Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-06-10 / nr. 65

IAȘI Mercuri 10 (22 Iuni) 1881. ționase o altă nouă sursă de operațiuni asu­pra Waramelor care’i lipsea până acum și care trebuie să’i lase folose considerabile. Și dintr’un punct de vedere dar și din cel alt, viitorul Băncii Naționale ajunge, prin crea­rea acestor doua noui instituțiuni, a fi bine asigurat, și animațiunea ce se manifestă pen­tru acțiunile sale a fi tot atât de bine jus­tificată. In ce privește celelalte valori, 5% Per­­petuu și 6% rural, ca escepțiune regulei generale, au rămas de astă dată staționare' menținând cursurile de acum opt Cele d’intăiu fac 90,50, după cota din Paris; cele de al d­oilea 9972-Creditul fonciar Rural se caută cu 10672 Creditul Fonciar Urban idin București face 1038­ 4- Ambele Societăți anunț plata cuponu­lui lui Iuliu. Municipalele au inchis cu 1087g" Este tim­pul credem, ca Primăria orașului București să se convingă, că atunci când capitalurile se mulțumesc cu 6%, ea nu mai trebue să lase in circulațiune un titlu de 8% care, din cau­sa tragerilor la sorți, nu se pute urca mult peste ceea­ ce cotează astăzi. Conversiunea a­­cestor titluri și unificarea lor in 676 cu acele ale noului împrumut de 15 milione, a deve­nit o necesitate absolută, și ar fi de dorit ca Primăria să profite de buna disposițiune a capitalurilor, pentru a o efectua și a-și a­­meliora simțitor financiere. Pensiunile se menținu la 230.­­ Loturile Municipale se caută cu 287*. Acțiunile Băncei României au devenit rare și cote cu 350. Agrul dintre aur și argint a mai slăbit pu­țin, cu tote că esportațiunile, întrerupte cât­va timp din cauza dificultăților transporturi­lor produse de inundațiuni in mijlocul țarei, n’a început incă a reprinde mersul lor nor­mal. Banca Națională probabil, pentru a men­­ține equilibrul, a inceput a pune in circula­ție o parte din aurul ce acumulase in tesau­­rele sale cu ocasiunea sucscripțiunei la 5% amortisabil. Cererile pentru acțiunile Baia de Aramă au inceput a se simți. Românii in patriotismul lor pare că țin la onorea de a participa la întreprinderea me­talurgică și la prima mișcare ce s’a produs pentru desfundarea avuțiilor naturale ale fru­­musei și bogăței Românii. Dorința și amorul lor propriu sunt demne de totă lauda și cu atât mai legitime cu cât aflăm că peste câte­va z­ile lucrările vor incepe cu totă activitatea cerută și că, chiar in anul acesta, însemnate cantități de aramă vor fi date in consumațiune. Cu tote acestea, acțiunile nu se văd de­cât în forte mici cantități. Principele Nicolae Bi­bescu, sigur de afacerea sa, pare că nu voește a se despărți de ele. Fie­ ne permis a ruga pe Principele Bibescu a fi mai puțin egoist, și a pune și la disposițiunea publicului o parte cel puțin din acțiunile ce posedă, pentru a putea participa toți bunii români la marea și naționala întreprindere in capul căria se află. Cambio face : Paris 98,80 ; Londra 25,027a 5 Berlin 121 */4; Viena 2127a* ' (Curierul Fin.) Recetele căilor ferate romane. Linia Roman Bucuresci-Vârciorova. In saptămâna de la 4 la 2 Iunie sau incasat lei 282,115 contra 350,801 in perioda corespondentă a anului trecut. Di­­ferința in minus e de 68,689 lei. Sporul încasărilor din 1881 asupra celor din 1880 e ast­fel redus la 466,091 lei Linia Lemberg-Cernăuți-Iași. încasările pe acestă linie sunt in scădere asupra anului precedent. Primele cinci luni din 1881 au pro­dus lei 1,116,449, pe când cele din perioda corespundtore a anului trecut erau de lei 1,4­8,991. CRONICA ESTERN­A Bulgaria. O telegramă a agenței Reuter spune că principele Alexandru s-ar fi hotărât a face ca alegerile legislativei să fie precedate de un plebiscit care va decide de abdicarea sau menținerea sa la tron.­­ Știrea despre substituirea consilie­lor de răsboi în locul tribunalelor civile sau mai bine punerea principatului în stare de asediu a fost confirmată de sub­secretarul de Stat al Foreign Oficiului Sir Charles Dilke a declarat, ce-i drept, că generalul Ernroth hotărâ să a­tașa să subsiste, pentru țliare, regimul existent dar presa nu câștigă mare lucru din a­­cestă concesiune, dacă e adevărată știrea din Petersburg care spune că corespon­denții mai multor­­ liare străine au fost ex­­pulzați. Turcia. Schimbarea ratificărilor con­vențiunei turco-grecești s-a făcut la 14 luni. Ambasadorii Rusiei și Franciei, în ab­sența unui instrument diplomatic ad hoc și pănă la o complectă regulare, au con­signat adesiunea guvernelor lor într-un protocol special. Lordul Dufferin era să sosescă la 15 D. Rascon, ministrul Spaniei, a remis în audiență solemnă scrisorilor sale de creanță. Germania. Corpul burghesiei din Hamburg și-a dat adesiunea sa, prin 106 voturi contra 46, pentru convențiunea în d­ietă, la 26 mai, cu imperiul. Cât pen­tru chestiunea de a se ști dacă conven­țiunea va mai putea fi supusă Parlamen­tului, ea’i tranșată prin închiderea sesiunei ® r.­ în curierul t­.balassan. Belgia. „Indép. Belge” spune că discuțiunea care­ a avut loc mercuri, la Camera representanților Belgiei, a fost forte strălucită. Raportorul secțiunei centrale, d. Go­blet, a reluat argumentele oposițiunei și a ratat puțina lor valore. Cât despre argumentul esențial, interesul electoral care se presupune că conduce pe guvern, o copilărie a presupune că cutare sau cutare individ să-și schimbe naționalita­tea pentru a plăcea unui candidat liberal. Și pe lângă acestea, e posibil a preju­­deca cărei partide va profita legea. După un lung discurs al d-lui Jacobs de o dialectică forte subtilă și având câte o dată aparențile adevărului, d. ministru de justiție a făcut să reiasă, din câte­va trăsături marcante, legitimitatea proiec­­tului de lege. Italia. Ministerul italian a repur­tat un succes strălucit în chestiunea re­formei electorale. Camera­­i-a dat drep­tate, și după ce­ a respins amendamentele d-lor Bughi și Crispi, ea a consacrat prin­cipiul reformei votând articolul 1 al re­­ormei, Articolul 2 enumerând tote co­zurile în cari va trebui să se acorde drep­tul electoral, asemenea a fost votat. Cât despre articolul 3, care fixază la 19 fr. 80 cent. minimul censului electoral, arti­col asupra căruia d. Depretis a pus ches­tiunea de cabinet, a fost adoptat cu 202 voturi contra 173. Spania. Ministrul afacerilor străi­ne a Spaniei a avut o lungă conferență cu representantul britanic în privința înar­mărilor care se fac la Gibraltar. Un israelit, representând pe 60.000 dintre coreligionarii săi persecutați în Ru­sia, a cerut protecțiunea representantului Spaniei de la Constantinopoli. Miniștrii consultați au telegrafiat imediat că toți israeliții cari­ ar dori să se ducă în Spa­nia, vor găsi așii și protecțiune în vechea patrie a strămoșilor lor. Suedo-Norvegia. Storthingul norvegian a terminat o chestiune care o­­cupa de mult timp țara, reforma drep­tului electoral. In viitor e stabilită pe ba­­sele următore: ori­ce supus norvegian in etate de 25 ani și locuind țara de cinci ani e alegător: 1. dacă este sau a fost­uncționar ; 2. dacă’i proprietarul unui pă­mânt înregistrat sau dac’a luat în posesie pentru termin mai mare de­cât cinci ani pământurile înscrise și dacă continuă a­­cestă exploatare; 3. dacă’i detentorul în Finmark a pământurilor aparținând Co­ronei; dacă’i cetățanul unui oraș sau dacă posede imobile de o valore cel puțin de 600 corone; 5. dacă’n ultimul an a plă­tit impozitele direct cătră Stat sau co­mună pentru o sumă de cel puțin 500 coróne la țară sau 800 coróne în orașe, dacă de nu și-a avut domiciul seu fixat în localitate și dacă nu’i într’o situațiune de servitute injositóre vis-à-vis de a treia personă. Articolul 5, acest din ur­mă, constitue inovațiunea în privința legei existente, și va trebui să fie supus sanc­­țiunei regale. Anglia. »Daily News” află că gu­vernul britanic a trimis o notă guvernu­lui Statelor­ Unite în care’i atrage aten­țiunea asupra lucrărilor asociațiunei fe­­niane, a cărei reședință principală e New Yorkul.­­ Poliția a găsit la M’Grath, unul din cei doi Irlandezi cari­ au fost de curând arestați la Liverpol pentru că au încercat a arunca în aer palatul municipal, un por­tofoliu care conținea numele și adresele unui mare număr de feniani, și se crede că câți­va dintre ei nu vor întârzia a fi asemenea arestați ca complici. Nouă in­­formațiuni au procurat poliției siguranța că și alte edificii publice erau să fie în curând obiectul unor tentative criminale, dacă arestarea lui M’Grath și a lui M’Re­­vitt nu dejuca planurile asociațiunei fe­­niane.­­ Se comunică din Irlanda că d. Cun­ningham, un raportor de­­ ziar și d. Swee­ney secretar al sucursalei Land l­agului amândoi din Longren au fost arestați mer­curi sara și conduși la inchisorea din Drendalk; o mare agitațiune domnește prin districte. Statele­ Unite. Noutatea despre închierea unui tratat între republica Costa­ Rica și Statele­ Unite ale Colombiei rela­tivă la o parte a istamului de Panama pe care­­ și-o dispută cele două țări a oca­­sionat ore­care emoțiune la Washington. Semnatarii tratatului in chestiune s’au angajat a supune litigiul lor la arbitrajul regelui Belgiei, și în cazul în care acesta ar declina acestă misiune, regelui Spaniei sau președintelui Republicei argentine. Totuși guvernul din Washington a re­vendicat un protectorat virtual asupra istamului de Panama, pănă la provincia Chiriqui; ast­fel el s-a hotărât, după cât se pare, a face demar­e pe lângă regele Belgiei sau pe lângă cei­l­alți suverani designați în tratatul între republica Costa­ Rica și Statele­ Unite ale Colombiei, pen­tru a’i sfătui să nu lucreze în calitate de arbitri. In ori­ce cas el nu va ținea nici o socotelă de o decisiune ori­care ar fi ea. — Ziarul «Panama Star and Herald” de la 7 iunie anunță că lucrările canalu­lui inainteza forte încet. Nemulțumirea și desorganizarea ar fi domnind pintre amploiați. Numitul­­ star adauge că o stațiune a fost abandonată. Brigade de muncitori ar fi fost licen­țiați ; forte mulți lucrători ar fi fost con­­cediați și forte mulți ingineri ar fi ple­cat deja, torcându-se acasă la el, doi omeni, din care unul a tras asupra lui o lovitură de pușcă fără a-l atinge. Reședințele celor doi landfordli din E­­nns, comitatul Mayo, au fost incendiate în noptea de sâmbătă spre duminică. La Waterdorf, dinaintea unei uși din Peter Street, s-a găsit culcat un tânăr arbitralăi care­ avea niște răni grave la cap. In cea ce privește zgomotile unui atac contra băncii din Munster, la Skibbereen, în timpul ultimelor desordini din West­ Corck, „Daily News” asigură că acest zgomot nu se baseza de­cât pe faptul că s’au aruncat petre asupra caselor din ve­cinătate și că două sau trei ferestre ale Băncei au fost sfărâtate din întâmplare. Relațiunea acestui eveniment presentat ca un atac contra Băncei, e o probă des­pre exagerările publicate asupra ori­cărui lucru care are aparenta unei revolte. (Le Globe). & Iată textul nouăi protestări pe care Porta, a adresat’o marilor puteri în pri­vința Tunisiei: «O telegramă adresată Sublimei­ Porți de guvernatorul general al Tripolisului din Africa anunță că consulul general al Franciei ’i-a adresat, la 6 iunie, o scri­­sore informându-l că, pentru că agenții și consulii francezi din străinătate sunt însărcinați, conform terminilor tratatului închiat la 12 mai între guvernul republi­cei franceza și pașa de Tunis, cu repre­­sentarea intereselor tunisiene, el al ruga a’i remite listă Tunisienilor residând la Tripoli și’i ruga a bine-voi să’i considere pentru viitor ca supuși francezi protegiați: «Am aflat, încă, că numitul consul ge­neral al Franciei la Tripoli a făcut să se afișeze la reședința sa consulară o procla­­mațiune cuprinsă în acelaș sens. «Guvernatorul general s’a grăbit, după cum era datoria sa, a face să se arăte consulului general al Franciei, caraterul fără precedent a acestei declarațiuni și a’i spune că era imposibil a’i îndeplini cere­rea ; ’l-a făcut să observe, incă, că nu putea face nimic fără autorizarea Subli­mei Porți. «Ne găsim prin urmare, în presența unei serii de condițiuni impuse pașei de Tunis, cari sunt contrarii cu dreptul in­ternațional și în oposiție directă cu drep­turile augustului nostru suveran asupra acestei provincii. «Executarea diferitelor condițiuni ale tratatului din 12 mai va atrage după sine urmări cari vor tulbura într’un mod se­rios relațiunile supușilor timnisieni ai Sul­tanului cu o autoritate care le este scum­pă pentru mai multe motive, relațiuni pe cari ei nu voesc să le intrerumpă. «Singurul fapt că o putere străină să fi exprimat, într’un mod neașteptat, in­­tențiunea de a proteja pe supușii altui guvern (al cărui drept neinstréinabil fost violat, și care, învins, nu va înceta a protesta, după cum a făcut’o deja în telegrama din 14 mai, contra a tot ce s’a petrecut la Tunis la 12 a aceleași luni) nu va scapa de sigur de la apreciarea justă și luminată a poparelor amice și aliate. «Semnalăndu-va conduita consulului ge­neral al Franciei la Tripoli în Africa, ne rog­a supune bine-voitorei atențiuni Excelenței Sale ministrul afacerilor streine, și a’i declara că noi afirmăm mai energic de­cât ori­când drepturile Sublimei Porți asupra Tunisiei, și că­­ refuzând deja a recunoște nici o forță sau validitate a tratatului extors de la pașa de Tunis ca și a tot ce ar putea să fie făcut în urmă, în consequența aceluiaș tratat și fără au­toritatea sau participarea puterei suve­rane), ne e absolut imposibil a admite le­galitatea pretențiunilor agenților francezi, sau a ori­căror masuri pe cari aceștia ar putea să le fie în consequență, relativ la administrarea populațiunei tunisiene, fie in acestă provincie chiar sau într’o altă parte pre­care­a imperiului. »ASSYM « Situațiunea in Irlanda. Un mare număr de crime sau delicte s’au comis in apropiere de Cloghan, co­mitatul de King, duminica cea­l­altă noptea. Casa unui purtător de constrîngeri, Doogan, a fost dată flăcărilor. Grâna­rele și staulele unui fermier, Duzak, au fost incendiate. S’au tras lovituri de foc asupra casei lui Egan, păstorul unui tenancier nepo­pular. S’a distrus zaplazul și s’au îm­­prăștiet turmele unei ferme aparținând d­­lui Rilbert King. In noptea de sâmbătă, un funcționari numit Goulden, a fost maltratat și bătut la Kilsholan, comitatul Tipperay, și în a­­ceași­­ zi, un funcționar Michael Corney, care executa ordinele d-lui Wite, la Cloo­­ne, în comitatul Limerick, a întâlnit, în­ Pag. 3 ANUL IX. No. 65 strade, care aduce Comunei un venit destul de respectabil, e in cea mai prostă stare, așa in cât dacă cine­va are nenorocirea a trece o trăsură pe­ acea stradă, trebue să’și ție gura bine încleștată dacă vrea să râmâe cu toți dinții cari’i are. Nu ’nțelegem carei’i ca­usa de Primăria incă n’a inceput să facă re­­parațiunile necesare stradelor, cu tote că pu­tea s’o facă asta cu trei sau patru luni in urmă. Dar, fiind­că e vorba mai bine târ­ziu de­cât nici o dată, rugăm pe părinții de la Comună a face tot posibilul ca macar a­­cum să se începă repararea stradelor deve­nite aprope impracticabile. *** (T­e­a­t­r­u­l s­t­r­a­e­l­i­t) de la Pomul­ Verde va representa astă sară piesa „Amo­rul din Ierusalim”, in beneficiul Societăței fraternitatea din suburbia Cucu. *** (Află­m) că d. L. K. sub-directorul u­­nei scoli mari din orașul nostru a primit o bună palmă de la intendentul acelei scale, drept râsplată a violentului seu caracter. * * CRONICA. LOCALA (Societatea de Binefacere din Iași). Aduce la cunoștința publicului că tombola de bani s’a tras in grădina publică de la Copou duminică in 7 iunie. Au fost 22 loturi câștigătore, din cari 14 de 50 lei și a­­nume: No. 2777, 4290, 4239,* 2550, 1522, 286 câștigat de d-nul Petrache Mutu, 4827, 4626, 2169 câștigat de d-șora­lea Sutzu, 909 câștigat de d. Leiba Goldenberg, 945 câș­tigat de d. Ițic Forster, 1196 câștigat de d. Mina Nedelcu, 3109 câștigat de d. Georgie O­­rescu, 4911. Șase loturi de 100 lei : No. 2746, 162, 2208 câștigat de o personă anonimă și oferite societăței, 2890 d. căpitan Zota, 2747 44 d. sub-comisar C. Popazu, un lot de 200 lei 2388 și un lot de 500 lei 4301.—Perso­nele cari au câștigat un lot sunt rugate a se presenta cu biletul la domna Casieră Natalia Sutzu, casele generalului Mavrocordat strada Seulescu iu tote filele de la 11 pănă la 2 ore p. m. N. B. Loturile nereclamate pănă in­­ ziua de 1 sept. 1881 vor remâne societății. Comitetul *** (Scala Comercială). Esamenele la acesta scala s’au deschis după cum am a­­nunțat, in presența unui numeros public. Co­mercianți, particulari curioși de a vedea re­­sultatele, părinți sau afini de a’i școlarilor, toți au luat parte la acesta solemnitate. Sala strelucea prin presența delegaților: D-nii Bog­dan, Paladi, Codrescu etc. Din câte am obser­vat respunsul elevilor a fost din cele mai sa­tisfacéture atât in privința metodei cât și a modului de a se prezenta in public. Urăm suc­ces acestei tinere instituțiuni dorind din par­­te-ne să continue pe calea pe care­ a început *** (M­i­n­i­s­t­e­r­u­l) Se­­ zice că întregul cabinet Dimitrie Brătianu și-ar fi dat demi­­siunea. Asemenea circulă știrea că I. C. A Roseti va fi însărcinat cu compunerea noului cabinet român, d. I. Brătianu se va însărcina cu portofoliul financelor, iar d. Gh. Chițu va lua pe al justiției. Pentru portofoliul resboiu­­lui se vorbește de d. general Cernat sau d general Al. Angelescu. Se înțelege de la sine că dăm sub totă reserva aceste știri. *** (Esamenile) sesiunei presente la fa­cultatea juridică din orașul nostru, încep astă sală, mercuri 10 iuniu c. *** (Concert). Mâne-sară, joi 11 curent va avea loc in sala Conservatorului concertul tânerului Emile Weitzecker, cu concursul mai multor domni profesori și elevi ai Conserva­torului. Credem că iubitorii de musică vor in­curaj­a pe tenorul concertant, programa aces­tui concert fiind din cele mai variate și mai plăcute. *** (S­c­a­r­a t­e­h­h­n­i­c­ă din Iași). In­tre cei întâi premiați ai Exposițiunei Națio­nale care­ a fost aranjată în capitală de Societa­tea »Concordie română,« vedem cu mare mul­țumire că scala teh­nică din orașul nostru a fost recompensată pentru obiectele expuse de ea, cu diploma de onore, cel mai înalt semn de distincțiune oferit de „Concordia română.« Acastă instituțiune, merge progresând necon­tenit, și ne putem mândri cu dânsa că ocupă cel mai înalt grad între tote sculele teh­nice și de meserii din întreaga țară. Judecând după progresele făcute neîncetat de acesta scula, ne place a crede că, în curând, ea va ajunge la acelaș grad de perfecțiune cu cele mai bune scule, de felul ei, din străinătate. Nu ne îndoim că, și Onor. Minister de care depinde acesta scola va contribui cât îi va sta prin putință la desvoltarea acestei insti­tuțiuni naționale de o mare importanță pentru viitorul industriei nóstre. *(Un inconvenient grav). Ve­­dem aprope in tate zilele, pe strade, arestanți, cari fiind duși între sentinele, au diferite ob­iecte lucrate de dânșii, pe cari le presinta publicului pentru a le cumpără. Dacă nu ne înșălăm însă, arestanții n’au voe a comunica cu nimeni pe strade, și nici n’au voe a vinde obiectele lucrate de dânșii. Dacă au voe să fur­­­eze, obiectele lucrate sunt vândute de Di­­reciune, care ține in deposit beneficiul cuve­nit pănă la eliberarea arestatului, când îi dă și suma cuvenită, căci alt­fel, arestatul, având la el bani, ar putea conrumpe sentinelile și să evadeze. Atragem atențiunea celor in drept asupra acestui fapt pentru a lua măsurile ne­cesare. *** (Stradele) neasfaltate ale orașului nostru au ajuns într’o stare demnă de milă. Deprimjindu-se cine­va cu plăcuta nesdrunci­­nare de pe asfalt, nu­mai în­­ stare să merga pe cele­l­alte strade pe cari se vede că pă­rinții Comunei le-au dat uitărei. Așa, strada Carol, strada cea mai fregventată din orașul nostru bortele pavagiului sunt nenumărate strada Palatului, strada S-tu Andrei, Sf Ghiorghi Losonschi și ’ntr’un cuvânt toi,, stradele lașului pe unde există pavagiu. Strada Socola, asemenea una din cele mai freqventasce VARIETĂȚI Calibrul.— Natura, dând atâtea frumuseți paserei-muscă, n’a uitat pe calibru, vecinul său, ea l’a produs in aceași climă și l’a format de același model. Tot atât de strălucitor, tot a­­tât de ușor ca paserea-muscă, și trăind ca ea pe flori, colibrul este împodobit de cele mai strălucitore și incântate de culori. A ceea ce s’a <zis despre frumuseța paserei-muscă, despre vivacitatea sa, despre sborul său repede și ță­­cănitor, despre statornicia sa de a visita flo­rile, despre chipul de a-și face cuibul și de a trăi, trebue să se aplice asemenea și la co­libru. Același instinct animeza pe aceste două frumose pasări, și asemănarea lor le­­ face ade­sea a se confunda sub același nume; cu tote astea diferă una de alta printr-un caracter e­­vident și constant; acesta diferință este în cioc: acela al colibrului, egal și afilat, nu es­te drept ca al paserei-muscă, dar curb in to­tă lungimea lui; mai mult, talia sveltă și le­­geră a colibrului se pare mai lungăreță de­cât acea a pasărilor-musce; ei sunt asemenea in­deobște mai grosoiori. Curajul și indrăsnela colibrilor sunt mai presus de forța lor. Paserea ce se numește bot-gros este nesățosă de oiile lor; pe când ea se apropie de cuib, tatăl și mama se răped asupră-i o urmăresc, cu tote că armată cu un cioc viguros, fuge scoțând țipete mari; ea sim­te că are a face cu inimici primejdioși. Dacă colibri pot s-o ajungă, ei s’agață de corpu­l, ințapă cu ciocul afilat și ascuțit și o împun­ge până ce piere. Nu este mai facil de a crește puii calibrului decât pe acei ai paserei­ musce; tot atât de de­licați, pier asemenea in captivitate. S’a văr­ut tatăl și mama, prin indrăznală și prin tan­dreță, venind până la măinele răpitorului, spre a aduce hrană puilor lor. Se pare că colibri nu inainteza in America septentrională ca paserile-muște. Mexicul, un­de clima nu este prea caldă, este locul unde se întâlnesc in cel mai mare număr. Colibrii se prinde in același chip ca și pa­serea­ muscă. Se uscă la o căldură temperată, și culorile lor nu pierd din strălucire. Dame­le americane le atârnă la urechile lor ca pe diamante. Se fac cu penele cele mai frumóse tablouri și tapiserii. (Timp.) * O călugăriță tfidită.”(Marul „Niedersche­­sische Zeitung anunță din Görlitz: „La revi­­zuirea fundamentului turnurilor bisericei Pe­tru, se găsi de curând locul unde, după date­le istorice, a fost zidită o călugăriță. Afară de râmășițile osemintelor, cari au fost forte bine conservate, fiind cu totul apărate de a­­er, s’a găsit o mânecă a călugăriței prevăzută cu dantele bogate, care nu numai că a fost bine conservată, dar a rămas deplin albă. Du­pă cronică, călugărița a fost zidită in Yiacul al 14-lea așa că restul de pânză e de 500 ani. (R. W.) A­NUNCIURI Compania cai ferate Leakin-Cernaoti-Iasi Umile române. In­­ liua de 15/*7 a­­c. orele 11 dimineața urmând a se vinde prin licitație mărfurile a­­ratate mai jos se aduce aceasta la cunoștința Onorab. Public că in aratata­r fi să se pre­­sinte la Magasia de mărfuri Gara din Iași 1. Ladă Porcelan, 1. Bl. Manufactură, 3. Lădiți Bumbi, 1. Ladă Placate, 2. Bl. Hârtie, 2. Să­li Modele de lemne. Șeful Stat­ci, Moșia Micleștii din jud. Bălciu, in întindere a­­proximativ de 645 fălci, și din cari numai loc de arat are 435 fălci, este de dat in arendă pe termin de 5 ani, începători de la 23 April 1882 ; dorito­rii de a o lua, să bine-voască a se adresa la Alexandru Racoviță Farmacist, in Iași. (244—4). ta­ț I • • k In casele subsemnate­ De Incomet sunt de închiriat: trei apartamente sus, be­ciurile și pivnița, și anume : doue apartamen­te de la Sf. Dimitrie viitor:­ară beciurile cu pivnița și un apartament dindată. (245-3). Dr. A. Fetu. Anii proprietarilor de moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se găsesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE

Next