Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-05-16 / nr. 55

Anul Al 8-lea No. 55. IASSI, Vineri 16 (28) Mai 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. I#reți­­al constîuientelor IN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.—­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.­—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREIN­AT­ATE.....................................................40 fr. INSERȚIUNI Și RECLAME, răndul 60 b. SCĂRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Win 2WW buniCURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Prețul An­un­ciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seüerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Lob Esehbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. G. Manuscriptele nepublicate se Yor arde. ^ O atlencLar-ul S e p t a, m. a, xi e i STIL VECHI |) I ü A­I P­A­THONüTI |> 1 L­EI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOP | P­I Ú­A | P­A­T­R­ON T­ T, |> f T. E T | R3.a. Soar. | Anusul Soar. MaT ^--------------------­---------------------------------------“ Mai.­ ...... *­ • " I ..... ' |——“---------1 1­1 ............. .......... . '"' 11 Duminică M. Mob­iu Dioscor Argl­ir. ^ Duminică Desiderie 4—13 7—40 S­fcV La 12 Mai 8 ore 25 minute linii* gS. . 8KT . 0 $2 14 Mercuri M. Terapont Isidor Alesandru . neata timp variabil, lumină plina, y Mercur Boda 4—10 7—44 15 Joi P. Pahomie Achil. *L 10.1 . (1) Joia verile 4­­9 7-45 16 Vineri P. Teodor sânt. P. Alesandru 5 I­ne,r‘ Wilhelm_ 4— 7 7-47 Sâmbătă Ap. Andronic Iunia P. Nectariu. _____ __________________________________________MacsimisiaH 4— 7­7—48 din Nr. 2 bani Societatea de Bine­facere i­u Iassy Aduce la cunoștința Onorabilului Public cl Duminică Viitor 18 Mai, se va da in profitul incendiaților din Focșani, in grădina publică de la Copou, o mare serată venețiană cu fo­curi de bengal și candele romane. Musica re­gimentului 8-lea va efecuta artele cele mai plăcute a repertoriului seu, începutul la 8 ore sara. Prețul intrărei: 1 leu, copii vor plăti prețul intreg. (201­3) Amator de Antichități Subsemnatul fiind doritor de a cum­păra petre de rubin, de samphir, sma­­rande găurite, cercei, lucruri vechi de diamant, brilant, corail mare, șaluri tur­cești vechi, obiecte lucrate in aur și altele. Amatorii de a vinde niște aseme­ne obiecte de bijuterie, vor bine­voi a se adresa la subsemnatul ce locuește in Hotelul România, odaea No. 8. A. OHANESIAN. HOUWOȘTIN­ȚARE. Comitetul însărcinat de D-nii creditori ai D-lui A. Popovici, cu liquidarea averei acestui din urmă . Văzând că la terminul de 16 April a. c. nu s’au prezentat concurenți pentru de a cumpără la mezat uneltele­­ da agricultură a­­flate pe moșia Hodora din județul Iași. Publică spre obșteasca știință, că pentru aceste unelte, a cărora catalog se află la com­­ioarul D-lor Banqueri W. Lottringer și Com. S’a fixat zile de vânzare prin mezat, zilele 18, 19 și 20 a curentei. Mezatul are a se ține in comptoarul d-lui W. Lottringer—adjudecația se va face local ce va oferi prețul cel de pe urmă și mai folositor. D-nii concurenți pot vizita zisele unelte ori cănd vor voi la Hodora, după catalogul ce vor vedea la comptoarul d-lor W. Lottringer și Comp. 1880, Mai 9, Iași. P. & Papadopoulu. A­VII Subsemnatul aduce la cunoștință clientelei s ale că ș’a strămutat locuința in casele din strada Dancu unde au stat reposatul dr. Plohn ?is-a-vis de patinaj. Orele de consultațiune de la 9—11 dimineața și de la 3—5 sara. Hr. I Batcu. C. M. D. Miclescu Licențiat în drept, retragenduse din magistratură are onoare a face cunoscut ca a înbrățășat profesiunea de avocat, oferind serviciile sale onor. public. Ore­le consultațiune. 9—11 a. m. 6—7 p. m. Locuința casa Goldenthal în dosul Uni­­versităței, strada Sf. Atanasie No. 11. (210—4) TELEGRAME Rom­a 24 Mai. Deschiderea parla­mentului italian va avea loc Mercuri 26 curent. Discursul tronului va fi scurt. După ce va fi amintit câte­va din faptele legislaturei precedente, mesagrul va recomanda parlamentului de a intra in prima­­ sesiune în des­­baterea proectelor legei relative la des­ființarea impozitului asupra măcini­­șului și la reforma legei electorale. Ministrul nu a decis încă nimic în privința candidatului pentru prezidența camerei. Astă sară deputații dissidenți se vor întruni pentru a notări ce atitu­dine se eie față cu guvernul. Viena 24 Mai. Regele și regina Greciei au sosit aici. Viena 54 Mai. Camera seniorilor au început discuția asupra budgetului. Cu ocaziunea dezbaterei asupra ta­rifelor prezidentul consiliului au ac­centuat scopul urmărit de guvern spre a aduce o inpacare a partidelor. Gu­vernul au protestat energic contra insinuărilor de a fi vroit să jignească drepturile unei naționalități oare­care mai cu samă acea germană. Guvernul nu face concesiuni necu­getate pentru a câștiga pe cutare sau cutare persoană; el respectă drepturile parlamentului dar nu sufere ca să se încalce drepturile sale de putere e­­­secutivă. Paris 25 Mai. Principele Orloff am­basadorul Rusiei de la Paris a reluat direcțiunea afacerilor ambasadei sale. Intr’o întrunire plenară a stângelor senatului, s’a adoptat candidatura d-lui Leon Say la prezidența senatului. Dreapta și disidenții centrului sting, susțin pe acea a d-lui Jules Simon. Londra 25 Mai. D. Gladstone res­­punzînd în camera comunelor inter­­pelării privitoare la violențele comise de Bulgari la Kigdali și Aidos, a zis că Gosh­en are instrucțiuni de a con­feră cu ambasadorii puterilor streine pentru ca o anchetă să se facă asupra acestor fapte și apoi culpabilii se fie pedepsiți. D. Gladstone adauge că gu­vernul englez in solicitudinea sa pen­tru popoarele din orient nu face nici o deosebire între musulmani și creștini. Berlin 25 Mai. Se confirmă știrea că o conferență internațională se va intruni la Berlin spre a se regula cestiunea turco-greacă. Londra 25 Mai. „Ziarul Daily­ Te­legraph“ anunță că dacă Poarta ga­rantează necesitatea comisiunei inter­naționale numită pentru delimitarea fruntariilor turco-grece, atunci confe­­rența ambasadorilor se va intruni pro­babil la Constantinopol; în caz contrar ea se va întruni la Berlin. ■ RragujeVar 25 Mai. Ristici prezi­dentul consiliului de miniștri au cetit decretul princiar pentru deschiderea Scupcinei in sesiune extraordinară. Paris 25 Mai. D. Jules Simon au renunțat la candidatura sa la prezi­dența senatului. D. Leon Say au fost ales prezident senatului cu 147 vo­turi, contra 121 bilete albe. Consiliul municipal din Paris au dat un vot de blam contra­­ d-lui Andrieu, prefectul poliției care dăduse agenți­lor sei ordine contrare libertăței ce­tățenilor. O comunicațiune sosită din Berlin anunță că Germania acceptă ca o con­ferență de ambasadori să se întru­nească la Berlin dacă programul acelei conferinți este bine definit și dacă în cazul unei intervențiuni armate care s-ar crede necesară în peninsula Bal­canilor, toate puterile vor proceda in comun. Borna 25 Mai. Regele au numit pe Tecchio prezident senatului și pe Borghezi Caccia și Alfieri vice-preșe­­dinții. Viena 25 Mai. Camera seniorilor au adoptat bugetul, legea financiară pe 1880 precum și proiectul de lege relativ la introducerea taxei militare. Camera apoi a procedat la alegerea membrilor delegațiunei austriace. După alegerea membrilor, d. Toate prezidentul consiliului de miniștri, au dat cetize decretului imperial pentru amânarea Reichsratului. Discuție au avut loc numai asupra bugetului instrucțiunei publice. Ministrul acestui departament au declarat că guvernul nu gândește de loc de a se abate de la principiul instrucțiunei obligatoare menținut în timpul celor opt ani din urmă dar că trebue a se­­ ține compt de trebuințele locale care se făceau simțite. Viena 25 Mai. „Corespondența Po­litică“ explicând știrile date de câteva ziare asupra propunerei ce Austria au făut Porței de a intreru­pe prin tru­pele sale comunicațiunile între Alba­­neji, zice că Austria au propus nu­mai de a se bloca orașul Scutari pen­tru a se tăia astfel comunicațiunile între acest oraș și Albanesii adunați la Tusi. Viena 26 Mai. Ziarul „Fremden­blatt“ află că guvernul austro-ungar aderează la propunerea Franției pri­vitoare la întrunirea unei conferenți internaționale spre a rezolvi chestiu­nea greacă. Cabinetul din Viena se înțelesese mai întâi cu acel din Ber­lin asupra acestei chestiuni. Acelaș ziar află că Anglia aderă de asemene la această propunere. Germania con­simte la rândul său, cu condiția însă ca toate puterile semnatare tratatului de la Berlin se dec adesiunea lor la aceasta, adesiune care nu mai este astăzi îndoelnică. Londra 26 Mai. Ziarul „Dail News“ află că generalul Scobelet au înaintat pănă la Scbikissar. Generalul Wolseley venind de la Capul Bunei Speranțe au sosit ieri la Plymouth. Lyon 26 Mai. Teatru Celestinilor arde. # . IAȘI, 15 Mai 1880. Telegramele ce primim din străi­nătate ne vestesc că marele puteri sunt toate de acord pentru ca să se întrunească o conferință a ambasado­rilor, un scop de a chibzui și regula prin bună înțelegere înl­ă­tur­ar­ea greutăților cari s’au împotrivit pănă acum la e­­secutarea unor puncte din tractatul de Berlin. O comunicațiune sosită la Paris din Berlin anunță că Germania acceptă ca noua conferință să se întrunească in această din urmă capitală, dacă pro­gramul acestei conferințe este bine definit și, dacă in cazul unei inter­vențiuni armate care s’ar crede nece- FOILETON A­lbert Delph­. 32 MYS­TE­RUL din ă i­win «v. (Urmare). XXV. Asasinatul. E departe de la pădurea Boulogne pănă’n stra­da Mauconseil. Birja, mai întăi înceată ca toate cele asemenea ei, mergea fără a se grăbi, trecând stra­dele una după alta. Noroc că toate agiung, zice proverbul arab. El ar fi putut adăogi, chiar și birjele! In strada Mauconseil, Loic află toate deslușirele dorite. Registrele­ încredințară ca agenții acestei case mutaseră gospodăria lui Honoré Josias. Toate, mobile, lăzi cu haine, instrumente de pescuit, au fost transportate la gara de Orléans destinate pen­tru Amboise. Loii se hotărâ să plece a doua zi spre acest o­­raș. In timpul zilei el va putea născoci vr’un pre­text pentru această călătorie, după acea se va du­ce să vadă pe Richard Malvern, Marius Roussin, pe sora sa și pe Andrei, și a’i întări în idea lor că el era convins de esplicațiunele date. Nici unii nici alții, nu păreau a mai avea cea mai mică’ndo­­ială. Loic anunță pus și simțit că pleca cu Jeanna, căci gândea că pentru a fi mai sigur de presupu­nerile lor trebuia să iie cu el pe Jeanna. A doua zi la nouă oare, el sosi cu Jeanna la gara de Orleans. După ce se suită î n tren, Loic vor să știe dacă ea prevenise pe Josias. El pronunță numele de Amboise, fața Jeannei remasă indiferen­tă. Ei erau singuri în cupea. Tenera femee părea că ’și regăsisă veselia ei de altă dată. — Apropo, zisă el, nici nu’ți-am spus macar un­de mergem, scumpa mea. —■ Ce’mi pasă, dacă’s cu tine. — Mergem la Amboise. — Ah! Ea pronunță acest cuvânt cât se poate de liniș­tită ca cum nimica n’o preocupa. Și, în adevăr, ea părea că nu știe nimic. Baronul cunoștea pe metresa lui: ea nu știa să se prefacă. La două oare de sa­ră trenul se opri la stațiunea Amboise. Dorind, pe cât se va putea, a nu da nici un prepus Jeannei, Lorc o lăsă un minunt în sala de așteptare, și se dusă să cerceteze pe șeful gării. Acesta îi spună că acel pe care-l căuta locuia la Maulny. Maulny e la două leghe de Amboise, pe vechiul drum spre Blois. Loic tocmi o trăsură din Amboise, și ordonă vezeteului a-i conduce la Maulny. — Iată casa, d-le, zisă vezeteul arătând baro­nului o cochetă construcțiune ce se vedea pe coasta unui deal. — Știi d-ta cine locuește’n ea? — O! d-le, sunt trei zile de când era nelocuită. Dar regisorul d-nei Duparc, o bogată proprietăreasă de pe aici, s’a instalat de-alaltaeri. — Ah! — Unul numit Honoré Josias. Loic se’nfioră. Jeanna auzisă! Tenera femee de­­venisă vânătă. — Loic... murmură ea. — Taci­t zisă baronul stringându’i mâna. — Oprește puțin, amice, zisă Loic vereteului. D- na și eu dorim să mergem puțini pe gios. — Vină Jeanna, zisă Loic târându-o de pe șo­­seaua Loirei. Acolo, nimeni nu putea să’i vadă, perduți in frun­zișul des ; nimeni nu putea să’i audă. — înțelegi acum pentru ce am venit, reluă D. de Maudreuil privind pe cântăreață in față. — Da... Ea’și plecasă capul. — Voiam să nu știi nimic. Dacă nu era Întâm­plarea care-a făcut pe­ acest om să vorbească, tu nu era să știi unde mergem... — Dumnezeule ! — Honoré Josias a văzut pe culpabil­ urmă­tori cu gravitate. Deci vrea ca acel culpabil să fie pe­depsit. — Ți l-au numit! — M’au mințit. — Dar e sora ta... — Sora mea a mințit ca și tine, scumpa mea. Pentru ce m’ași supără pe voi ? Din iubirea ce-o aveți pentru mine, ați voit să mă’nșelați. Jeanna ridică capul. — Din iubire? — Da, iartă-mă de cea ce am să’ți spun, sunt foarte bine convins că Hilarion Gentil e asasinul! — Părintele meu! — Da, părintele tău. M’ați mințit cu toții temân­­du-vă ca nu cumva crima părintelui să mă facă a disprețui amorul fiicei. Dar n’ați avut dreptate. Ce’mi pasă dacă ești născută din acest mizerabil ? Te voi iubi mai puțin ? Nu. Tu ești fiica sermanei Vivette, pe care­ a torturato acest mizerabil. Tu nu ești fiica omului care­ a fost tiranul tău. Jeanne 1 îți giur că te iubesc și te voi iubi tot­deauna. — Iți mulțumesc... îți mulțumesc... murmură ne­fericita femee, a cărei față era udată de lacrimi, dar trebue, ca și eu asemenea, să nu-ți ascund adevă­rul. Iți giur și eu asemenea, că nu ți-am mințit, nu’i părintele meu asasinul! — Jeanne... — Nu mă crezi? — Da, dar... — Nu, tu nu mă crezi! Atunci, te’ndoești de a­­morul meu, fiind­că’ți giur că sunt sinceră! — Dar, atunci... — Mai întăi, vei ști-o îndată. Vino. Honoré Jo­sias va răspunde : nu ! Ei agiunsera trăsura care, în timpul acestei scene plecase puțin înaintea lor. Jeanna părea schimbată. O speranță strălucea în ochii ei. Ea simțea bine că, pănă’n această vară Loic se’ndoisă. Dar, acolo, mar­­torul, Honoré Josias, va răsipi pentru tot­deauna presupunerile baronului. Când trăsura se opri în fața casei, ea era erme­­ticește’nchisă. — Ei­ d-le Josias ? strigă vezeteul. Un țeran e și din coliba sa. — Noul regisor a d-nei Duparc ? — Da.? — Cred că nu s’a mișcat astăzi din casă... Bată trei ore de sară, și ferestrele nu’s macar deschise. Soi­ sări gros din trăsură și’ncepu se tragă clo­potul cu putere. Dar ca și la Bas-Meudon, nimene nu’i respunse. El era se’nceapă a perde răbdarea, când țerenul scoase un țipet. — Ce ai ? întreba Lorc. — Poarta­ deschisă. — Deschisă ? — Da... A fost forțată... Lorc îngălbeni, nu mai putea să s’amăgească. Se

Next