Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-06-10 / nr. 65
IAȘI Mercuri 10 (22 Iuni) 1881. ționase o altă nouă sursă de operațiuni asupra Waramelor care’i lipsea până acum și care trebuie să’i lase folose considerabile. Și dintr’un punct de vedere dar și din cel alt, viitorul Băncii Naționale ajunge, prin crearea acestor doua noui instituțiuni, a fi bine asigurat, și animațiunea ce se manifestă pentru acțiunile sale a fi tot atât de bine justificată. In ce privește celelalte valori, 5% Perpetuu și 6% rural, ca escepțiune regulei generale, au rămas de astă dată staționare' menținând cursurile de acum opt Cele d’intăiu fac 90,50, după cota din Paris; cele de al doilea 9972-Creditul fonciar Rural se caută cu 10672 Creditul Fonciar Urban idin București face 1038 4- Ambele Societăți anunț plata cuponului lui Iuliu. Municipalele au inchis cu 1087g" Este timpul credem, ca Primăria orașului București să se convingă, că atunci când capitalurile se mulțumesc cu 6%, ea nu mai trebue să lase in circulațiune un titlu de 8% care, din causa tragerilor la sorți, nu se pute urca mult peste ceea ce cotează astăzi. Conversiunea acestor titluri și unificarea lor in 676 cu acele ale noului împrumut de 15 milione, a devenit o necesitate absolută, și ar fi de dorit ca Primăria să profite de buna disposițiune a capitalurilor, pentru a o efectua și a-și ameliora simțitor financiere. Pensiunile se menținu la 230. Loturile Municipale se caută cu 287*. Acțiunile Băncei României au devenit rare și cote cu 350. Agrul dintre aur și argint a mai slăbit puțin, cu tote că esportațiunile, întrerupte câtva timp din cauza dificultăților transporturilor produse de inundațiuni in mijlocul țarei, n’a început incă a reprinde mersul lor normal. Banca Națională probabil, pentru a menține equilibrul, a inceput a pune in circulație o parte din aurul ce acumulase in tesaurele sale cu ocasiunea sucscripțiunei la 5% amortisabil. Cererile pentru acțiunile Baia de Aramă au inceput a se simți. Românii in patriotismul lor pare că țin la onorea de a participa la întreprinderea metalurgică și la prima mișcare ce s’a produs pentru desfundarea avuțiilor naturale ale frumusei și bogăței Românii. Dorința și amorul lor propriu sunt demne de totă lauda și cu atât mai legitime cu cât aflăm că peste câteva zile lucrările vor incepe cu totă activitatea cerută și că, chiar in anul acesta, însemnate cantități de aramă vor fi date in consumațiune. Cu tote acestea, acțiunile nu se văd decât în forte mici cantități. Principele Nicolae Bibescu, sigur de afacerea sa, pare că nu voește a se despărți de ele. Fie ne permis a ruga pe Principele Bibescu a fi mai puțin egoist, și a pune și la disposițiunea publicului o parte cel puțin din acțiunile ce posedă, pentru a putea participa toți bunii români la marea și naționala întreprindere in capul căria se află. Cambio face : Paris 98,80 ; Londra 25,027a 5 Berlin 121 */4; Viena 2127a* ' (Curierul Fin.) Recetele căilor ferate romane. Linia Roman Bucuresci-Vârciorova. In saptămâna de la 4 la 2 Iunie sau incasat lei 282,115 contra 350,801 in perioda corespondentă a anului trecut. Diferința in minus e de 68,689 lei. Sporul încasărilor din 1881 asupra celor din 1880 e astfel redus la 466,091 lei Linia Lemberg-Cernăuți-Iași. încasările pe acestă linie sunt in scădere asupra anului precedent. Primele cinci luni din 1881 au produs lei 1,116,449, pe când cele din perioda corespundtore a anului trecut erau de lei 1,48,991. CRONICA ESTERNA Bulgaria. O telegramă a agenței Reuter spune că principele Alexandru s-ar fi hotărât a face ca alegerile legislativei să fie precedate de un plebiscit care va decide de abdicarea sau menținerea sa la tron. Știrea despre substituirea consilielor de răsboi în locul tribunalelor civile sau mai bine punerea principatului în stare de asediu a fost confirmată de subsecretarul de Stat al Foreign Oficiului Sir Charles Dilke a declarat, ce-i drept, că generalul Ernroth hotărâ să atașa să subsiste, pentru țliare, regimul existent dar presa nu câștigă mare lucru din acestă concesiune, dacă e adevărată știrea din Petersburg care spune că corespondenții mai multor liare străine au fost expulzați. Turcia. Schimbarea ratificărilor convențiunei turco-grecești s-a făcut la 14 luni. Ambasadorii Rusiei și Franciei, în absența unui instrument diplomatic ad hoc și pănă la o complectă regulare, au consignat adesiunea guvernelor lor într-un protocol special. Lordul Dufferin era să sosescă la 15 D. Rascon, ministrul Spaniei, a remis în audiență solemnă scrisorilor sale de creanță. Germania. Corpul burghesiei din Hamburg și-a dat adesiunea sa, prin 106 voturi contra 46, pentru convențiunea în dietă, la 26 mai, cu imperiul. Cât pentru chestiunea de a se ști dacă convențiunea va mai putea fi supusă Parlamentului, ea’i tranșată prin închiderea sesiunei ® r. în curierul t.balassan. Belgia. „Indép. Belge” spune că discuțiunea care a avut loc mercuri, la Camera representanților Belgiei, a fost forte strălucită. Raportorul secțiunei centrale, d. Goblet, a reluat argumentele oposițiunei și a ratat puțina lor valore. Cât despre argumentul esențial, interesul electoral care se presupune că conduce pe guvern, o copilărie a presupune că cutare sau cutare individ să-și schimbe naționalitatea pentru a plăcea unui candidat liberal. Și pe lângă acestea, e posibil a prejudeca cărei partide va profita legea. După un lung discurs al d-lui Jacobs de o dialectică forte subtilă și având câte o dată aparențile adevărului, d. ministru de justiție a făcut să reiasă, din câteva trăsături marcante, legitimitatea proiectului de lege. Italia. Ministerul italian a repurtat un succes strălucit în chestiunea reformei electorale. Camerai-a dat dreptate, și după ce a respins amendamentele d-lor Bughi și Crispi, ea a consacrat principiul reformei votând articolul 1 al reormei, Articolul 2 enumerând tote cozurile în cari va trebui să se acorde dreptul electoral, asemenea a fost votat. Cât despre articolul 3, care fixază la 19 fr. 80 cent. minimul censului electoral, articol asupra căruia d. Depretis a pus chestiunea de cabinet, a fost adoptat cu 202 voturi contra 173. Spania. Ministrul afacerilor străine a Spaniei a avut o lungă conferență cu representantul britanic în privința înarmărilor care se fac la Gibraltar. Un israelit, representând pe 60.000 dintre coreligionarii săi persecutați în Rusia, a cerut protecțiunea representantului Spaniei de la Constantinopoli. Miniștrii consultați au telegrafiat imediat că toți israeliții cari ar dori să se ducă în Spania, vor găsi așii și protecțiune în vechea patrie a strămoșilor lor. Suedo-Norvegia. Storthingul norvegian a terminat o chestiune care ocupa de mult timp țara, reforma dreptului electoral. In viitor e stabilită pe basele următore: orice supus norvegian in etate de 25 ani și locuind țara de cinci ani e alegător: 1. dacă este sau a fostuncționar ; 2. dacă’i proprietarul unui pământ înregistrat sau dac’a luat în posesie pentru termin mai mare decât cinci ani pământurile înscrise și dacă continuă acestă exploatare; 3. dacă’i detentorul în Finmark a pământurilor aparținând Coronei; dacă’i cetățanul unui oraș sau dacă posede imobile de o valore cel puțin de 600 corone; 5. dacă’n ultimul an a plătit impozitele direct cătră Stat sau comună pentru o sumă de cel puțin 500 coróne la țară sau 800 coróne în orașe, dacă de nu și-a avut domiciul seu fixat în localitate și dacă nu’i într’o situațiune de servitute injositóre vis-à-vis de a treia personă. Articolul 5, acest din urmă, constitue inovațiunea în privința legei existente, și va trebui să fie supus sancțiunei regale. Anglia. »Daily News” află că guvernul britanic a trimis o notă guvernului Statelor Unite în care’i atrage atențiunea asupra lucrărilor asociațiunei feniane, a cărei reședință principală e New Yorkul. Poliția a găsit la M’Grath, unul din cei doi Irlandezi cari au fost de curând arestați la Liverpol pentru că au încercat a arunca în aer palatul municipal, un portofoliu care conținea numele și adresele unui mare număr de feniani, și se crede că câțiva dintre ei nu vor întârzia a fi asemenea arestați ca complici. Nouă informațiuni au procurat poliției siguranța că și alte edificii publice erau să fie în curând obiectul unor tentative criminale, dacă arestarea lui M’Grath și a lui M’Revitt nu dejuca planurile asociațiunei feniane. Se comunică din Irlanda că d. Cunningham, un raportor de ziar și d. Sweeney secretar al sucursalei Land lagului amândoi din Longren au fost arestați mercuri sara și conduși la inchisorea din Drendalk; o mare agitațiune domnește prin districte. Statele Unite. Noutatea despre închierea unui tratat între republica Costa Rica și Statele Unite ale Colombiei relativă la o parte a istamului de Panama pe care și-o dispută cele două țări a ocasionat orecare emoțiune la Washington. Semnatarii tratatului in chestiune s’au angajat a supune litigiul lor la arbitrajul regelui Belgiei, și în cazul în care acesta ar declina acestă misiune, regelui Spaniei sau președintelui Republicei argentine. Totuși guvernul din Washington a revendicat un protectorat virtual asupra istamului de Panama, pănă la provincia Chiriqui; astfel el s-a hotărât, după cât se pare, a face demare pe lângă regele Belgiei sau pe lângă ceilalți suverani designați în tratatul între republica Costa Rica și Statele Unite ale Colombiei, pentru a’i sfătui să nu lucreze în calitate de arbitri. In orice cas el nu va ținea nici o socotelă de o decisiune oricare ar fi ea. — Ziarul «Panama Star and Herald” de la 7 iunie anunță că lucrările canalului inainteza forte încet. Nemulțumirea și desorganizarea ar fi domnind pintre amploiați. Numitul star adauge că o stațiune a fost abandonată. Brigade de muncitori ar fi fost licențiați ; forte mulți lucrători ar fi fost concediați și forte mulți ingineri ar fi plecat deja, torcându-se acasă la el, doi omeni, din care unul a tras asupra lui o lovitură de pușcă fără a-l atinge. Reședințele celor doi landfordli din Enns, comitatul Mayo, au fost incendiate în noptea de sâmbătă spre duminică. La Waterdorf, dinaintea unei uși din Peter Street, s-a găsit culcat un tânăr arbitralăi care avea niște răni grave la cap. In cea ce privește zgomotile unui atac contra băncii din Munster, la Skibbereen, în timpul ultimelor desordini din West Corck, „Daily News” asigură că acest zgomot nu se baseza decât pe faptul că s’au aruncat petre asupra caselor din vecinătate și că două sau trei ferestre ale Băncei au fost sfărâtate din întâmplare. Relațiunea acestui eveniment presentat ca un atac contra Băncei, e o probă despre exagerările publicate asupra oricărui lucru care are aparenta unei revolte. (Le Globe). & Iată textul nouăi protestări pe care Porta, a adresat’o marilor puteri în privința Tunisiei: «O telegramă adresată Sublimei Porți de guvernatorul general al Tripolisului din Africa anunță că consulul general al Franciei ’i-a adresat, la 6 iunie, o scrisore informându-l că, pentru că agenții și consulii francezi din străinătate sunt însărcinați, conform terminilor tratatului închiat la 12 mai între guvernul republicei franceza și pașa de Tunis, cu representarea intereselor tunisiene, el al ruga a’i remite listă Tunisienilor residând la Tripoli și’i ruga a bine-voi să’i considere pentru viitor ca supuși francezi protegiați: «Am aflat, încă, că numitul consul general al Franciei la Tripoli a făcut să se afișeze la reședința sa consulară o proclamațiune cuprinsă în acelaș sens. «Guvernatorul general s’a grăbit, după cum era datoria sa, a face să se arăte consulului general al Franciei, caraterul fără precedent a acestei declarațiuni și a’i spune că era imposibil a’i îndeplini cererea ; ’l-a făcut să observe, incă, că nu putea face nimic fără autorizarea Sublimei Porți. «Ne găsim prin urmare, în presența unei serii de condițiuni impuse pașei de Tunis, cari sunt contrarii cu dreptul internațional și în oposiție directă cu drepturile augustului nostru suveran asupra acestei provincii. «Executarea diferitelor condițiuni ale tratatului din 12 mai va atrage după sine urmări cari vor tulbura într’un mod serios relațiunile supușilor timnisieni ai Sultanului cu o autoritate care le este scumpă pentru mai multe motive, relațiuni pe cari ei nu voesc să le intrerumpă. «Singurul fapt că o putere străină să fi exprimat, într’un mod neașteptat, intențiunea de a proteja pe supușii altui guvern (al cărui drept neinstréinabil fost violat, și care, învins, nu va înceta a protesta, după cum a făcut’o deja în telegrama din 14 mai, contra a tot ce s’a petrecut la Tunis la 12 a aceleași luni) nu va scapa de sigur de la apreciarea justă și luminată a poparelor amice și aliate. «Semnalăndu-va conduita consulului general al Franciei la Tripoli în Africa, ne roga supune bine-voitorei atențiuni Excelenței Sale ministrul afacerilor streine, și a’i declara că noi afirmăm mai energic decât oricând drepturile Sublimei Porți asupra Tunisiei, și că refuzând deja a recunoște nici o forță sau validitate a tratatului extors de la pașa de Tunis ca și a tot ce ar putea să fie făcut în urmă, în consequența aceluiaș tratat și fără autoritatea sau participarea puterei suverane), ne e absolut imposibil a admite legalitatea pretențiunilor agenților francezi, sau a oricăror masuri pe cari aceștia ar putea să le fie în consequență, relativ la administrarea populațiunei tunisiene, fie in acestă provincie chiar sau într’o altă parte precarea imperiului. »ASSYM « Situațiunea in Irlanda. Un mare număr de crime sau delicte s’au comis in apropiere de Cloghan, comitatul de King, duminica cealaltă noptea. Casa unui purtător de constrîngeri, Doogan, a fost dată flăcărilor. Grânarele și staulele unui fermier, Duzak, au fost incendiate. S’au tras lovituri de foc asupra casei lui Egan, păstorul unui tenancier nepopular. S’a distrus zaplazul și s’au împrăștiet turmele unei ferme aparținând dlui Rilbert King. In noptea de sâmbătă, un funcționari numit Goulden, a fost maltratat și bătut la Kilsholan, comitatul Tipperay, și în aceași zi, un funcționar Michael Corney, care executa ordinele d-lui Wite, la Cloone, în comitatul Limerick, a întâlnit, în Pag. 3 ANUL IX. No. 65 strade, care aduce Comunei un venit destul de respectabil, e in cea mai prostă stare, așa in cât dacă cineva are nenorocirea a trece o trăsură pe acea stradă, trebue să’și ție gura bine încleștată dacă vrea să râmâe cu toți dinții cari’i are. Nu ’nțelegem carei’i causa de Primăria incă n’a inceput să facă reparațiunile necesare stradelor, cu tote că putea s’o facă asta cu trei sau patru luni in urmă. Dar, fiindcă e vorba mai bine târziu decât nici o dată, rugăm pe părinții de la Comună a face tot posibilul ca macar acum să se începă repararea stradelor devenite aprope impracticabile. *** (Teatrul straelit) de la Pomul Verde va representa astă sară piesa „Amorul din Ierusalim”, in beneficiul Societăței fraternitatea din suburbia Cucu. *** (Aflăm) că d. L. K. sub-directorul unei scoli mari din orașul nostru a primit o bună palmă de la intendentul acelei scale, drept râsplată a violentului seu caracter. * * CRONICA. LOCALA (Societatea de Binefacere din Iași). Aduce la cunoștința publicului că tombola de bani s’a tras in grădina publică de la Copou duminică in 7 iunie. Au fost 22 loturi câștigătore, din cari 14 de 50 lei și anume: No. 2777, 4290, 4239,* 2550, 1522, 286 câștigat de d-nul Petrache Mutu, 4827, 4626, 2169 câștigat de d-șoralea Sutzu, 909 câștigat de d. Leiba Goldenberg, 945 câștigat de d. Ițic Forster, 1196 câștigat de d. Mina Nedelcu, 3109 câștigat de d. Georgie Orescu, 4911. Șase loturi de 100 lei : No. 2746, 162, 2208 câștigat de o personă anonimă și oferite societăței, 2890 d. căpitan Zota, 2747 44 d. sub-comisar C. Popazu, un lot de 200 lei 2388 și un lot de 500 lei 4301.—Personele cari au câștigat un lot sunt rugate a se presenta cu biletul la domna Casieră Natalia Sutzu, casele generalului Mavrocordat strada Seulescu iu tote filele de la 11 pănă la 2 ore p. m. N. B. Loturile nereclamate pănă in ziua de 1 sept. 1881 vor remâne societății. Comitetul *** (Scala Comercială). Esamenele la acesta scala s’au deschis după cum am anunțat, in presența unui numeros public. Comercianți, particulari curioși de a vedea resultatele, părinți sau afini de a’i școlarilor, toți au luat parte la acesta solemnitate. Sala strelucea prin presența delegaților: D-nii Bogdan, Paladi, Codrescu etc. Din câte am observat respunsul elevilor a fost din cele mai satisfacéture atât in privința metodei cât și a modului de a se prezenta in public. Urăm succes acestei tinere instituțiuni dorind din parte-ne să continue pe calea pe care a început *** (Ministerul) Se zice că întregul cabinet Dimitrie Brătianu și-ar fi dat demisiunea. Asemenea circulă știrea că I. C. A Roseti va fi însărcinat cu compunerea noului cabinet român, d. I. Brătianu se va însărcina cu portofoliul financelor, iar d. Gh. Chițu va lua pe al justiției. Pentru portofoliul resboiului se vorbește de d. general Cernat sau d general Al. Angelescu. Se înțelege de la sine că dăm sub totă reserva aceste știri. *** (Esamenile) sesiunei presente la facultatea juridică din orașul nostru, încep astă sală, mercuri 10 iuniu c. *** (Concert). Mâne-sară, joi 11 curent va avea loc in sala Conservatorului concertul tânerului Emile Weitzecker, cu concursul mai multor domni profesori și elevi ai Conservatorului. Credem că iubitorii de musică vor incuraja pe tenorul concertant, programa acestui concert fiind din cele mai variate și mai plăcute. *** (Scara tehhnică din Iași). Intre cei întâi premiați ai Exposițiunei Naționale care a fost aranjată în capitală de Societatea »Concordie română,« vedem cu mare mulțumire că scala tehnică din orașul nostru a fost recompensată pentru obiectele expuse de ea, cu diploma de onore, cel mai înalt semn de distincțiune oferit de „Concordia română.« Acastă instituțiune, merge progresând necontenit, și ne putem mândri cu dânsa că ocupă cel mai înalt grad între tote sculele tehnice și de meserii din întreaga țară. Judecând după progresele făcute neîncetat de acesta scula, ne place a crede că, în curând, ea va ajunge la acelaș grad de perfecțiune cu cele mai bune scule, de felul ei, din străinătate. Nu ne îndoim că, și Onor. Minister de care depinde acesta scola va contribui cât îi va sta prin putință la desvoltarea acestei instituțiuni naționale de o mare importanță pentru viitorul industriei nóstre. *(Un inconvenient grav). Vedem aprope in tate zilele, pe strade, arestanți, cari fiind duși între sentinele, au diferite obiecte lucrate de dânșii, pe cari le presinta publicului pentru a le cumpără. Dacă nu ne înșălăm însă, arestanții n’au voe a comunica cu nimeni pe strade, și nici n’au voe a vinde obiectele lucrate de dânșii. Dacă au voe să fureze, obiectele lucrate sunt vândute de Direciune, care ține in deposit beneficiul cuvenit pănă la eliberarea arestatului, când îi dă și suma cuvenită, căci altfel, arestatul, având la el bani, ar putea conrumpe sentinelile și să evadeze. Atragem atențiunea celor in drept asupra acestui fapt pentru a lua măsurile necesare. *** (Stradele) neasfaltate ale orașului nostru au ajuns într’o stare demnă de milă. Deprimjindu-se cineva cu plăcuta nesdruncinare de pe asfalt, numai în stare să merga pe celelalte strade pe cari se vede că părinții Comunei le-au dat uitărei. Așa, strada Carol, strada cea mai fregventată din orașul nostru bortele pavagiului sunt nenumărate strada Palatului, strada S-tu Andrei, Sf Ghiorghi Losonschi și ’ntr’un cuvânt toi,, stradele lașului pe unde există pavagiu. Strada Socola, asemenea una din cele mai freqventasce VARIETĂȚI Calibrul.— Natura, dând atâtea frumuseți paserei-muscă, n’a uitat pe calibru, vecinul său, ea l’a produs in aceași climă și l’a format de același model. Tot atât de strălucitor, tot atât de ușor ca paserea-muscă, și trăind ca ea pe flori, colibrul este împodobit de cele mai strălucitore și incântate de culori. A ceea ce s’a <zis despre frumuseța paserei-muscă, despre vivacitatea sa, despre sborul său repede și țăcănitor, despre statornicia sa de a visita florile, despre chipul de a-și face cuibul și de a trăi, trebue să se aplice asemenea și la colibru. Același instinct animeza pe aceste două frumose pasări, și asemănarea lor le face adesea a se confunda sub același nume; cu tote astea diferă una de alta printr-un caracter evident și constant; acesta diferință este în cioc: acela al colibrului, egal și afilat, nu este drept ca al paserei-muscă, dar curb in totă lungimea lui; mai mult, talia sveltă și legeră a colibrului se pare mai lungăreță decât acea a pasărilor-musce; ei sunt asemenea indeobște mai grosoiori. Curajul și indrăsnela colibrilor sunt mai presus de forța lor. Paserea ce se numește bot-gros este nesățosă de oiile lor; pe când ea se apropie de cuib, tatăl și mama se răped asupră-i o urmăresc, cu tote că armată cu un cioc viguros, fuge scoțând țipete mari; ea simte că are a face cu inimici primejdioși. Dacă colibri pot s-o ajungă, ei s’agață de corpul, ințapă cu ciocul afilat și ascuțit și o împunge până ce piere. Nu este mai facil de a crește puii calibrului decât pe acei ai paserei musce; tot atât de delicați, pier asemenea in captivitate. S’a vărut tatăl și mama, prin indrăznală și prin tandreță, venind până la măinele răpitorului, spre a aduce hrană puilor lor. Se pare că colibri nu inainteza in America septentrională ca paserile-muște. Mexicul, unde clima nu este prea caldă, este locul unde se întâlnesc in cel mai mare număr. Colibrii se prinde in același chip ca și paserea muscă. Se uscă la o căldură temperată, și culorile lor nu pierd din strălucire. Damele americane le atârnă la urechile lor ca pe diamante. Se fac cu penele cele mai frumóse tablouri și tapiserii. (Timp.) * O călugăriță tfidită.”(Marul „Niederschesische Zeitung anunță din Görlitz: „La revizuirea fundamentului turnurilor bisericei Petru, se găsi de curând locul unde, după datele istorice, a fost zidită o călugăriță. Afară de râmășițile osemintelor, cari au fost forte bine conservate, fiind cu totul apărate de aer, s’a găsit o mânecă a călugăriței prevăzută cu dantele bogate, care nu numai că a fost bine conservată, dar a rămas deplin albă. După cronică, călugărița a fost zidită in Yiacul al 14-lea așa că restul de pânză e de 500 ani. (R. W.) ANUNCIURI Compania cai ferate Leakin-Cernaoti-Iasi Umile române. In liua de 15/*7 ac. orele 11 dimineața urmând a se vinde prin licitație mărfurile aratate mai jos se aduce aceasta la cunoștința Onorab. Public că in aratatar fi să se presinte la Magasia de mărfuri Gara din Iași 1. Ladă Porcelan, 1. Bl. Manufactură, 3. Lădiți Bumbi, 1. Ladă Placate, 2. Bl. Hârtie, 2. Săli Modele de lemne. Șeful Statci, Moșia Micleștii din jud. Bălciu, in întindere aproximativ de 645 fălci, și din cari numai loc de arat are 435 fălci, este de dat in arendă pe termin de 5 ani, începători de la 23 April 1882 ; doritorii de a o lua, să bine-voască a se adresa la Alexandru Racoviță Farmacist, in Iași. (244—4). taț I • • k In casele subsemnate De Incomet sunt de închiriat: trei apartamente sus, beciurile și pivnița, și anume : doue apartamente de la Sf. Dimitrie viitor:ară beciurile cu pivnița și un apartament dindată. (245-3). Dr. A. Fetu. Anii proprietarilor de moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se găsesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE