Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-01-04 / nr. 2
kr ai 8-lea No. 2.___ Prețul abonamentelor IN IASSÎ, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.pe trimestru 7 fr. streinatate ......................................................... INSERIIUM Și RECLAME, rândul 60 bI SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu sfe primesc. Un 20 fanii IASSI, Vineri 4 ianuariu Apare Duminica, Mercurea și vinerea. 40 fr.CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Prețul Anuncurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IY 30 b. R'entru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commi^iunaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf M*ode Seilerstatte No. 2 Wien VJ^otínz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 fanii ___________________________________ Ca.len.dLs,rvLl S e p t a, m. a- n e i__________ ________________________________ . . I~^T1 L vn:Cfil .... 0 IDA I PATRONUL 4M 1, E f TIMPUL DIN SEPTAMANA STÍL NOU_ |_ P I U A PATRONUL ț> IL E l ___Í___Kria^Soar.____ Deceniv. ——•==.-----. . Ianuarie. .. ■ 30 Dominicft S fca Cuv. Mart. Anisia. 11 Duminică 1. Ep. Higinu 7 — 34 Luni Unv. Melania romană . ■ Hyb fej $ 12 Luni Honoriu 7 34 ca San Martirl Tăiere» împrejur St. Anasie . . H . 13 Marți Ilariel~W Merenvi Sf. Silvestru papa ’Bonei—' ~—'n 31 Dee. lumina nouă, ger. 2.4 iercuri Felice 7—49 4 30 Joi Pr. Malachia și M..Jordv^ W *t IS Joi _ Maur 4~H Vnerl Cone, celor 12 argin Teoctist 16 Vinen Marcelia jqa Sămbătă M. Teopompt și iu,rJbr.n 17 Sâmbăta Antonie Er« 7 — 47 4—S4 ^.cîgI -Cel-îrat al Doamnelor pentru ajutorul [st»silor î români răniți, ! t Doamnele membre ale Comitetului central sînt rugate să binevoiască a se întruni în ziua de 9 a curentei la 2 oare p. m., în casele sub- j | semnetei spre a lua cunoștință despre jistarea actuală a casei, precum și spre a decide ceia ce vor crede mai util în interesul prosperărei fondului și al destinațiunei sale finale. Vice Președinte, M. Rosetti Roxnovano. t ^ă. Mustiini pre ! Aflu că sa răspândit vitetul trecerei re>misionatului meu în alte mâni. Na e a 1erat și aduc aceasta la cunoștința pu L ’*• Clementina Catargi. Cernăuți g i P’^in tfatat de “*•1 șn ce a 'r 'oate trei, dorește a se angaja in aceia? unitate la vreo moșie oferind toate garanțiile necesare. A se adresa la Administrațiunea ziarului. (6__6) si TELEGRAME Labora 10 Ianuare. Mahmud-Khan ocupă orașul Ghazni și strînge impozite în numele fiiului lui Jakub- Khan. Viena 10 Ianuare. In comisiunea trebilor externe a delegațiunei maghiare, d. Haymerle, ministrul de externe, face o comunicație amănunțită asupra chestiunei legării liniilor ferate austro-maghiare cu Serbia și a tratatului de comerț cu acelaș principat. Din această comunicare rezultă că Serbia a hotărit de a trimite în curînd un plenipotențiar la Viena spr C 1 a regula chestiunea joncțiunii linilor ferate; fară chestiunea tractatului de comerț va fi deslegată numai după regulararea definitivă a celei dintâi , conform intereselor Austriei. Berlin 10 Ianuare. împăratul arg primit în audiență privată pe d. s d’Oubril. 1 Londra In Ianuare. Ziarului ..Daily News i se anunță din Berlin că c Oubril ambasadorul Rusiei au angajat pe împărat de a face personal £mente declarații asigurătoare în privința mișcărei trupelor russe semnalate la fruntariile Poloniei. Roma 12 Ianuare. Regele au primit în audiență solemnă pe contele Wimpfen care au presentat scrisorile sale de acreditare în calitate de ambasador al Austro-Ungariei. Maiestatea Sa a convorbit îndelung cu dl. de Wimpfen arătândui satisfacțiunea de al revedea și exprimînd încrederea că el va contribui de a consolida bunele raporturi ale Italiei cu Austria. 1 Viena 12 Ianuare. In sinul comisiunei pentru afacerile streine din delegațiunea ungară, baronul Haymerle ( în urma unei interpelări ce i s’a adresat, a zis, că guvernul nu are nici0 cunoștință fieială despre luptele aiwautimur cu un tenegren, dar trebuie se mărturisească cum că situațiunea este gravă în acea parte de loc. . Baronul Haymerle adause: „Fruntariile ocupate de trupele noastre sunt prea depărtate ca se fie necesar de a se lua măsuri speciale. nul In privința tarifelor vamale baroHaymerle zise că deja în între- vederea lor, d-nii Bismark și Andrassy căzură de acord asupra punctului " acestuia. Relațiunele economice ale acestor două țări trebuie să corespuncu relațiunele politice ce sunt ■ cordiale și niciodată nu vor putea ■ să fie un caracter de resboi vamal. . Este convins că guvernul german va ■ respunde înrivința acestor interese, la dorințele echitabile ale Austriei, căci amdouă părțile contractante sunt inspirate de cea mai bună voință și rezultate pozitive sunt deja izbândite, dar nu se pot comunica tocmai în ajunul negocierilor. Comisiunea au huat act de declarațiunea ministrului. Paris 12 Ianuare. Se crede că mine Marți în ședința de deschidere a camerei, noul cabinet va produce programul sen prin care va expune chestiunele pendente fără se indice soluțiunele ce au a se da. Roma 12 Ianuari.. Senatul au discutat proiectul pentru abolirea taxei asupra măcinișului. Saccaro, raportor, au propus în numele biuroului centru de a trece proiectul la ordinea zilei așteptând ca măsuri oficiale să permită abolirea graduală a acestui impozit. Discuția s-a amînat pe mâne. Ferdinand Acton ministrul marinei au fost ales senator, Viena 12 Ianuare. Comisiunea delegaținei negare au votat bugetul minister M afacerilor externe fără modificare.>aul Calay au declarat că în curăn«datele din Bosnia și Herțego vai fi desființate. Comisiunea moat bugetul acestui minister re de 688 mii florini. Cmatei au votat bugetul stertului de resboi. 7 au dat detalii administrative co ierează I —g • două Constant Vitetul - despre o foi relațiut nelor dintre F a este des- i mințit. Există că că reînceperea negocierea loc. Se asigură că b: „«ar grea** luată în stăpînire de bulgari din Filipopoli au fost redată în stăpînirea comunitățeii grecești. Muntenegrul refuză de a numi comisarii cari se primescă documentele relative la cesiunele teritoriale care îi sunt date de congrs. Muntenegrul pretinde înainte de care desarmarea poporațiunei din misinie și descon icentrarea albanesilor concentrați în acest punct. Londra 14 Ian. Ziarului „Standard“ i se anunță din Contantinopoli că se crede cum că emisari italiani incurajează pe Albanezi la resistență. Ziarului „Times“ i se comunică din Petersburg, că Labanoff va continua de a ține la Londra o atitudine conciliantă. Contele Lundolf trecând prin Berlin va remite împăratului Wilhelm o scrisoare autografă din partea Țarului. Peste 14 Ianuar. Era un atrapament reu intenționat sau format înaintea casinului nobleței. Ferestrile au fost stricate. Forța armată căutând se menție ordinea mai multe persone au fost rănite sau operate î arestări. Viena 18 Ianuare. Informațiunile parvenite cercurilor militare din capitală nu confirmă știrea despre nuoi concentrări de trupe ruse în Polonia. Londra 18 Ianuare. Ziarului „Standard“ i se comunică din Viena că Ubril și Novikoff nu au dat explicațiuni asupra concentrărilor de trupe ruse pe frontariele de la vest. Paris 13 ianuare. Gambeta au fost reales prezident al camerei deputaților cu 259 voturi din 308 votanți. Ziarul „Le Temps“ zice că întregul cabinet este de acord cu Prezidentul Republicei și cu Gambeta de a respinge orice propunere de conversiune a rentei. Berlin 13 Ianuare. Bismark au desaprobat încercările de agitație produse în Prusia contra evreilor. Viena 13 Ianuare. Odaigiunea dbligațiunei ungare au adoptat fără nici o modificare bugetul extraordinar al ministeriului de resboi; ministrul dat explicațiuni în timpul discuțiunii pe articole. Roma 13 Ianuare. Guvernul au decis de a numi un atașat militar pe lăngă ambasada italiană de la Petersburg. Dl Maior Appelues este desemnat a ocupa acest post. Senatul continuă desbaterea asupra legei pentru desființarea impositului pe măciDaș. Dr. Alvisi propune o ordine de zi care aprobă abolițiunea complectă cu începere de la Ianuare 1884, exprimând încrederea senatului în guvern care va aviza la măsuri prin mijlocul cărora să se opereze o transformare echitabilă a impozitelor ce va avea de efect abolirea impozitului asupra măcinișului. milioane. IAȘI. — 3 Ianuar 1880. Vacanțele Crăciunului sunt aproape de sfîrșit. Corpurile noastre legiuitoare vor trebui să-și reînceapă peste câteva zile, 8 sau 9 Ianuar, lucrările lor. După votarea proiectului de răscumpar^a^^ Sr să^^nceapă neaparat dezbaterile asupra budgetului anului 1880. Această lucrare este din cele mai însemnate, căci de la dânsa atîrnă situațiunea financiară a Statului, și să știe că această situațiune la noi este departe de a fi infloritoare. De pe acum chiar se prevede un deficit budgetar de mai multe milioane pentru anul curent. De unde și cum se va acoperi acest deficit ? Se vor impune oare impozite noue asupra țerei, se vor scoate în vânzare încă o parte din moșiile Statului, sau, ceiace este mai probabil, se va face vreun nou împrumut ? Nu putem a preciza cu siguranță la care din aceste expediente va recurge guvernul nostru. Știm însă că ele sunt de o potrivă dezastoase pentru situațiunea economieii oferei. De un timp iucoace toate programele și declarațiunile ministeriale conțin o mulțime de promisiuni, formulate aproape invariabil în fraze sforăitoare ca de al de aceste : era împrumuturilor s’a închis;“ „ordine și economie se va îtroduce în finanțele țerei;“ fără finanțe bune nu se poate politică buna“ etc. etc. Dar, lucru ciuuu,, de când prin programele ministerial era îprumuturilor s’a declarat închisă de atunci s’au făcut cele mai mai mari și mai enorme împrumuturi, tot așa zii cînd se promite ordine și economie ‘n finanțele țerei, domnește cea mai mare, destrăbălare. Așa că avem o situațiune financiară din cele mai păcătoasă și ca consecință, o situațiune politica care se asamână ca două picături de apă cu cea financiară. Anul 1880, în care am intrat de cîteva zile, se arată sub o fizionomie foarte puțin asigurătoare pentru pacea Europei. Statele europene mari și mici înarmează cu o activitate febrilă. De la Neva până la Sena, de la Albion pa rOILETOU. atjEaaNDRU DUMAS. ULTAFITA Traducere de George C. Stamatopulo. (Urmare). Tânărul ofițer se sculă, apropie lampa de fața rănitului, care nu’și reluasă încă cunoștința, și’l privi cu mai multă băgare de samă decât păn’acum. Fisionomia rănitului era întunecată; niște sbârcitri adânci îi săpau fruntea și desfigurau o față care trebui să fi fost de-o frumuseță supremă înainte de-a fi fost stricată de pasiunele desordonate a căror urmă o păstra. La sfîrșit, era ușor de recunoscut că paloarea care-o acoperea venea mai degrabă din întristările vieței decât din strîngerele dureroase ale morței. Resuflarea’i deveni din ce in ce mai apasată. Un mena care’i remânea,, părea că voește să’ndepărteze oarecare spectru resburâtor. In sfîrșit, vorbele’și focul’o trecere, și, după câteva cuvinte nențelese, ofițerul Și interpretul isbutit’a’nțelege pe acestea: — Sănge! necontenit sânge! murmură rănitul privindu și mâna care’i remânea și care era dreapta. — Pentru ce’mi-ați pus cămeșa sa plină de sânge? Nu mĕ trageți așa la viață. Viața, e infernul! E așa de dulce și recoare’n mormânt!—El leșină din nou, și vorba’inspiră pe buze. Ofițerul ceru interpretului apă, își mută mâna în pahar, și stropi cu apa care’i remăsesă pe degite fața murindului. Acesta tresări, redeschisă ochii, scutură capul ca pentru a ’ndepărta umbra morței care’i învăluia deja, și, la lumina lampei pe care o ținea interpretul, el zeri pe căpitan. Privirea sa, din vugă ce era, deveni fixă și rătăcită. El privi pe ofițer, încercă a se ridica pe brațul care’i lipsea, căzu și, se ridică pe celalalt. Părul i se sburli, sudoarea’i curgea pe frunte și din palid deveni livid; fisionomia sa luă puțin câte puțin expresiunea groazei celei mai profunde. — Numele teu ? zisă el cu o voace întretăiată, și care nu mai avea nimic de uman: cine ești tu ? Oare ești mesagerul mormântului ? Spune, vorbește, respunde ! — Sunt Verbovsky, respinsă cu simplitate tânărul ofițer. Aceste două cuvinte, deși foarte simple, în aparenți, fură ca o lovitură de pumnal prin inimă rănitului. El scoase un strigăt, tremură și recăzu pe pernă. — Acest om a fost desigur un mare păcătos, zisă tănărul ofițer cu melancolie adresându-se la interpret. — Sau un mare trădător, adăogă acesta, trebui să fie sau nu au trebuit să fie, căci e mort, vr’un desertor rus. Niciodată n’am auzit pe vr’un muntean vorbind limba noastră așa de curat. Să vedem armele sale, vom găsi poate oarecare inscripțiune. Câteodată armurierii din Kuba, din Andrew sau din Kubatchi, adaugă la numele lor acela al aceluia pentru care lucrează. Și, trăgând hamgerul de la centura mortului, el începu prin a examina lama. Pe oțelul inegru era sapată următoarea inscripțiune : Fii încet la atac și gata ta restinare. Interpretul e tradusă tenorului ofițer. — Da, asta’i o maximă a acestor briganzi, zisă el. Sermanul meu frate, colonelul a căzut victimă unuia din acești mizerabili. Tenorul își șterse o lacrimă. Pe urmă, interpretului. Acum, zisă el, examinează teaca. Interpretul disprinsă teaca de la centura mortului, și in adevăr, găsi sapate, în caractere tatare, următoarele cinci cuvinte. Am fost făcută pentru Ammaht-Beg. JP ine. 31