Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-01-09 / nr. 3

«J. A% Uninrgi. Inginer otarnic are onore de a inștiin­­ta pe onorabilul public că s’a stabilit in Iași și că se insercinează cu ori­ce fel de lucrări de inginerie, arhitectură etc. (12) Strada 40 Sfinți, m­ al 9-lea No. 3. IASSI, Vineri 9 (21 ianuarie) 188L I Prețul abonam­en­telor MAI3SI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.­­I­I pe trimestru 6 fr. BTATE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr pe trimestru 7 fr. nATATE.......................................40 fr - »AȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. LOCALE >­­1 fr. E>le­ne francate nu se primesc. Un tri­­fonui ■ Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. IU. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANdA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudol Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb EscLbackgasse 6 Wien și a Rotter k C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA Ia D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C, Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un J¥»\ 20 fonni CURIERUL (TE BALA SS AN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Oa.lerLc3-a.rTal Septa ra a rr e i f. VECH ZIUA Patronul ZILEI | TIMPUL din SEPTAMANA STIL NOU _______ZIUA ___________P­AT."»­O­N­U­L z­I r. F­­I­RĂ». Soar. Apusul Soar. IA. ......... 1 ■ =*=> - — : ‘ ~ lamua­no ‘ ' “ ' —’-------—=====------’ICTr=­­1-^ ||U4Ue Duminică Adunarea celor 70 Apostoli ți Teoctist. Duminică Marcesia 7-32 4-47 V 6 Luni S. Mart. Teopamt ți Theona (post). La 5 Ianuarie 4 ore . m. dim. ?! Juni Antonie Ere. 7-31 4-47 E 6 Marti­ril Botezu­l îlomitiilul Xogtin „ . Jj? Sara 1 ■ Pusca 7—30 4—49 Mercuri l’+1 SI­ S*pos. loan Botezătorul lumina plina cu cota și ger. 19 Marcuri Sara 7—30 4—50 o Joi Cuv. Mtu. Domnica și Cuv. Păr. George I” “î?1 . Fabian ț­ Seb. 7 — 31 4—51 9 Vineri Sf. Martir Polienct. ț.] »vien Agnes 7-29 4-53 10 Sâmbătă Sf. Păr. Grigorie episcopul Nisei ............ zi bani bata__________Vincentie.____________________________L 7—29 4—55 . , , ..... ...... r" " «l^nn ■■ II I . ■ De arendat sau de venzare MOșia Trifeștii din județul Iași, se dă in arendă cu tote semănăturile de pe ea de la Sf. George viitor 1881. Moșia Valea ru din T­rupuKör^ii districtul Bacăului se dă in posesie sau se vinde de veci. .<­MOȘIA HALCENII din județul Iași se vinde de veci. Doritorii se bine­voească a se adresa la sub­semnatul in Iași, Ioan Ivașcu. MOȘIA­­ PUNGEȘTII Din districtul Vaslui, plassa Racola, se arendează de pe­ acum. întinderea 2000 fălci aproc­imatiie, pământ cultivabil, fâ­­naț și emaș, jplus pădure, velniță și ve­nitul târgului Pungeștii. Pentru info­r­­mațiuni și^4 condițiuni a se adresa la Pro­­prietar›il in Pungești. (474-10) i Marco-Folo­r FOILETON Alexandre Dumas. EL ROIUL FEMEILOR. (Urmare). Lh ! veți vedea dac’am­ făcut bine sau nu, mu­­­ apă pe acest mizerabil, după cui­i­ îl numiți! Jer, făr’acestă precauțiune, ar fi asurzit în­­lmentul, închipuiți-vă că, pe când îl scotem de și stătură acolo abea un sfert de oră, frr de furie. .. 5i’l-ați cufundat din nepî;­ i[râ’ndjo­ală ? [ntocmai după cum ziceți.­­ar dacă mesagerul a fost fnecat?... î’am 4>s c’a fost înecat. / Să nu discutăm asupra cuvintelor, dacă me­­e mort... y ! cât despre asta, iS, bine mort. .. de Canolles n’a fost prevenit și, prin ur­­ftiu va veni de Joc la întâlnire. IO ! un moment, eu fac resboiu puterilor,‘dar particularilor. D. de Canolles a primit o ca­­[re’i dădea o întâlnire, numai cât, gândindu­­manuscriptul autograf avea ore­care valore, pastrat. Ce va gândi el, ne­recunoscând scrierea ? Că persana care’l poftea să’l vadă, pentru fi mare precauțiune, a întrebuințat ajutorul unei streine. Streinul privi pe Cauvignac cu ore­care admira­­țiune causată de atâta nerușinare, amestecată cu a­­tâta presență de spirit. Ei vor să vadă dacă n’ar avea mijlocul să inti­mideze pe acest îndrăzneț bătăuș. — Dar guvernul, dar anchetele,­­lasă el, nu vă gândiți de­loc câte­ o­dată la ele ? — Anchetele ? reluă tânărul rîțlind. Ei bine, da, D. d’Epernon are de făcut alte lucruri iar nu an­chete , și pe urmă nu v’am spus că cele ce-am fă­cut, le-am făcut pentru a’mi procura bunele sale gra­ții ? Deci ar fi forte ingrat dacă nu mi le-ar acorda. — Nu’nțeleg bine,­­lisă atunci bătrânul gentilom cu ironie, cum, d-vostră care, după propria d-ves­­tre dorință, ați îmbrățișat partida principilor, v’a venit acastă idee de a face serviciu D-lui d’Epernon. — Totuși acesta’i lucrul cel mai simplu din lume: inspecțiunea hârtielor luate de la per­ceptor m’a convins de puritatea intențiunelor re­gelui . Majestatea Sa e justificată cu totul in ochii mei, și D. duce d’Epernon are de-o mie de ori drep­tate contra administraților sei. Acolo’i deci causa cea bună; și în urma acestora, am luat partida cau­­sei celei bune. T— Iată un brigand pe care­ ași pune să’l spân­zure dac’ar cădea vr’o dată în mânile mele! mur­mură bătrânul gentilom trăgându’și perii sburliți ai musteței sale. — Diceți ?... întrebă Cauvignac clipind din ochi sub masca sa. — Nimic... Acum, o întrebare: ce veți face cu împuternicirea pe care­ o pretindeți ? — s'jracu să mé­rie dac’am luat vr’o hotărâre în acestă privință! Am cerut o împuternicire, fiind­că acesta e lucrul cel mai comod, cel mai portativ, cel mai elastic; e probabil că’l voi păstră pentru vr’o împrejurare extremă; e probabil că să’l între­buințez la primul capriciu care’mi va trece j prin minte ; pote f­ i’l voi present» eu însumi înainte de S­fârșitul săptămânei, pate nu se va înturna la d­­ostră de­cât după trei sau patru luni cu o duzină de iscălituri pe dos, ca un bilet aruncat în comerciu . Iar, în ori­ce cas, fiți liniștit, nu voi abuza prea mult pentru a face niște lucruri de cari să avem, d-­z 5stră și eu, a roși. Cineva’i gentilom, înainte de tote ! —­ Sunteți gentilom ? — Da, domnule, și din cei mai buni. — Atunci, îl voi pune la tată, murmură necu­noscutul , iată la ce-i va servi împuternicirea. — Sunteți hotărât a’mi da împuternicirea ? în­trebă Cauvignac. — Trebue, răspunsă bătrânul gentilom. — Nu vă silesc, să ne’nțelegem: e un schimb pe care vi’l propun; păstrați-vă hârtia, și eu voi pas­­tra-o pe-a mea. — Scrisorea ? — împuternicirea? — Și el întinsă scrisorea cu o mână, pe când, cu cea­l­altă, încarca un pistol. — Lasați-ve pistolul în pace, $nsă străinul des­­chizindu’și mantaua ; căci, și eu, asemenea, am pis­tole, și chiar încărcate cu totul. Joc tranș și de o parte și de alta, iată-vă împuternicirea. Atunci schimbul hârtielor se făcu cu lealitate, și fie­care din părți examină în tăcere, după plăcere și cu atențiune, pe acea care’i fusesă remisă. — Acum, domnule, o zisă Cauvignac, ce drum a­­pucați d-vostră ? — Trebue să trec pe waiuy Mß al răului. — Și eu pe malul Cauvignac. — Ce în care duceai ^M u. M — Ei bine, nu au^­menii mei în barca d-vóstre, și vă voi trimite ome­nii d-vóstre intr’a mea. — Aveți un spirit iute și născocitor. — Am fost născut pentru a fi general de armată» — Sunteți. — Ah! e adevarat, ț­isă tânărul, uitasăm. Streinul făcu semn luntrașului a’și deslega soarca și a’l conduce pe țermul opus aceluia de la care plecase, și in direcțiunea unui buchet de arbori care se prelungea pănă în drum. Atunci tânărul care se aștepta pute la vr’o tră­dare, se ridică pe jumătate pentru a urma din ochi, cu mâna mereu la pedica pistolului seu, gata a da foc la cea mai mică mișcare suspectă a străinului, dar acesta nici nu luă în samă neîncrederea a că­rui obiect era, și, întorcând tânărului spatele cu o nerăbdare reală sau afectată, el începu să citescă scrisorea, și nu în cărând cu totul cufundat în a­­cestă citire. — Amintiți-ve bine momentul, țlisă Cauvignac, astă sară, la opt ore. — Streinul nu răspunsă de loc, și chiar nici uu păru c’a audit. — Ah!­i>sa Cauvignac cu jumătate de glas și vorbindu’și lui însu’și desmerdându’și stratul pisto­lului, când gândește cineva că dacă’mi plăcea, pu­­tem deschide succesiunea guvernorului Guyennei, și să opresc resboiul civil, dar, ducele d’Epernon mort, la ce’mi-ar servi împuternicirea sa ? și răsboiul ci­vil sfârșit, cu ce-ași trăi eu ? In adevăr, sunt mo­mente in cari cred că înebunesc. Trăiască­ ducele d’Epernon și răsboiul civil! Haide, luntraș la vâs­­tele tale, și să ajungem la cela­l­alt mu?/, nu tre­bu­ie să facem pe acest demn segnior să’și aștepte Ha.­­ Momeni după acea, Cauvignac ajunsă la ma­­ i avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, fost supleant ți mem­­bru la Curtea apelativă din Iași timp de 8 ani și jumătate, imbracișând drăși pro­fesiunea sa de avocat, dă consultațiuni in orele de la 8—11 dimineața și de la 5—7 sara, și se însărcinează cu apar­­rea proceselor și cu facerea actelor de notariat. Biuroul de advocatura la domiciliul seu, strada Golia, casele Ghica Lepadatu. 1 .................. t­eleg­rame Londra 18 Ianuare. „Camera Co­munelor“. D. Dillon deputat irlandes, (zice ca dacă se vor adopta măsuri constrîngătore, sângele va curge în Irlanda și crușiiăoîc se vor mai smulți. Liga agrarie dispune de 10,000 <3­­me.La gata a combate guvernul. D. Dillon este chemat la ordine. D. Par­nell­­ zice că dacă se vor adopta mă­suri constrîngătore, cea de ântăi ares­tare va fi semnalul suspendărei plăței a tuturor arenelor. Discuțiunea adresei ca răspuns la discursul tronului ur­­meza. Berlin 18 Ianuare. „Gazeta Ger­maniei de Nord“ publică scrisori a­dresate odiniora de principile de Bis­marck reposatului de Bulow, secretar de Stat la afacerilor străine, ca să de­monstreze că nici d. Delbruch nu fu­seseră silit de cancelarul imperiului să părăsască ministerul. Roma 18 Ianuare. Citim în ziarul „Il Diritto: „Ieri ambasadorii la Con­­stantinopole au primit de la Portă ex­­plicațiuni verbale asupra motivelor pentru cari Porta nu primește ar­­bitragiul. „Aceste motive se basează pe in­­dependința suverană a Turciei, care consimte in a se supune la u­n tri­bunal arbitrar, dar a negocia într-un chip amical cedarea câtor­va teritorii Greciei după condițiunile strategice ale acestor­­ teritorii și după­­ ttabițiu­­nile etnografice­ de jiffiffiiflciunei. Berlin 18 Ianuare. Se crede în cer­curile diplomatice că ultima circulară a Porței, admițând diferite propuneri de mijlocire, va putea să servească ca punct de plecare pentru o înțele­gere practica și că in consecință, Por­ta nu va împedica direcțiunea favo­rabilă a negocierilor. Belgrad 18 Ianuare. Skupcina a votat, în unanimitate după o scurtă discuțiune, ad. "7... ca resprins la dis­cursul Tronului";" ba­cöplinia gratitu­dinea sa pentru amnestia generală. O deputațiune a Skupcinei va înmâna adresa Principelui Moan. Stockholm 18 I anu­are. Discursul tronului pentru deschiderea Reich­stagului releveză că cestiunile regu­­lărei impozitelor și reorganisărei ar­matei trebue resolvae împreună. Drumul de for al statului nord va fi construit pănă la rîul Angerman­­nai. Bugetul veniturilor se urcă la 106,948,200 franci și acela al chel­­tuielelor la 105,021020 franci. Chestiunea grecescâ, după infor­­mațiunele primite, n’a făcut încă nici un progres, nici un pas spre defini­tiva sa deslegare, așa că pacea pe­ninsulei balcanice e necontenit ame­nințată. D. Barth­elemy Saint-Hilaire a a­­dresat la 24 decembre trecut o cir­culară ambasadorilor Franciei de pe lângă marile puteri, relativă la acestă spinosa chestiune. Circulara arată pu­terilor eventualitatea unui răsboiu turco-grec și atrage atențiunea con­certului european asupra urmărilor rele pe cari le-ar putea avea o ase­menea eventualitate și cere ajutorul hotărât al puterilor, pentru a înde­părta, cât mai este încă timp, o văr­sare de sânge care-ar vatama inte­resele puterilor celor mari, și a căuta ca să aducă o împăcăciune pe o cale pacifică. Până acum însă, nici una nici cea­l­altă din cele două părți interesate în acestă chestiune, nu s’a pronunțat categoric și definitiv, de­și tote pu­terile au ad­erat pentru un arbitraj european, care să indice, fără apel.­­. • _ ~t’. as’n­ gror^a*. _ De­și Turcia s’a opus prin nota de la 3 octombre trocul la propune­rile de împăciuire făcute la Prevesa in 1879 și la Constantinopoli în auniii 1880, totuși ea se pare dispusă a face pre­cari concesiuni, cari să trecă peste limitele indicate în acestă notă. Grecia însă nu vrea să știe nimic. Ea (zice că cele înscrise în tratatul de la Berlin pentru densa sunt legi, și ea va căuta să execute numai de­cât aceste legi. Dacă Turcia nu va voi să dea Greciei de bună voe The­­salia și Epirul, ea crede că le va lua cu puterea, scop pentru care Grecia continuă a se înarma mereu. D. Barthelemy Saint-Hilaire arată in circul ra­ga pericolele situațiunei, arătând terQeri asupra păcei generale. Nu știm des$ cabinetile europene au ajuns a se înțingQ deplin asupra mij­­locelor ce vor trebui să se fie pen­tru a preveni­­ aeste eventualități funeste. Noi credem că d­»r isbucnind un răsboiu între Turcia și Gropu­ inwn pe care Europa nu’l va întui’ pacea generală nu’i tare mult amanitat.â# In adevăr, populațiunile de­­ sudul Turciei europene nu par a avea L­,mai mare afecțiune pentru Grecia, albanesă, de­și Grecia a voit s’o a­tragă în partea ei, se va opune la cedarea teritoriilor, sau cel puțin va sta în neacțiune, după cum a făcut la ocuparea Duk­ignei de către trupele muntenegrene. O telegramă din Constantinopoli spune că în cazul când ar isbucni un răsboiu între Turcia și­­ Vecia, acesta din urmă nu va putea compta de loc pe concursul vulgarilor și al Rumelioților. Madonia, în adevăr, e dispusă o scutura jugul turcesc, dar urăște pe Greci, și nu’i va ajuta nici­odată. Părerea nostra este, că și acestă chestiune, "ca și cele filîssiteîn cglwng se ve regula pe o cale pacifică, fără varsare de sânge, căci și Turcia și Grecia sunt prea slabe pentru a se putea opune voințelor Europi întregi IAȘI, 8 ianuariu 1881. CRONICA INTERNĂ Ordin­­a Monitorul oficial. La ocasiunea sărbatorilor de es-timp și anului nou, M. M. L. L. R. R. Domnul și Domna primind numerose pe cât și cu deosebire călduriise fe­licitări, ce cu o unanimă spontaneitate Li s’a adresat din țara vitregă, și la cari coloniile române din străinătate s’au grăbit a lua și ele parte, au insăr-

Next