceste două cuvinte, de­și foarte simple, în apa­renți, fură ca o lovitură de pumnal prin inimă ră­nitului. El scoase un strigăt, tremură și recăzu pe pernă. — Acest om a fost de­sigur un mare păcătos, zisă tănărul ofițer cu melancolie adresându-se la in­terpret. —­ Sau un mare trădător, adăogă acesta, trebui să fie sau nu au trebuit să fie, căci e mort, vr’un desertor rus. Nici­odată n’am auzit pe vr’un mun­tean vorbind limba noastră așa de curat. Să vedem armele sale, vom găsi poate oare­care inscripțiune. Câte­odată armurierii din Kuba, din Andrew sau din Kubatchi, adaugă la numele lor acela al aceluia pen­tru care lucrează. Și, trăgând hamgerul de la centura mortului, el începu prin a examina lama. Pe oțelul inegru­ era sapată următoarea inscrip­­țiune : Fii încet la atac și gata ta restinare. Interpretul e tradusă tenorului ofițer. — Da, asta’i o maximă a acestor briganzi, zisă el. Sermanul meu frate, colonelul a căzut victimă unuia din acești mizerabili. Tenorul își șterse o lacrimă. Pe urmă, interpretului. Acum, zisă el, examinează teaca. Interpretul disprinsă teaca de la centura mortu­lui, și in adevăr, găsi sapate, în caractere tatare, următoarele cinci cuvinte. Am fost făcută pentru Ammaht-Beg. JP ine. 31

Next