Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-10-24 / nr. 122

Pag. 2. ANUL VIII No. 122. Ministrului secretar de stat la departamentul justiției, d-nul Dim. Giani s’a acordat un concediu de ziece zile,—„pentru a merge peste hotar“. Cu interimul ministerului justiției pe timpul acestor jece (zile s’a însărcinat d. Conta, ministrul cultelor și instrucțiunei publice. In orașul Sulina s’a compus, scrie Poșta din Galați, un comitet dintre fruntașii coloniei eline, pentru a espedia voluntari greci in patria lor. Imediat după formarea sa comitetul in cestiune a strîns 4 mii fr. pentru acelaș scop. Până acum acest comitet a espediat peste 100 voluntari, toți originali din Chefalonia și Staca. D. decan al facultăței de medicină din București, comunică, că: d. Georgandopol Mihail Eustațiu, cu diploma de doctor in medicină de la facultatea din Paris, conform prescriptului-verbal al juriului examinator, registrat la No. 522, din 15 octombre 1880, a obținut dreptul de liberă practică in țară, ca doctor in medicină. Cetim in «Voacea Teleormanului”: Suntem informați că s’ar fi luat disposițiuni pentru clădirea unui biurou vamal, in portul nostru, împreună cu un număr oarecare de încăperi pentru inmagasiarea mărfurilor. Ar fi de dorit ca o asemenea clădire să se facă cât mai curând, căci e o rușine a vedea că in portul nostru nu există alt adăpost in vale, nici pentru mărfuri nici pentru călători, decât debarcaderul vapoarelor austriace. Și apoi biuroul vamal T. Măgurele produce un venit destul de însemnat Statului este dat drept să se țină samă de foloasele ce aduce, și să i se aducă cel puțin această îmbunătățire. Acelaș ziar ne spune că joi, un pompier făcând exerciții a cădut de pe o scară pe care se afla urcat. Căderea lui fuse atât de gravă, incât părea că e mai mult mort; sângele îi curgea in șirone. A fost condus la spitalul județului, unde i s-a dat ajutoarele trebuincioase. D. N. Crețulescu, care se afla de câtva timp în Viena, a plecat de acolo vineri la postul său de ministru plenipoențiar în Roma. Cetim în „Poșta”. La 20 curent pe la orele 2 p. m. peste 300 voluntari greci au mers în mod fastuos la biserica greacă de aice, unde li s-a sfințit steagul și au primit binecuvânturile preoților pentru frumosa lor întreprindere. Pe lângă voluntarii locali, au mai sosit cu trenul de eri și 6 voluntari de la Buzău, cari s’au presentat la comitet recomandați de colonia greacă din acel oraș, cu un frumos buchet de flori oferit comitetului de aice. Voluntarii au plecat astă nopte cu vaporul englez „Hoope” sosit înadins de la Brăila pentru acest scop. La sosirea sa în portul nostru, vaporul a tras două focuri de tun. Musica gazdei a cântat de la început până la fârșitul acestei mișcări, cele mai frumose cântece și arii naționale. Era o frumusețe de a vede cum voluntarii greci esecutau cu perfecțiune jocuri și hore naționale în piața Bursei, care a fost splendid iluminată. Acelaș ziar mai spune: Ni se scrie de la Sulina că și în acel oraș s’a compus un comitet dintre fruntașii colonii elene, pentru a espedia voluntarii greci în patria lor. Acest comitet se compune din doi. Dionisie Statato, M. Bira, P. Zamani, P. Marula și L. Farduli. El imediat după formarea sa a strâns 4000 fr., din care 1000 fr. au fost depuși de însuși membrii comitetului. Numărul voluntarilor trimeși din Sulina pănă acum este de 150. Deosebit de aceștia comitetul a mai espediat cu un vapor francez la Șira 100 voluntari, din care cei mai mulți erau originali din Cefalonia și Itaca. Alți 30 din Itaca au plecat cu apele lor, afară de navlu, pe care l-a plătit comitetul. Mișcarea aceasta patriotică a elenilor din amintitul oraș se datorește în mare parte neobositului d. Ahilea Cimburachi vice-consul elin la Sulina, care de la începutul acestei mișcări a arătat cel mai mare zel și energie. Tot d-sale i se atribuește și înființarea unei școli de fete, osebit de cea de băeți care exista mai înainte. Onoare țetei care are asemenea representanți în străinătate. Arangjament telegrafic.— Se aprobă arangjamentul particular telegrafic, încheiat între România și Rusia, și se consideră ca pus în aplicare de la data întrării în vigore a regulamentului telegrafic internațional, adoptat la conferința din Londra. • Comisiunea europeană, instituită la Galați prin tratatul de la Paris, va trebui să se întrunească în sesiune ordinară în primele Zile ale lunei Noembrie. In Midgidie și Cernavoda, se continuă la lucrarea frumóselor edificii ce se construesc pentru scólele publice. Pănă la finele lunei viitore, ambele edificie vor fi terminate de roș și acoperite. Se lucreză asemenea, și cu activitate și pentru edificiele școlare ce s’au dispus a se construi în comunele rurale Almasia, Gârlița, Pachici, Caralik, Aliman și Căluia. Suntem în posițiune a afirma că cele mai multe dintre aceste forte folositare edificie vor fi terminate pănă la iarnă. La Rasova, localul pentru scala de fete va fi încă gata în curând. La Urumbei, Topolog și Ienisarai nouă localuri pentru scolă sunt construite deja. Nu s’au dat însă destinațiunii lor, pentru că nu s’a încuviințat pănă acuma înființarea de scolă și în aceste sate. Prefectura însă intervenind la onor. ministru al instrucțiunii, se speră că în curând se vor trimite și în aceste sate învățătorii atât de necesari. Cu cele opt edificie școlare, ce sunt în construcțiune, s’au construit de acest județ, de la 23 Noembre 1878, 25 de edificie școlare, mari, frumóse, lucrate cea mai mare parte după planuri în regulă. Nu intră în acest număr localurile construite tot pentru scolă, însă după planuri mtmisicuL TH. BALASSAN, mai modeste, cum sunt cele de la Topolog, Urumbei, Ienisarai, Cusgun, etc. S’au luat deja disposițiuni a se construi și la Cara- Murat (nou sat român) și Caraemer (lângă frontiera Bulgariei) edificie pentru noui scole. Consiliul general, ce stă să se înființeze conform nouei legi a Dobrogei, este chemat a face ca să nu rămână scolă fără local de școlă și de învățător. (B. P.) CRONICA ESTERNA la fistit*. «Morning Post”, de la 26 oct., este informat de la Berlin că ziarele rusești anunță începerea ostilităților la fruntarii, intre trupele rusești și Chinese. Turcia. Ziarele austriace spun că Poarta lucrează serios la formarea unei lige musulmane in contra Englnteriei și a Rusiei. Ea a trimis agenți speciali pe la diferitele Canate din Asia centrală și a intrat in raporturi amicale cu Persia, apoi a înființat o ambasadă permanentă in Maroc care a trimis un ambasador la Stambul. Expledivul Ismail prin ziarul seu din Neapolea, agită in contra Sultanului și se recomandă pe sine de singur succesor potrivit al califului. Serbia. Se scrie din Pesta că formarea cabinetului șerb întâlnește mari dificultăți din causa silințelor pe care le face D. Ristici pentru a împedica concesiunile cu Austria. Grecia. Intr’un articol consacrat chestiunei grecești «Noua Presă liberă“ dice înțelegerea europeană cărea baronul Haimerle îi dă o așa de mare importanță, nu va putea câștiga o valore reală decât dacă și-ar întorce vârful contra Greciei. Dacă diplomația, a cărei fiasco in demonstrațiunea navali trebue să’i fi recit puțin zelul, va reuși a liniști din nou pe Greci pe cari ea,i-a escitat la acțiune, atunci pare concertul european atât de lăudat va avea orecare utilitate practică, pentru întrea dată de când există el. Numai cât ar trebui ca, pentru a atinge acest scop, tóte puterile să declare colectiv la Athena că Grecia, dacă va lua armele, nu va avea să spereze nici un sprijin din ....a din ele. A .‘Ia. D. de Iaymersesiunea budgetară a delei .......—~ mai multe declarațiuni importante. Interpelat asupra chestiunei menținerei Turciei, ministrul a afirmat necesitatea menținerei Turciei chiar în interesul păcei generale. El a anunțat sfârșitul apropiat al demonstrațiunei navale. Declarațiunele făcute de d. Haymerle în sinul delegațiunei ungare au acelaș sens. Germania. Ziarele germane au semnalat cu mirare absența împăratului la ședința deschiderei Landtagului. Fie comentează forte mult situațiunea respectivă a partidelor în Dieta prusiana. Tot interesul era concentrat asupra alegerei biuroului, a cărui resultat îl avem astăzi. D. Keller, din partidul conservatorilor IAȘI Vineri 24 Octomv. (5 Noemv.) 1886>. germani, a fost ales președinte CU 276 voturi din 325 votanți. D. Banda, liberal-național, a fost ales primul vice-președinte cu 267 voturi din 327 votanți. D. Stengel, conservator liber, a fost ales al doilea președinte, cu 170 voturi contra 144 date concurentului său, D. Heerman, din centrul ultramontan. Liberalii naționali și conservatorii liberi se pronunțaseră contra oricărei alegeri a unui membru din centru la preșidenție. Acestă apropiere a partițiilor, formate odinioră din elemente opuse e datorită mai cu samă sguduirei care s’a produs pintre naționalii liberali șî atitudinei pe care a luat’o centrul ultramontan la serbările de la Colonia. Albania. Se scrie din Scutari cu data de 30 Oct.. Comitetul de aparare a Dubcignei a trimis consulilor, la Scutari, o protestațiune contra mișcărilor trupelor turcești și muntenegrene. Delegații muntenegreni s’au întâlnit cu Riza-Pașa. Bazarul din Scutari e închis. Eli Riza-Pașa presentându-se cu infanteria și cavaleria la puntea Sfântul Gheorghe pentru a se cobora asupra Dubignei, a întâlnit un corp considerabil de insurgenți cari i-au închis drumul. Socotind ca ceva imprudent a angaja o luptă, Riza Pașa s’a retras la Frashai unde se află încă. In Dulcigne sunt 600 luptători. Spftinift. Cătră „Corespondența Politică” se scrie din Madrid, cu data de 26 Octombre. Zgomotul colportat cu orecare persistență că Spania ar fi intrat deja într’o alianță ofensivă și defensivă cu germania Austria e cu totul fals. Guvernul spaniol n’are de loc intențiunea a părăsi prudenta linie de conduită pe care a urmat’o de șesă ani și dorește a fi în bune relațiuni cu tote puterile Europei, numai cât ele să lucreze ca amice cătră Spania. S’a spus că miniștrii noștri, influențați de Mgr. Nunciu, s’au hotărât a anula circulara relativă la oprirea discursurilor în limba bască. Acestă noutate nu’i exactă. Circulara a fost și va fi menținută și ministerul va menținea asemenea pe acea care ridică municipalităților și consilielor generale ultimele rămășiți de privilegii de care se bucurau aceste corporațiuni în cele trei provincii basce și în Navara. Niște delegați ai acestor provincii ale Spaniei au venit la Madrid pentru a protesta contra suprimării părței de privilegii care le rămăseseră. Nici ministrul de Interne nici președintele consiliului de miniștri nu le-au făcut nici cea mai mică concesiune, astfel că delegații se vor întorce în provinciile lor forte nemulțumiți și dispuși mai mult decât oricând a lupta intr’un mod surd contra liberalilor cari’i dispae puțin câte puțin de privilegiile lor seculare. Membrii oposițiunei ministeriale s’au reunit într’un banchet la Cordova. D. Marchiz de la Vega, vechiu ministru și vechiu ambasador în Francia a ridicat un toast în care a reînoit sentimentele de adhesiune cătră rege și dinastie, cari animează pe constituționali. Acestă declarațiune e bună de consignat, ceci toți constituționalii nu’s de aceaș părere, dar vor deveni. Anglia. Se zice că mai multe mandate de arestare au fost date contra șefilor Ligei irlandeze. Guvernul englez și presa nu par a pune o mare speranță pe resultatul acestor arestări. Situațiunea morală și materială a Irlandei nu pare a se înbunătăți. D. Gladstone și alți membri ai cabinetului englez au primit epistole amenințătoare, semnate de «comitetul patrioților irlandezi;” îndată ce miniștri vor da in judecată pe «conducătorii poporului”, sentința lor de moarte va fi dată și in optiile se va executa. Concertul European. Cetim în «le Globe” urmatorele : „Aflăm din bună sursă că înțelegerea tot persistă încă între marile puteri pentru conducerea afacerilor Orientului, și că necesitatea de a menținea acest concert în interesul păcei generale este în fiecare și mai bine înțeles de principalele cabinete. Putem afirma asemenea că mai multe guverne a căror bune disposițiuni în privința cabinetului de la Athena nu pot fi puse la îndoială au trimes guvernului grecesc consilii de prudență. Guvernul francez e din numărul lor. Mai multe ziare au atribuit discursului pronunțat filele trecute de d. Comanduros, șeful cabinetului de la Athena, un caracter răsboinic pe care desigur că nu’l are. Ambcii numeroși și desinteresați pe cari Grecia ’i numără pintre noi nu vor vedea cu plăcere pe guvernul holenic precipitânduse într’o politică de aventuri unde nu vor fi urmați și secondați de nici un guvern al Europei. Oricât de arzător ar putea fi patriotismul guvernului și a Parlamentului de la Athena, nu va voi deloc a compromite situațiunea favorabilă pe care’i a făcut’o congresul de la Berlin, grație mai cu samă influenței simpatice a Franciei. Totuși se reproșază diplomației nóstre că a contribuit a pune pe Grecia în niște complicațiuni a căror soluțiune pare a deveni ciinli în ci mai dificilă. Acestă plângere nu-i de loc fondată. Diploma nostră a voit să facă și a făcut Greciei eminentul serviciu de a da, în fața Europei adunată în congres, o basă positivă revendicațiunelor sale legitime. Puterile au recunoscut și au afirmat oficial că era de făcut ceva pentru Grecia și in acelaș timp ele au luat în mână causa sa. Concertul european, de fapt, s’a substituit el însuși acțiunei isolate a guvernului din Athena. Acesta’i un prim resultat a cărui importanță nu se pate să n’o cunoscă Grecii. Se pare că Francia a concurat la acesta mai mult decât oricare altă putere, și acesta intr’un scop a cărui desinteresare Europa au fost unanimă a’l recunoște. In adevăr, noi n’avem aici decât o singură dorință: acea de a vedea resolvindusă pe căi pacifice problem principe din continentul nostru, reluă Saint- Rambert. Dacă Matilda admira tasul, o întristare de-o forte mare amărăciune totuși se introdusă în ea chiar în dina In care i se adusese strălucitorul present. Acestă valore nu va fi niciodată decât ideală. Ce să facă cu presentul ? un punct de ochire pe un mic Dunkerc? La necesitate, într’ori, putea face din el o resursă, putea să’l vândă la vr’un baron jidan sau la vr’un impur din lumea de mijloc, obicinuit a se juca cu biletele de bancă. Bătrânul pirat îi lasa acest drept. Dar fiind că și-a amintit, pentru că nanașul de la Amsterdam nu s’a gândit serios la viitorul unei fine, pe care altă dată o jucase pe genunchi ? Cum a avut asprimea a’i prefera niște grosieri marinari pe cari nu’i cunoștea și cu cum el n’a avut nici o dată nici o legătură de înrudire ? Gândindu-se la acestea, frumosa văduvă vrea a brusca voința bătrânului marinar.—Pentru ce să nu se ducă să’l găsască ? Pentru ce să nu se ducă ea să’i dică cu glas viu cea ce’i scrisesă ? Pentru ce să nu facă răsboiu acestei încăpăținări unui indărătnic care s’a bătut totă viața ? Un moment, acestă idee scrisă tinerei femei. Ce eră o primire rea de încercat dacă se compara cu urâtul situațiunei sale ? Iată ce zicea Matilda. Cu tote acestea, o examinare mai seriosă a lucrurilor o făcu să’nțelegă că ar fi de prisos a se obstina în acest vis de a deveni moștenitorea piratului de la Amsterdam. Ea renunță deci la orice demarșă, dar fără a se resigna. Un lucru o costa mai mult decât totul: părăsirea în care se vedea lasată din ce in ce mai mult în părăsire. — Toată lumea mă părăsește. Cine știe dacă Saint- Rambert însuși nu se va îndepărtă ? Pănă’n acestă zi, elegantul nu permisesă răului noroc a’i sfășia zelul. El era brațul drept al Matildei. El o urma sau o ducea pretutindenea fără a se neliniști de comentariile cărora putea da naștere o legătură așa de constantă. Ce’i deci o societate în mijlocul cărea o tânără femee părăsită, numai cât fiind că a încetat de a fi bogată, nu pute avea de amic un om care se găsea așa de bine pus lângă ea când nu era saracă ? Cu tote acestea o lovitură de teatru cu totul neașteptată umplu de agitațiune neliniștea redusei. O lună aproape după trimiterea vasului de Japonia, intr’oli, Saint-Rambert, un mănușat pănă ’n coate și gătit cum nu fusesă niciodată, veni să facă visită Matildei. — Scumpă copilă, îi lisa el, o afacere cu totul neprevăzută mă silește a părăsi Parisul. Vin deci să’mi iau adico. — Cum mă părăsiți, și d-voastră ? — Nu ve părăsesc, Matilda trebue să fac un voiaj de interes care nu ’mi-ar fi prin putință a’l amâna. — Un voiaj cunosc acest limbagiu. Mi s’a ținut deja așa de adesa ! Intre noi, asta’i o fățărnicie, un mod de a lua fuga, adăogă ea pălind. Plecați deci, fiindcă astfel vă este dorința. Pe urmă, destupând un flacon de eter și puinduși’l sub nări: — Ei bine, plecați! Voi trăi și voi muri singură ! Saint-Rambert căută a o liniști explicându’i că era vorba, din partea sa, nu de o fugă, ci de o întreprindere din cele mai serioase. El manifesta chiar o mare emoțiune vorbind astfel: — Credeți, reluă el luându-și concediu de la densa, credeți că me veți vedea intorcându-me peste un an, cel mai tărziu. — Un an ! Și ce voi deveni, singură, in timp de un an? Când dispăru el, două lacrimi căzură din frumoșii ochi ai abandonatei. —. Vorbind serios,zicea ea, se pate ca să aibă de făcut un voiaj interesant, dar pentru ce era el așa de palid și de turburat ? Ce șerpe are întrensul ? V. Din acea zi în care cel de pe urmă dintre intimii săi se retrăsese, ténera femee, îndoindu-se de totul, dar indoindu-se mai cu samă de ea însăși, nu îndrăsnea a se mai aventura pe marginele vieței lumești. La Paris, cea ce reutăciunea studiază mai mult, e părăsirea celor cari au jucat un orecare rol, nu importă care. O elegantă care nu mai este acompaniată în nici o parte e aprape de a fi o femee trecută sau mortă. Nu mai rămâne decât a’i face epitaful. Câte o dată, Matilda se’ntreba dacă‘ n’ar face ințelepțește părăsind deodată orașul și exilându-se în vr’un colț necunoscut al provinciei. O căsuță ascunsă sub arbori, în mijlocul Franciei, pe malurile Cherului sau Loirei, o cameristă, un piano, câteva cărți, niște suvenire, astfel era sfârșitul pe care’l imagina ea; că la o cenobie de anahoret se ducea fără’ndoială să ceară repaosul gândirei. Tot visând la acest viitor, care nu era de loc lipsit de poesie, ea’și amintea sentența pe care Balzac a pus’o in fruntea unuia din romanțele sale : «Inimelor rânite, umbra și tăcerea.”—Da, umbra și tăcerea, în adevăr, este tocmai desnodământul obligat al unui mare număr de existențe aurite și furtunase. Totuși, văduva speculatorului înăduși nu suspin de regret (licendu’și cu jumătate de voce : — Nu credeam că acestă zi trebuia să sosască așa de curând pentru mine. Intr’o dimineță, abea sculată, pe când își trecea prin cap episodurile cele mai mișcătore cari au urmat căsătoria sa, i se adusă o scrisare de o fisionomie neobișnuită. — Ce’i asta ? se’ntreba ea. Coperta scosă, delăsata putu citi, nu fără un orecare tremur de spaimă amestecat cu veselie, liniele următore : „Paris...... 1868. «Domnă, «La primirea presentei scrisori, bine-voiți, ve rog, a ve presents în cabinetul D-lui Guilllaume Lecordier, notar, strada d’Antin, 18, unde vi se va da comunicațiune despre o afacere care vă înteresază cât se pate de mult. «Bine voiți, domnă, a primi salutările mele. «JEAN RIBADIEU. «maistru clerc.” — O comunicațiune care trebue să’mi fie făcută într’un cabinet de notar, își lasă Matilda, ce pate fi asta ? De a doua zi, o puseră în curentul faptului pe care i’l anunțasă. D. Jean Ribadieu, maistru clerc, ducându-se să fie un dosar, îi spusă mai întăi, în termini așa de reci pe cât de corecți, o noutate care avea pentru viitorul său o importanță de primul ordin. Cincisprezece (zile înaintea acestei comunicațiuni, bătrânul lup de marea, nonașul seu, murisă la Amsterdam. In ciuda celor pretinse în alte timpuri, du Dresnel făcea din frumușica sa fină legatara sa universală. (Va urma).