Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-01-09 / nr. 3
«J. A% Uninrgi. Inginer otarnic are onore de a inștiinta pe onorabilul public că s’a stabilit in Iași și că se insercinează cu orice fel de lucrări de inginerie, arhitectură etc. (12) Strada 40 Sfinți, m al 9-lea No. 3. IASSI, Vineri 9 (21 ianuarie) 188L I Prețul abonamentelor MAI3SI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.II pe trimestru 6 fr. BTATE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr pe trimestru 7 fr. nATATE.......................................40 fr - »AȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. LOCALE >1 fr. E>lene francate nu se primesc. Un trifonui ■ Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. IU. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANdA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudol Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb EscLbackgasse 6 Wien și a Rotter k C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA Ia D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C, Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un J¥»\ 20 fonni CURIERUL (TE BALA SS AN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Oa.lerLc3-a.rTal Septa ra a rr e i f. VECH ZIUA Patronul ZILEI | TIMPUL din SEPTAMANA STIL NOU _______ZIUA ___________PAT."»ONUL zI r. FIRĂ». Soar. Apusul Soar. IA. ......... 1 ■ =*=> - — : ‘ ~ lamuano ‘ ' “ ' —’-------—=====------’ICTr=1-^ ||U4Ue Duminică Adunarea celor 70 Apostoli ți Teoctist. Duminică Marcesia 7-32 4-47 V 6 Luni S. Mart. Teopamt ți Theona (post). La 5 Ianuarie 4 ore . m. dim. ?! Juni Antonie Ere. 7-31 4-47 E 6 Martiril Botezul îlomitiilul Xogtin „ . Jj? Sara 1 ■ Pusca 7—30 4—49 Mercuri l’+1 SI S*pos. loan Botezătorul lumina plina cu cota și ger. 19 Marcuri Sara 7—30 4—50 o Joi Cuv. Mtu. Domnica și Cuv. Păr. George I” “î?1 . Fabian ț Seb. 7 — 31 4—51 9 Vineri Sf. Martir Polienct. ț.] »vien Agnes 7-29 4-53 10 Sâmbătă Sf. Păr. Grigorie episcopul Nisei ............ zi bani bata__________Vincentie.____________________________L 7—29 4—55 . , , ..... ...... r" " «l^nn ■■ II I . ■ De arendat sau de venzare MOșia Trifeștii din județul Iași, se dă in arendă cu tote semănăturile de pe ea de la Sf. George viitor 1881. Moșia Valea ru din TrupuKör^ii districtul Bacăului se dă in posesie sau se vinde de veci. .<MOȘIA HALCENII din județul Iași se vinde de veci. Doritorii se binevoească a se adresa la subsemnatul in Iași, Ioan Ivașcu. MOȘIA PUNGEȘTII Din districtul Vaslui, plassa Racola, se arendează de pe acum. întinderea 2000 fălci aprocimatiie, pământ cultivabil, fânaț și emaș, jplus pădure, velniță și venitul târgului Pungeștii. Pentru informațiuni și^4 condițiuni a se adresa la Proprietar›il in Pungești. (474-10) i Marco-Folor FOILETON Alexandre Dumas. EL ROIUL FEMEILOR. (Urmare). Lh ! veți vedea dac’am făcut bine sau nu, mu apă pe acest mizerabil, după cuii îl numiți! Jer, făr’acestă precauțiune, ar fi asurzit înlmentul, închipuiți-vă că, pe când îl scotem de și stătură acolo abea un sfert de oră, frr de furie. .. 5i’l-ați cufundat din nepî; i[râ’ndjoală ? [ntocmai după cum ziceți.ar dacă mesagerul a fost fnecat?... î’am 4>s c’a fost înecat. / Să nu discutăm asupra cuvintelor, dacă mee mort... y ! cât despre asta, iS, bine mort. .. de Canolles n’a fost prevenit și, prin urftiu va veni de Joc la întâlnire. IO ! un moment, eu fac resboiu puterilor,‘dar particularilor. D. de Canolles a primit o ca[re’i dădea o întâlnire, numai cât, gândindumanuscriptul autograf avea orecare valore, pastrat. Ce va gândi el, nerecunoscând scrierea ? Că persana care’l poftea să’l vadă, pentru fi mare precauțiune, a întrebuințat ajutorul unei streine. Streinul privi pe Cauvignac cu orecare admirațiune causată de atâta nerușinare, amestecată cu atâta presență de spirit. Ei vor să vadă dacă n’ar avea mijlocul să intimideze pe acest îndrăzneț bătăuș. — Dar guvernul, dar anchetele,lasă el, nu vă gândiți deloc câte odată la ele ? — Anchetele ? reluă tânărul rîțlind. Ei bine, da, D. d’Epernon are de făcut alte lucruri iar nu anchete , și pe urmă nu v’am spus că cele ce-am făcut, le-am făcut pentru a’mi procura bunele sale grații ? Deci ar fi forte ingrat dacă nu mi le-ar acorda. — Nu’nțeleg bine,lisă atunci bătrânul gentilom cu ironie, cum, d-vostră care, după propria d-vestre dorință, ați îmbrățișat partida principilor, v’a venit acastă idee de a face serviciu D-lui d’Epernon. — Totuși acesta’i lucrul cel mai simplu din lume: inspecțiunea hârtielor luate de la perceptor m’a convins de puritatea intențiunelor regelui . Majestatea Sa e justificată cu totul in ochii mei, și D. duce d’Epernon are de-o mie de ori dreptate contra administraților sei. Acolo’i deci causa cea bună; și în urma acestora, am luat partida causei celei bune. T— Iată un brigand pe care ași pune să’l spânzure dac’ar cădea vr’o dată în mânile mele! murmură bătrânul gentilom trăgându’și perii sburliți ai musteței sale. — Diceți ?... întrebă Cauvignac clipind din ochi sub masca sa. — Nimic... Acum, o întrebare: ce veți face cu împuternicirea pe care o pretindeți ? — s'jracu să mérie dac’am luat vr’o hotărâre în acestă privință! Am cerut o împuternicire, fiindcă acesta e lucrul cel mai comod, cel mai portativ, cel mai elastic; e probabil că’l voi păstră pentru vr’o împrejurare extremă; e probabil că să’l întrebuințez la primul capriciu care’mi va trece j prin minte ; pote f i’l voi present» eu însumi înainte de Sfârșitul săptămânei, pate nu se va înturna la dostră decât după trei sau patru luni cu o duzină de iscălituri pe dos, ca un bilet aruncat în comerciu . Iar, în orice cas, fiți liniștit, nu voi abuza prea mult pentru a face niște lucruri de cari să avem, d-z 5stră și eu, a roși. Cineva’i gentilom, înainte de tote ! — Sunteți gentilom ? — Da, domnule, și din cei mai buni. — Atunci, îl voi pune la tată, murmură necunoscutul , iată la ce-i va servi împuternicirea. — Sunteți hotărât a’mi da împuternicirea ? întrebă Cauvignac. — Trebue, răspunsă bătrânul gentilom. — Nu vă silesc, să ne’nțelegem: e un schimb pe care vi’l propun; păstrați-vă hârtia, și eu voi pastra-o pe-a mea. — Scrisorea ? — împuternicirea? — Și el întinsă scrisorea cu o mână, pe când, cu cealaltă, încarca un pistol. — Lasați-ve pistolul în pace, $nsă străinul deschizindu’și mantaua ; căci, și eu, asemenea, am pistole, și chiar încărcate cu totul. Joc tranș și de o parte și de alta, iată-vă împuternicirea. Atunci schimbul hârtielor se făcu cu lealitate, și fiecare din părți examină în tăcere, după plăcere și cu atențiune, pe acea care’i fusesă remisă. — Acum, domnule, o zisă Cauvignac, ce drum apucați d-vostră ? — Trebue să trec pe waiuy Mß al răului. — Și eu pe malul Cauvignac. — Ce în care duceai ^M u. M — Ei bine, nu au^menii mei în barca d-vóstre, și vă voi trimite omenii d-vóstre intr’a mea. — Aveți un spirit iute și născocitor. — Am fost născut pentru a fi general de armată» — Sunteți. — Ah! e adevarat, țisă tânărul, uitasăm. Streinul făcu semn luntrașului a’și deslega soarca și a’l conduce pe țermul opus aceluia de la care plecase, și in direcțiunea unui buchet de arbori care se prelungea pănă în drum. Atunci tânărul care se aștepta pute la vr’o trădare, se ridică pe jumătate pentru a urma din ochi, cu mâna mereu la pedica pistolului seu, gata a da foc la cea mai mică mișcare suspectă a străinului, dar acesta nici nu luă în samă neîncrederea a cărui obiect era, și, întorcând tânărului spatele cu o nerăbdare reală sau afectată, el începu să citescă scrisorea, și nu în cărând cu totul cufundat în acestă citire. — Amintiți-ve bine momentul, țlisă Cauvignac, astă sară, la opt ore. — Streinul nu răspunsă de loc, și chiar nici uu păru c’a audit. — Ah!i>sa Cauvignac cu jumătate de glas și vorbindu’și lui însu’și desmerdându’și stratul pistolului, când gândește cineva că dacă’mi plăcea, putem deschide succesiunea guvernorului Guyennei, și să opresc resboiul civil, dar, ducele d’Epernon mort, la ce’mi-ar servi împuternicirea sa ? și răsboiul civil sfârșit, cu ce-ași trăi eu ? In adevăr, sunt momente in cari cred că înebunesc. Trăiască ducele d’Epernon și răsboiul civil! Haide, luntraș la vâstele tale, și să ajungem la celalalt mu?/, nu trebuie să facem pe acest demn segnior să’și aștepte Ha. Momeni după acea, Cauvignac ajunsă la ma i avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, fost supleant ți membru la Curtea apelativă din Iași timp de 8 ani și jumătate, imbracișând drăși profesiunea sa de avocat, dă consultațiuni in orele de la 8—11 dimineața și de la 5—7 sara, și se însărcinează cu aparrea proceselor și cu facerea actelor de notariat. Biuroul de advocatura la domiciliul seu, strada Golia, casele Ghica Lepadatu. 1 .................. telegrame Londra 18 Ianuare. „Camera Comunelor“. D. Dillon deputat irlandes, (zice ca dacă se vor adopta măsuri constrîngătore, sângele va curge în Irlanda și crușiiăoîc se vor mai smulți. Liga agrarie dispune de 10,000 <3me.La gata a combate guvernul. D. Dillon este chemat la ordine. D. Parnell zice că dacă se vor adopta măsuri constrîngătore, cea de ântăi arestare va fi semnalul suspendărei plăței a tuturor arenelor. Discuțiunea adresei ca răspuns la discursul tronului urmeza. Berlin 18 Ianuare. „Gazeta Germaniei de Nord“ publică scrisori adresate odiniora de principile de Bismarck reposatului de Bulow, secretar de Stat la afacerilor străine, ca să demonstreze că nici d. Delbruch nu fuseseră silit de cancelarul imperiului să părăsască ministerul. Roma 18 Ianuare. Citim în ziarul „Il Diritto: „Ieri ambasadorii la Constantinopole au primit de la Portă explicațiuni verbale asupra motivelor pentru cari Porta nu primește arbitragiul. „Aceste motive se basează pe independința suverană a Turciei, care consimte in a se supune la un tribunal arbitrar, dar a negocia într-un chip amical cedarea câtorva teritorii Greciei după condițiunile strategice ale acestor teritorii și după ttabițiunile etnografice de jiffiffiiflciunei. Berlin 18 Ianuare. Se crede în cercurile diplomatice că ultima circulară a Porței, admițând diferite propuneri de mijlocire, va putea să servească ca punct de plecare pentru o înțelegere practica și că in consecință, Porta nu va împedica direcțiunea favorabilă a negocierilor. Belgrad 18 Ianuare. Skupcina a votat, în unanimitate după o scurtă discuțiune, ad. "7... ca resprins la discursul Tronului";" bacöplinia gratitudinea sa pentru amnestia generală. O deputațiune a Skupcinei va înmâna adresa Principelui Moan. Stockholm 18 I anuare. Discursul tronului pentru deschiderea Reichstagului releveză că cestiunile regulărei impozitelor și reorganisărei armatei trebue resolvae împreună. Drumul de for al statului nord va fi construit pănă la rîul Angermannai. Bugetul veniturilor se urcă la 106,948,200 franci și acela al cheltuielelor la 105,021020 franci. Chestiunea grecescâ, după informațiunele primite, n’a făcut încă nici un progres, nici un pas spre definitiva sa deslegare, așa că pacea peninsulei balcanice e necontenit amenințată. D. Barthelemy Saint-Hilaire a adresat la 24 decembre trecut o circulară ambasadorilor Franciei de pe lângă marile puteri, relativă la acestă spinosa chestiune. Circulara arată puterilor eventualitatea unui răsboiu turco-grec și atrage atențiunea concertului european asupra urmărilor rele pe cari le-ar putea avea o asemenea eventualitate și cere ajutorul hotărât al puterilor, pentru a îndepărta, cât mai este încă timp, o vărsare de sânge care-ar vatama interesele puterilor celor mari, și a căuta ca să aducă o împăcăciune pe o cale pacifică. Până acum însă, nici una nici cealaltă din cele două părți interesate în acestă chestiune, nu s’a pronunțat categoric și definitiv, deși tote puterile au aderat pentru un arbitraj european, care să indice, fără apel.. • _ ~t’. as’n gror^a*. _ Deși Turcia s’a opus prin nota de la 3 octombre trocul la propunerile de împăciuire făcute la Prevesa in 1879 și la Constantinopoli în auniii 1880, totuși ea se pare dispusă a face precari concesiuni, cari să trecă peste limitele indicate în acestă notă. Grecia însă nu vrea să știe nimic. Ea (zice că cele înscrise în tratatul de la Berlin pentru densa sunt legi, și ea va căuta să execute numai decât aceste legi. Dacă Turcia nu va voi să dea Greciei de bună voe Thesalia și Epirul, ea crede că le va lua cu puterea, scop pentru care Grecia continuă a se înarma mereu. D. Barthelemy Saint-Hilaire arată in circul raga pericolele situațiunei, arătând terQeri asupra păcei generale. Nu știm des$ cabinetile europene au ajuns a se înțingQ deplin asupra mijlocelor ce vor trebui să se fie pentru a preveni aeste eventualități funeste. Noi credem că d»r isbucnind un răsboiu între Turcia și Gropu inwn pe care Europa nu’l va întui’ pacea generală nu’i tare mult amanitat.â# In adevăr, populațiunile de sudul Turciei europene nu par a avea L,mai mare afecțiune pentru Grecia, albanesă, deși Grecia a voit s’o atragă în partea ei, se va opune la cedarea teritoriilor, sau cel puțin va sta în neacțiune, după cum a făcut la ocuparea Dukignei de către trupele muntenegrene. O telegramă din Constantinopoli spune că în cazul când ar isbucni un răsboiu între Turcia și Vecia, acesta din urmă nu va putea compta de loc pe concursul vulgarilor și al Rumelioților. Madonia, în adevăr, e dispusă o scutura jugul turcesc, dar urăște pe Greci, și nu’i va ajuta niciodată. Părerea nostra este, că și acestă chestiune, "ca și cele filîssiteîn cglwng se ve regula pe o cale pacifică, fără varsare de sânge, căci și Turcia și Grecia sunt prea slabe pentru a se putea opune voințelor Europi întregi IAȘI, 8 ianuariu 1881. CRONICA INTERNĂ Ordina Monitorul oficial. La ocasiunea sărbatorilor de es-timp și anului nou, M. M. L. L. R. R. Domnul și Domna primind numerose pe cât și cu deosebire călduriise felicitări, ce cu o unanimă spontaneitate Li s’a adresat din țara vitregă, și la cari coloniile române din străinătate s’au grăbit a lua și ele parte, au insăr-