Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-11-26 / nr. 136

Pag. 2. ANUL VIII No. 136. CRONICA ESTERNA luat pensiunea ce primea pană acum și a d-lui V. Teodor, prin care cere o pensiune. — Se recomandă guvernului petițiunea locuitorilor din comuna Doljeștii, județul Roman, și a mai multor reserviști din comuna Bodeștii, județul Muscel, prin care cer a fi împroprietăriți. — Se trimite la comisiunea de indigenat petițiunea d-lui Iancu Thoma, român din Macedonia, și a d-lui H. I. Speer, prin care cer a li se vota împământenirea. — Se recomandă comitetului de delegați ai secțiunilor petițiunea învățătorilor din județul Dâmbovița, prin care cer să se voteze proiectul de lege pentru băncile agricole. D. Președinte. Acum, d-lor deputați, găsesc la ordinea flilei discuțiunea asupra declarărei de vacanță a colegiului III de Dolj, al cărui representant, d. Betolian, a fost numit în funcțiunea de advocat public. Pentru ca să putem urma desbaterea asupra acestei cestiuni, este trebuință neapărată de prezența d-lui ministru de interne. D. ministru însă ’mi trimite o telegramă prin care ’mi spune că nu pate veni ații, avend a asista, la ora doua, la o licitațiune pentru darea în intrrprindere a furniturei hârtiei necesare tuturor ministerielor pe anul viitor, și care licitațiune nu se pute amâna De aceia remâne a se pune la ordinea Zilei pe luni această cestiune, împreună cu alegerea comisiunei de răspuns la discursul tronului, iar acum vom proceda la alegerea comisiunei comunale, și a comisiunei financiare. D. G. Chițu. Voesc a ve ruga, d-le președinte, să bine-voiți a face să se rectifice o eroare ce s’a strecurat in »Monitor“, in cuvintele ce am zis in ședința precedentă asupra validării alegerei d-lui Titulescu. In acea ședință am pronunțat de mai multe ori vorbele: conclusiuni bilingve, adică in doua limbi, in doua graiuri, și văd că in „Monitor” s’a reprodus cuvântul de bilinguistice. Vă rog dar să se facă această rectificam. 1). președinte. Se ia act și se va face rectificarea cerută. Acum, d-lor, procedem la alegerea comisiunei comunale care se compune din 7 membri. D. vice-președinte, d. Leca, ocupă fotoliul președinții. Adunarea procede la alegerea comisiunilor financiare și comunale. Ședința se ridică la 3 și jumătate ore după amiază și cea viitoare se anunță pe luni 24 nov. Președinți adunărei deputaților publică următoarele prin «Monitorul* «Observându-se că, oficiului Adunărei deputaților, se presintă petițiuni pentru indigenerare, pe când, după art. 7 din Constituțiune, modificat 1878, aceste trebue a se adresa guvernului, sunt invitați toți acei ce ar avea de făcut niște asemenea cereri, a se conforma acestei disposițiuni constituționale, spre a evita orice întârziere , câci oficiul Adunărei nu pate decât a le transmite guvernului, conform decisiunei luată de camera. «Este bine înțeles că acesta nu privește cererile de recunoaștere a calității de roman, conform art. 9 din constituțiune.” Ministerul agriculturei, comerciului și lucrărilor publice anunță prin «Monitorul Oficial”, că in urma reclamațiunilor primite de guvern pentru lipsa de vagoane pe linia ferată Roman și Iași-Suceava, ministerul a luat indată disposițiune pentru sporirea acestui material. Se aduce clar la cunoștința publicului comercial că, de la 1426 Nov. 1880, pe linia Iași- Itzcani, s’a adăugat câte 30 vagoane suplimentarii pe fiecare Zi pentru facilitarea transporturilor de cereale. „România Transdun Arena“ spune că în Tulcea au sosit o nouă baterie de artilerie in locul celei plecate pentru Brăila. Primăria orașului pentru două, trei Zila, a conrtiruit după cerere pe ofițeri în hotelul „România.“ OCRIERUL TH. BALASSAN. pulațiunei acestui din urmă oraș, pentru gradarea mahemetanilor cari fuseseră încarcerați sub prevențiunea de crimă de înaltă tradare. — Aflăm după «Politt. Com. că, principele Nichita a dat ordin comandantului suprem Bozo Petrovici de a disolve armata de ocupațiune a Dubigei și teritoriul d’mprejur până la numerul 1500. Simo Petrovici, guvernatorul din Dulcigno, a fost chemat la Cetigue pentru a primi nouă instrucțiuni. Toți locuitorii din districtele ce se mărginesc cu Albania, sunt prevăzuți cu pusei ce se încarcă pe dindărăt. In Dulcigne s’a înființat un serviciu poștal și telegrafic. Agentul muntenegrean din Cataro, Petru Ramadanovici, a fost însărcinat de principele Nichita de a înmâna Vice Amiralului Seymour o scrisore în care ’i esprimă mulțumirile sale princiare pentru influința flotei combinate in chestiunea Dubigei și invită pe Amiralul Seymour la Cettine. Miniștrii reședinți ai Rusiei și Franciei Ianin și M-r de Montgascon vor sosi din Cattaro la Cettinge. Tutela. In data de 29 novembre a avut loc un consiliu la palatul din Constantinopolî. O notă destinată puterilor, privitore la chestiunea grecesca a fost supusă consiliului, că Porta a dat prin Acestă notă declară cesiunea Dulcignei o probă despre buna-credința sa. Ea adauge că Porta dorește a regula, intr’un mod pacific revendicațiunile Greciei pe baza liniei de demarcațiune supusă de curând puterilor. In sfârșit Porta face un apel călduros la aceste din urmă pentru ca ele să sfătuiască pe Grecia a termina diferendul printr’o înțelegere pacifică. Albania. Trupele turcești ale lui Derviș-Pașa staționeză la Balai și la Scutari. Remiterea Dukignei s’a efectuat într’o ordine perfectă. Muntenegrenii au fost priimiți bine de către populațiuni; emigrațiunea’i mult mai mică decât cum se credea. Cât despre idemonstațiunea navală, Cattaro fiind a Austriei, nu póte cere celorlalte puteri ca să plece și va aștepta ca inițiativa să vie din altă parte. — In cercurile politice din Viena se crede că actuala demonstrațiune navală nu se va prelungi în nici un cas, cea ce nu exclude posibilitatea unei nouă demonstrațiuni pentru Grecia. Se asigură că lordul Granville ar voi ca flota internațională să păstreze încă un orecare centru de întrunire la Malta sau aiurea, și să nu se împrăștie cu totul. Comisiunea pentru delimitarea frontierei între Muntenegru și Albania se va întruni în curând. Comisarul englez și comisarul rus au sosit deja la acestă întrunire. Comitetul Ligei albaneze a fost disolvit. Dubigno e ocupat de cinci mii Muntenegreni. Numai 15 familii au emigrat din acest oraș pentru a se duce să se stabilesca la Scutari. Ceilalți neîncredinduse in promisiunele guvernului turcesc, au respins oferirele lui Derviș-Pașa. Austro-Ungaria. Sesiunea parlamentului austriac s’a deschis la 30 novembre s. n. prin expunerea budgetară presentată de ministrul de finance, D. Dunajewski. Acestă expunere constată pentru 1881 o creștere a defictului de 2,739,000 florini, rezultând din creditele acordate ministrului de răsboiu din cele afectate la construcția drumului de fer Arlberg. D. Dunajewski a criticat cu severitate regimul financiar adoptat de guvernul precedent, care mărea venitul prin vinderea proprietăților Statului, și cheltuea sume considerabile cu subvențiunile acordate drumurilor de fer. Ministrul a adăugat că va supune camerei in timpul acestei sesiuni un proiect de reformă pentru impositul funciar și impositul asupra venitului cari exist deja. Grecia. O telegramă publicată de „Daily Telegraph” spune că guvernul Greciei ar fi respins propunerea forței relativă la reluarea negocierelor pe baza indicată în nota turcescă de la 3 octombre. Belgia. D. Frère Orban, ministrul afacerilor streine a Belgiei a obținut în Camera belgiană un mare succes oratoric. El a respins atacurile ultramontanilor contra politicei guvernului și a demonstrat exactitatea pieselor diplomatice relative la ruptura cabinetului belgian cu Vaticanul. El a luminat asemenea cu destul atitudinea clerului in chestiunea școlară. Muntenegru. Ziarul „Daily News” află din Cattaro că guvernul muntenegrean are de gând să transfereze capitala principatului de la Cettine la Podgorița. —• «Noua Pressă liberă” spune că principele Nikita ar fi mulțumit telegrafic Sultanului «pentru maniera corectă” cu care s’a efectuat remiterea Dulcignei și ar fi exprimat, pe lângă acesta, speranța că cele două State vor continua a întreținea relațiuni amicale. La Cettine a sosit o deputațiune mahometană din Podgorița însărcinată a mulțumi principelui Nikita, in numele peAnglia. O întrunire a avut loc la Londra in Zîua de 1 decembre s. n., pentru a mărturisi simpatii pentru Grecii din Thesalia și Epir. S’au adoptat trei resoluțiuni. Cea întâi in favorea regularei imediate a cererilor Greciei conform cu hotărârea din Berlin, exprimă speranța că guvernul englez va face silințele cele mai energice pentru a asigura cesiunea teritoriului dat greciei de conferență. IAȘI Mercuri 26 Noemv. (8 Dec.) 1880. A doua exprimă simpatiele întrunirei în privința Grecilor din Thesalia și Epir. A treia, exprimând simpatiele intrunirei în privința regelui Grecilor și a poporului grec, zice că pacea nu va fi asigurată decât atunci când frontiera nordică a regatului grecesc va fi determinată. Din Porthsmouth se comunică că cinci sute de omeni din marină au primit ordinul a părăsi acel oraș și a se duce in Irlanda. La Longhrea și’n alte localități din vestul Irlandei s’au comis mai multe ultrage contra proprietarilor. — La Balla (Irlanda) s-a ținut un meeting agrar la care au asistat la 4000 persone. Resoluțiunele adoptate blameză procesul intentat d-lui Pernell și recomandă temancierilor să nu plătască câștiuri excesive. Bilul de Reformă agrară. Care va fi economia Landbălulu parat de guvernul britanic? Zicei pre«Le Globe.” Această chestiune preocupă forte viu spiritele in tote părțile Marei Britanii Parnettiștii asigură că proiectul ministerial nu va fi de loc lipsit de clausa coercitive și ei anunță că ’n acest cas vor pune în lucrare mașina obstrucțiunei care le-a dat păn’ acuma resultate incontestabile. De altă parte, orecare fracțiune a whigilor s’a separat de cabinet și acestă despărțire ar avea de urmare introducerea amendamentelor a căror vot va compromite sau va paraliza acțiunea guvernamentală. Cu toate acestea e posibil ca victoria —o victorie ca a lui Pyrrhus— s’o câștige ministerul in Comune. Ce vor face atunci lorzii ? Vor respinge ei bilul cum au făcut’o mai înainte ? Lordul Beaconsfield îi invită la aceasta. Din partea sa, sir Stafford Northote, care’i astăzi unul din leaderii oposițiunei, a declarat în ultimul său discurs în banchetul de la Brecon, că spera, dacă se va presența ocasiunea, să vadă pe lorzii arătând aceași inșelepciune și chiar curajul de care deja au dat probă. Nu va remânea de luat, în aceste condițiuni d-lui Gladstone decât o singură partidă: disoluțiunea. Se crede totuși că el nu se va hotărâ de loc la acestă extremitate, înainte de a fi făcut să se voteze extensiunea dreptului de sufragiu a comitatelor și o distribuțiune mai equitabilă a locurilor de la Camera Comunelor. Cea ce-i caracteristic în această luptă angajată între whigii ministeriali și toryi întăriți de cameliști și de whigii desidenți, este că în fond totă lumea’i de acord asupra imposibilităței de a lașa pe Irlanda în starea de groză care apasă actualmente asupra acestei nenorocite țeri. Membrii Comunelor sau membrii Camerei lorzilor, toți la orice nuanță de opiniune ar fi aparținând, insist asupra urgenței de a pune sfârșit stărei existente a lucrurilor. Numai cât se’ndărătnicesc a nu voi să se ’nțeleagă asupra unei soluțiuni practice și immediate, «înainte de a adopta o legislațiune nouă asupra materiei. Zicea acum câteva zile unul din principalele organe conservatoare, va trebui să se știe dacă această legislațiune va fi eficace.” Cerc vicios, în care se ’ntorc de la început desbateri asupra chestiunei și de unde nu se vede de loc cum vor eși. In acest timp, antagonismul între proprietari și tenacieri se agraveză. In tote Zilele se semnalază nouă atentate, nouă amenințări. Indrăsnela partizanilor Ligei merge pănă la a sapa pe lângă reședințele landlorzilor șanțuri pe marginea cărora depun un sediu cu o inscripțiune indicând sorta reservată celor cari persist în resistența lor la reclamațiunele tenacierilor goniți sau deciși a nu -și plăti câștiurele. Un alt semn de progres făcut de agitațiune, este că comitatele protestante, cari până acuma au rămas străine de mișcare, se unesc succesiv cu Liga și fac causă comună cu catolicii. Tenacitatea oricăror proprietari de a nu face nici o concesiune fermierilor lor contribue foarte mult a mănținea spiritele într’o stare de supraexcitare extremă: «De ce nu fac ei, Zic omenii Ligei, ca D. Parnell, care posedă pământuri in patru provincii, la Dublin, la Carlow, la Wieclow și la Wexford, pretutindenea fermierii sei îl ridic în înaltul cerului, fiindcă pretutindenea’i tratează cu aceaș umanitate. FOILETON GUSTAVE CHADEU1L. G ZL £ aria SAU HENIC IV si 1AHSQUEHETHL. (Urmare). — Domnișoră, îi zisă el, îmi voi aminti de grăbirea ce-o puneți pentru a veni în ajutorul celor cari sufer ; și sper că voi putea în curând să vă procur mărturisirea profundei mele gratitudini. — Cât despre Beautrellis, cu totul condus de descoperirea care se făcuse, el își scolă pălăria sa cu pană și zisă regelui cu o voce alterată de emoțiune. — Sire trebue, să sper că regele ’mi va erta vr’o dată familiaritatea espresiunilor mele, când, azi diminuță, în urma unei greșeli pe care Majestatea sa pusăși o propagasă, am îndrăsnit a’i face niște mărturisiri pe cari distanțele ce ne despart trebuea să le facă naturalminte imposibile ? — N’am nimic de ertat! respinsă Henric, nu văd de loc aici ofensă, și mă cred pe lângă acestea totdeauna forte fericit când mi se procură ocasiunea a concura la fericirea altuia : deci comptați pe mine, domnule Beautrellis. Cât despre greșala d-vestre militară, îi găsesc o scusă forte legitimă, sfârși el, intorcându-se din nou spre Malia. Lansquenetul, atins până la lacrimi de acestă generozitate la care se ținea atâta mărire, reluă cu un ton în care respira de astă dată o mare fermitate : — Pentru mine, Sire, nu voi scuza acestă greșală decât când îmi va fi dat a merita ertarea mea, printr’o faptă zgomotosă pe care Providența, totdeuna generosă în dorințele sale, mi-o va procura, sper, în curând. Acum la rândul Măriei a îndoi un genunchiu dinaintea regelui. — In pictare ! în pictare! domneș0ră, zisă Henric , dacă sunt rege prin sânge, d-vostră sunteți desigur regină prin frumuseță. Să tratăm, vă rog, dacă nu ca egal ca egal, cel puțin ca putere cu putere — Sire, Zisa Maria cu o nespusă greutate de vorbire, regret că se. duce părintele meu nu’i aici pentru a da omagiul seu Majestăței Vostre. — Vă asigur, domnișoră, respinsă regele cu grăbire, că numele La Vrillére este din acelea pe care un Bourbon nu’l uită. El amintește una din cele mai vechi glorii a nóstre, și mi-ar plăcea mai bine, o mărturisesc, să aumer stelele de pe ceriu decât faptele mari legate de acest nume, unul din cele mai strălucitore ale regatului. Pe urmă intorcéndu-sé spre Magdebourg: — Scumpul meu doctor, îi zisă el, d-vostră prin iscusința îngrijirilor d-vóstre, ați câștigat asemenea drepturi la recunoștința mea , căci, de un moment, nu mai sufer. Magdebourg, căruia o lungă experiență a vieței îi dâdusă o asigurare care totuși nu excludea respectul, respinsă regelui cu unul din aceste accente de umóre fruntașă pe care francheța lor le face să fie ertate: — Sire, acestă cură, deși cea mai puțin minunată dințote pe câte am avut onorea a le opera, va fi totuși acea care’mi va lasa cea mai bună amintire. Cinci minunte aprope după acestă scenă, trăsura contelui Mornay atingea peronul hotelului D-lui de Vie, guvernatorul din Saint-Denis. Beautreillis, dar de veselie și de speranță, se întorcea în lagăr fără a se grăbi, fiind-că fiecare săritură a lui Djinn îl îndepărtă de acea pe care o iubea cu o sfântă adorațiune. Bătrânul intendent se’ndreptă fără zgomot spre grajdiuri, alesă un cal care convenea mai bine etăței sale, și se pasă cu discrețiune în urmărirea sansquenetului, măsurându’și pasul după al seu. CRONICA. LOCALA *** (O ZI memorabilă). Vineri 28 novembre e o Zi care trebue să facă să tresalte de bucurie inima fiecărui Român, amintindu’și faptele ce s’au întâmplat in Ziua de 28 nov. cu trei ani in urmă. In adevĕr, vineri trei ani de când gloria armelor române, reînviată după secole de letargie, ajunsă la apogeul ei, vineri sunt trei ani de când Plevna, principala piedică ce se opusă înaintărei armatelor creștine in răsboiul din 1877—78, căzu in puterea armatelor Rusiei și României, sub conducerea marelui căpitan și cap al Statului nostru, A. S. R. Carol I. Credem că această aniversară va fi serbată, după cum trebue : toată țara și de toți Românii. *** (Transferație). D. Dimitrie Hasmar, actual comisar polițienesc la dispărțirea, din orașul nostru în asemine calitate despărțirea I, ia locul D-lui S. Răducănesc, transferat. (Consiliul județului Iași)est convocat în sesiune extra-ordinară, pentru 7ua de 18 Decembre viitor, spre a se ocui, cu resolvarea lucrărilor cari au remas neterminate din sesiunea ordinară a anului curen *** (Autorizare). Se autoriză ca eptropia spitalelor casei Sf. Spiridon din Iaș să primescă donațiunea făcută de D-na P‘raschiva Milicescu, născută Libotratici, în filosul spitalului de copii din Iași, suma de 1 vechi 32.000, în opt obligațiuni rurale, la condițiunile prevezute în declarațiunea dom terei, ca din produsul acelei sume să se îitreție în numele mamcei sale Ana Libobratic născută Dimitrescu, atâtea paturi de copii, i acel spital, cât ar putea coprinde acel produ: (Din ceia ce mai rău!) Pane s’a mai scumpit încă cu 5 bani la ocă, de anul acesta s’a produs in țară la noi, mulțimită lui D-Zeu, destul grâu. Care să fie cai sau noi n’o știm, și așteptăm ca cei în drei să ne dea răspunsul la acestă întrebare, fi când in acelaș timp să’nceteze jefuirea cele sermații. Rugăm pe cei cari sunt datori , îngrijescă de sermațiii proletari, să fie mai o durere de inimă pentru dânșii și să nu ies pe speculanți a-i încarca pe fiecare Zi din în ce mai mult, mai cu samă acum, când necesitățile se înmulțesc pe fiecare Zi. III. Mâncătorul de calti, economul si prevotul. Comtele Francois Grammont de La Tour, ca toți ofițerii superiori ai armatei regale, locuia in afară de întărituri unde putusă, adică dâdusă afară, pentru a se pune in locul lui, pe proprietarul locuinței care convenea mai bine serviciului seu. Prin urmare, el ocupa o deliciasă căsuță albă, zidită între două grădini. Circula chiar sgomotul că el deposedase pe doi germani bătrâni, a căror fiică reținută de dânsul cu sila, se dusese a doua Zi fără a îndrăsni să spue pentru ce, ca să ceră Sennei repaosul etern și pure asemenea și secretul desenatei sale. O sentinelă armată cu o lance păzea, noptea și Ziua, intrarea principală a micei căsuți, și oprea cu rigore a se apropia cineva. Cu tote acestea, chiar în sala zilei în care se îndepliniră evenimentele care preced, in momentul in care patrulele parcurgeau lagărul pentru a proteja somnul trupelor, Saint Rieul-Beautreillis se presează la domiciliul contelui. — Unde vă duceți ? întrebă sentinela. — Trebuință de serviciu, Francia și Navara respinsă Beatreillis ridicând cu o mână hotărâtă ciocanul de la portă. Soldatul se pasă a măsura solul, fără a mai pune piedică proiectelor lansquenetului, care era cu casca pe cap și cu visiera plecată, tóte semnele gradului său. Portase deschisă și se reînchisă după el. Servitorul contelui care-l întrodusese se numea Mahon. El era înalt de aprope șapte pictate și păros ca un urs. Avea o față ososă, un pér aspru, ca și coma unui leu; niște brațe cari’i spânzurau pănă la genunchi și piciore mari. Sub perea sa gălbie, se zăreau mulțime de vine cari se’ncâlceau ca pochiurele unei plase. Puterea lui era prodigiasă. Așa, cităm două exemple : o dată era calare, și animalul îndărătuic refusa a trece un șanț pe care’l sapasă în drum apa de plac. El se dădu jos făr’a se mișca, pusă calul pe umerii sei, și trecu fără cea mai mică sforțare mica rovină. Altă dată, când doi bandiți, amețiți de vin, se certau iu prezența lui, el căuta să mai întâi să-i împace prin tot felul de mijloce oratorice . Să vedem, Z'să el celui care se afla la drepta sa, aveți amândoi greșală; dă mâna cumătrului teu. — Nu, mă jur pe dracu! respunseră Bohemianul, mi-ar plăcea mai mult, mai degrabă decât să fac asta, să fiu expus gol la sare, uns cu miere, pentru a fi pișcat de muște ; așa atâta timp cât voi avea puterea me ținea în pictare, nimic nu mă va împedeca a’l ura. — Și tu, Necroman, relua Marion intorcându-se spre cel de la stânga, refuzi asemenea să dai mâna ? — Da, pe D-Zeu! atâta cât piciorele mele vor !