Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-08-05 / nr. 89

IAȘI Mercuri 5 (17 Anglist) 1881. s’ar putea trimite acolo o comisiune com­pusă, de șapte arh­itecți cei mai renumiți, însărcinați a aduce fie­care un tablou e­­xact și minuțios de cum a fost biserica și palatul în tote detaliurile, și cu reproduc­­țiunea fidelă a tuturor desemnurilor, scul­­turilor, ornamentărilor, după rămășițele ce se mai găsesc in ființă, și apoi publi­­cându-se aceste tablouri în chromo-lito­­grafii, să se numescă o comisiune compusă din bărbați speciali, cari să deschidă un concurs, să alega planul cel mai nimerit și mai conform cu caracterul, stilul și detaliurile architecturei din vechime ale bisericei și ale palaturilor, încredințând restaurarea lor, a celui care va fi priceput mai bine acest caracter, stil și detaliuri, și care va da garanții morale mai asi­­gurătore, că le va păstra întru tote, pănă și nu dimensiuni, desemnuri și sculpturi. Pentru motivele de lipsă de timp, ma­terial și de lipsă de mijloce, n’am avut cu mine un arhitect care să facă o a­­preciare amănuntă a costului acestei res­taurări; ve pot insă afirma, d-le ministru, că acesta ar fi fost inutil, căci pentru a face o asemenea estimațiune și un ase­­minea plan și de vis, ar fi trebuit nu nu­­mai un mare maestru in arta architecturei dar încă un om de bună-voință, care să -i consacre acestor studiuri mai multe săp­tămâni, căci dintr’un plan și de vis făcut în pripă, și de un om care nu ar fi un maestru mare in artă, nu s’ar putea lua nici o încredințare exactă. S’ar mai putea încă încredința și fa­cerea studiilor, a planului și a devisului, și lucrările de restaurare a bisericei,— dacă, ideia ce am avut onore­a va supune ar presinta obstacole de pus in lucrare, —d-lui Lecomte, care cu ocasiunea res­­taurărei monastirei de Argeș—de­și mo­­nastirea Cetățuia presintă o altă mărire de gen, concepțiune vastă, și esecuțiune mi­nunată de un alt stil și caracter, —a reu­șit in perfecțiune in o asemenea lucrare. Ceea ce se emige de cea mai estremă urgință de­o­cam­dată, și ar fi de o mare necesitate să se facă cât mai imediat, este acum provisoriu, o invelitare peste tot, și la biserică și la palaturi, care să o­­­presca plaia de a mai pătrunde înăuntru, și să impedice intemperiile de a urma opera lor de distrucțiune, așa in­cât să se potă păstra cel puțin acela ce a mai ră­mas, și apoi, să se incepa treptat, cu câte o parte, lucrarea de restaurare care se pote împărți pe mai mulți ani. Nu fac mențiune de suma ce ar costa acesta restaurare, pentru că după idea mea, cred că nu ar fi suficientă suma ce alocat la restaurarea monastirei de Ar­geș, și ar trebui să se destine in curs de 3 ani, pe fie­care an minimum o sumă de trei sute mii lei, special pentru a reface la r­onastirea Cetățuia biserica, palatul domnesc și dependințile. Mai permiteți’mi a mai supune incă la apreciarea d-vóstra, d-le ministru, că idea de a pune acolo un spital, sau o casă de asii, sau o casarmă, ori fie chiar o scară, nu’mi-ar părea de loc nemerită , pe lân­gă ireverențiositatea ce ar avea o aseme­nea urmare către un monument de o atare frumuseță ca arhhitecture, și de o atare importantă însemnătate ca interes istoric, un spital, o casă de asii, o cazarmă, sau fie chiar o scală, ar fi un mijloc perpe­tuu de necurățenie și deteriorare și ar­e s­­pune sacrificiurile ce s’ar face cu ocasiu­nea restaurărei acelui palat a deveni cu totul infructuase; nu am ve­­ut pănă a­­cum nici un local afectat a servi unei au­torități publice, unei instituțiuni de asis­tență publică, sau unei scale, care să nu fie stricat, murdărit, adus in o stare de­plorabilă, și ar fi un resultat cu totul trist ca palatul de la Cetățuia, să fie adus la o asemenea stare. ^ Tot ce s’ar putea pune in acele edificii, ar fi museul și pinacoteca, dacă nu ar fi’n o așa mare deportare de oraș, in­cât ar fi dificile, chiar imposibil pentru cei să­raci, cari ar voi să admire, sau ar avea chiar necesitate să facă ore­care studiuri, de a merge pănă acolo, și dacă la o așa distanță, instalarea museului și a pinaco­­tecei nu ar fi imposibile. La marginea orașului, alături cu fosta capitală a Moldovei, un edificiu ca acela, demn de totă admirațiunea, fundat și lu­crat de un mare maestru arhitect, Domn al țarei, nu pare să aibă altă destinațiune de­cât numai acela, de a rămânea pala­tul regesc al strălucirei și gloriei viitoru­lui, precum a fost palatul Domnesc al sa­lei trecutului. Prin urmare, după respectuasa opiniu­­ne ce am­ânore a supune la apreciarea d-vostră, d-le ministru, ar trebui ca edi­ficiul de la Cetățuia restaurat, să fie des­tinat ca palat pentru locuința regelui când merge să visiteze Iașii. Pantazi Ghika. Intrarea tuturor vitelor cornute, mari și mici, și a productelor lor, cari ar veni din Rusia, a fost interzisă de consiliul sanitar, din causa epizotiei ce o bântue. Pentru tote cele­l­alte vite cari vin din alte țări, se cere un certificat de provenință, care să constate starea sanitară a localității de unde provin. De-ale Societăței, D. Vasilie Boerescu va fi numit președinte și d. Emil Costinescu vice­președinte, d. I. I. Manoach administrator­­delegat și d. Anton Schlesinger director al Creditului mobiliar. D. Inginer Gerbes, fost funcționar al căilor ferate este numit director al societăței de construcție. (R. W.) Misiune militară. Se zice că d. colonel Pi­­lat, d. loc. col. Dimitrescu Maican și d. că­pitan Alexandru Lambrino vor fi trimiși pen­tru a asista la manevrele militare de es timp ale armatei franceze. D. colonel Fălcoianu directorul căilor ferate va pleca peste câte­va­­ zile la Berlin, pentru a asista la o ședință a consiliului general a căilor ferate române, și în care se va lua­­ de­­cisiunea relativ la transferarea scaunului so­cietăței de la Berlin la București. CURIERUL TH. BALASSAN. Alger, la­­­ curent, după ce­ a visitat Ka­­bylia­ Mare, el era să plece a doua­ z­i la Tunis. O colonă compusă dintr-un batalion al legiunei streine, dintr’un batalion de tira­­liori și un escadron de vânători, coman­dată de colonelul Négrier, a plecat la Ger­­gville. Obiectivul seu­e de a sfârși cu Be­­ravnasii. Colona Dufilhol s-a întors la Tafarua în diminața de 10. La 9, un convoi de nutrimente a ple­cat la Sfisipa, escortat de două companii de linie și două escadrone de vânători. Aprovisionările se fac cu activitate pe tate punctele. Iată organisarea exactă și așezarea di­feritelor colone din Sud : la Medresa, for­mând aripa stângă, colona generalului Ger­vais, cari se legă cu colona Swineg, îm­părțită la Sfid, Mosbah și Chellala. A treia colonă, colonelul Duchane, la Raz-May cu un punct intermediar la Markum. In fine colóna care operează între Sebdu și El- Aricha, formând aripa draptă. înainte se găsesc colóna Colonieu, care­ a sosit la Mad­eina și colóna colonelului Négrier, la Gergville, director al liceului din Iași, care fiind pri­mită, s’a numit in locu’i d. V. Burla. *** (Autoritare). Epitropia spi­talelor casei Sf. Spiridon din Iași, s’a au­­torisat d’a primi donațiunea de 12.000 lei noi, făcută de d. Climent Haritones­­cu din Iași. Condițiunea acestei donațiu­­ni este ca după mortea sa și a soției sale, Maria Haritonescu, să se întreție paturi pentru bolnavi în spitalul central. *** (D­i­s­t­r­a­c­ț­i­u­n­e). D. Passini pentru a procura câte­va ore de distrac­­țiune numerasei sale clientele și publicu­lui care-l visiteza, a hotărât a pune în fie­care sală să cânte musica pe peronul de lângă copilăria d-sale. Sperăm că tim­pul va favorisa aceste serate și că publi­cul, din partea sa, va da tot concursul d-lui Passini. *** (C­i­r­c­u­l) își urmază represen­­tațiunile sale cu cel mai strălucit succes, în fie­care vară. Din ce în ce, trupa în­cepe a da representațiuni mai grele. Pen­tru a urma lista producțiunilor și perso­­nelor acestui circ, putem cita pe suro­rile Josephine și Mariette Dupsky în pro­­ducțiunile lor extra­ordinare pe sîrmă, pe d-șorele Antonia Krembier și Adele, in exercițiile grotești pe cal, d-șora El­vira in producțiunile sale de jonglieră ne­comparabilă pe sîrmă, și alte multe nume, pe cari ni reservăm dreptul a le da ci­titorilor noștri cu altă ocazie. Pentru astă sară, mercuri, programa, din cele­­ mai bogate, cuprinde și: Cil­iarna­­ival pe gh­iață, piesă în 11 tablouri, executată de tot personalul și corpul de balet, brilant aranjată cu lumină electrică, pusă’n scenă de d. director August Krem­bier. Mâne sară, joi, va avea loc încă o representațiune. f (Ne­c­r­o­l­o­g.) El­iia Olimpia Carabasch­, în vrâstă de 90 ani, du­pă o lungă suferință s’a săvârșit din viață duminică, la 2 august, orele 11 noptea. înmormântarea a avut loc e zi, marți, 4 august, la orele 4 p. m. CRONICA E­XTERNA Rusia. Se comunică din Petersburg că Rusia nu a primit cererea Englitezei, ca un delegat englez să fie parte la delimi­tarea frontierei trans-caspiene, sub pre­textul că singurile părți pe cari le inte­­resază acastă delimitare sunt Rusia, Per­­­sia și locuitorii din Merv. Italia. „Fanfulla” explică transfe­rarea la Paris a negocierilor comerciale între Francia și Italia, prin hotărârea gu­vernului italian de a nu închie un tratat definitiv înainte de a fi sigur de aproba­rea prealabilă a Damelor francese. Pleni­­­­potențiarii Italiei vor fi comandorul Simo­­nelli, secretar general la ministerul de co­­merciu al Italiei, și comandatorul Vitto­rio Ellena, director general al salinelor Francia. D. Ju!es Grévy, preșe­dintele Republicei francese face un voia; prin Jura. La 11 curent, președintele a sosit la Mont-sous-Vandrey. Tote casele erau împodobite. D. Jules Grévy a primit la cinci ore de sară Con­siliul municipal, precum și diferitele au­torități. Sara orașul a fost iluminat intr-un strălucit. D. Grévy e însoțit în voiajul său de d-na și d-ș0ra Grévy și de d. Fourneret, secretarul său particular. Anglia. După cum trebuia să se prevadă, bilul agrar irlandez n’a fost a­­doptat, linia trecută, în a treia lectură, de Camera lorzilor, de­cât după ce­ a su­ferit mai multe amendamente de ore­care însemnatate, de­și nu alterează esențial­­minte nici fondul nici caracterul bilului. Ast­fel modificat, bilul trebuia să fie presentat pate chiar mercuri Camerei co­mune, și’i aprope sigur că acesta nu va ratifica opera lorzilor fără a face schimbări la rândul său , căci se crede că­­ Glads­tone va lua el însuși inițiativa de a re­comanda Camerei de jos a restabili pro­­iectul de lege, dacă nu absolut în starea sa originală, cel puțin într-un text apro­­piindu-se mai mult de­cât actualminte. Discuțiunile vor absorbi două ședinți, pe urmă, din causa noilor modificațiuni, bilul va avea trebuință a fi încă o dată trimis la Camera înaltă, care asemenea va putea să arăte obstinațiune. Deci, e probabil că nimic nu va fi ter­minat înainte de sfârșitul săptămânei.­­ O schimbare de depeși a avut loc, de câte­va­­ zile, între Foreign Officiul din Londra și ministerul afacerilor străine de la Paris. Guvernul engles a propus guvernului francez a prelungi încă cu trei luni ter­menul de șasă luni, care fusese fixat pen­tru a da celor două guverne timpul de a negocia un nou tratat de comerciu. D­ t­arthélemy Saint-Hilaire a declarat plenipotențiarului engles că el nu vedea utilitatea acestei prelungiri, fiind­că pe­riada de șasă luni nu se sfârșea de­cât în luna lui novembre, și că pănă atunci este încă timpul a duce negocierile la bun sfâr­șit. Algeria. Colona Colonieu, silită de căldura excesivă a face popasuri de nopte, nu a sosit la Mecheria de­cât la 8 august. Un batalion a fost detașat pentru a se duce să fie o mare cantitate de nu­trimente pregătite la Mizba. Coióna Duffilhol s’a înturnat de la Gér­­gville la Tafarna. Bu­rmena s’a îndreptat spre Figuig, unde trebue să cumpere grâne.­­ Generalul Saussier s’a înturnat la Africa­ Australă. Respeedarea Transvaalului la Boeri a fost formal în­­deplinită la­­ curent, și guvernul Boeri­­lor îndată a publicat o proclamațiune că­tre popor anunțând stabilirea Republicei Africei meridionale. D. Bok, secretar de Stat, și mai mulți­ alți funcționari au depus jurământul. Șefii indigeni s’au împrăștiat în liniște, de­și manifestând nemulțumire contra co­­misiunei regale engleze. Sococseni, șeful Basutoșilor, a­ fost pus în libertate. Afganistan, o depeșă din In­dia anunță sosirea la Simla a unui tră­­ran­ al emirului din Afganistan, care este însărcinat să cera vice-regelui a ’i spri­jini în lupta începută între el și Ayub- Khan. Emirul atribue Englitezei nenoro­cita situațiune în care ’i a aruncat victo­ria lui Ayub-Khan. El reamintește că autoritatea sa nepărându’i în destul de garantată în contra ori­cărui atac, în mo­mentul când guvernul britanic se pregă­tea a evacua Candaharul, el ceru Engli­terei de a amâna evacuarea, cu un an, a­­dică pănă ce va fi destul de stăpân pe situațiune spre a se putea stabili la Can­­dahar fără a se teme de­ o agresiune. Englitera ne­aderând la acesta cere și el punându’l prin urmare la atacurile lui Ayub­ Khan, emirul crede drept ca ea să intervină astă­zi pentru a ’l scote din încurcătură. Declarațiunile făcute de d. Gladstone la Mansion House ne lasă a crede că plângerile emirului nu vor fi ascultate la Londra. CRONICA LOCALA *** (D. Colonel D­a­b­i­j­a), minis­trul comerciului, agriculturei și lucrărilor publice, după cum spun­­ ziarele din capi­tală, în curând va visita orașul nostru, trecând la proprietatea d-sale de lângă Iași. *** (Ocolul silvic Iași), care pănă acum compta în sub-inspecția XII silvică, s’a atașat, în interesul serviciului la sub­inspecția­­ silvică. Acesta pănă la o nouă împărțire teritorială a sub­­inspecțiilor și ocólelor silvice din țară. *** (V­a­c­a­n­ț­i­e­r­e) se termină peste câte­va zile, atât la instanțele judecăto­rești, cât și pe la școli. Rugăm pe d-nii abonații noștri cari vor veni în Iași pen­tru a’și așeza pe copii d-lor la diferitele scele din orașul nostru să bine-voiască a ne visita și pe noi, pentru a’și achita mi­cele compturi ce le au. Nu ne putem o­­pri a mulțumi, și cu acastă ocasiune, a­­celor d-ni abonați cari își achită abona­mentul făr’a mai aștepta bilete de invita­­țiune, rugându’i a ne da și pe viitor, bine­voitorul d-lor concurs. *** O întrebare de mireasă). D-șora Maria Cozloska ne rugă a întreba prin publicitate pe autoritățile competente și pe personele interesate, din comuna Bosia dacă d. Alexandru Popovici, născut în comuna Bosia, logodnicul d-sale, nu cum­va are soție sau copii într’o parte ore­­care a țetei, care să împedice căsătoria d-sale cu d. Alexandru Popovici. De și d-nii Gh. Eni, Teodor Coteț, Gh. Sandu, Costachi Tanasă și Tuder Lupu, mărturii cari­ au luat parte la facerea formalități­lor, au încredințat’o că Mirele d-sale n’are nici soție, nici copii, totuși vrea să fie mai sigură asupra acestei chestiuni. *** (D­e­m­i­s­i­u­n­e) Dl. I. P. Floran­­tin ș’a dat demisiunea din funcțiunea de CORESPONDENTA PARTICULARA A „C­U­RIE­R­U­L­U­I.« Slănic, 2 August 1881. Am sosit de câte­va­­ zile în Slă­nic. Mă hotărâsăm a vé trimite o co­respondența detailată asupra acestui stabiliment balnear, cel mai impor­tant din țară, dar, materia fiind forte vastă și forte abundentă, îmi reserv a o trata după venirea mea in Iași. Pentru present, nu’mi rămâne a vé spune de­cât că, sesonul acesta băile au fost forte animate, de­ore­­ce lumea venită atât pentru a face cură, cât și pentru petreceri, cari, fie­­ lis in parentez, nu lipsesc de loc, e forte multă. Cu acastă ocasiune, ve pot anunța cu plăcere că, administrațiunea aces­tor băi, adică Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon, n’a cruțat nici o cheltuială pentru a introduce nouă și numerose îmbunătățiri. Personele ce­ au visitat Slănicul a­­nul acesta, in­­ ziua de 1 august, prin­­tr’o delegațiune, au înmânat d-lui dr. C. D. Aronovici, medicul curant al acestor stabilimente balneare, un act de mulțumire, pentru zelul și activi­tatea ce-a pus in prosperarea băilor. Ve trimit o copie de pe­ acel act, publicați-o in cel întâi numér al „Cu­rierului,“ pentru ca să ne putem plăti și noi tributul nostru personei de merit. Th. Balassan­­ blic sincerile și viile noastre senti­mente de recunoștință către d. Aro­novici. Tot­odată aducem cordialele noastre mulțămiri Onor. Epitropii a Sf. Spiridon din Iași, de care depind aceste băi, pentru nimerita alegere a acestui bărbat, care face onoare și ei și terei iitregi chiar. Băile Slănicului, 27 iuli 1881. I. Codrescu deputat, N. Voinov senator, I. A. Antoniu president de Curte, A. P. Tătă­­ranu avocat, V. Busdugan deputat, Colonel Pisoschy proprietar mare, G. Botez Roșotenu propr. mare, D. Andreescu profesor, P. Chen­­ciu deputat, G. Fulger deputat, Căpitan Ma­­vrodin, G. M. Șendrea avocat, L. Sachelarie avocat, Major G. Criveț casier general, Că­pitan Constantinescu, Loc. D. Popescu, Th. Balassan, Ziarist, St. Neagoe, profesor, St. Constandache profesor, I. Hrisanti proprietar, Preot, I. Țuchel institutor, G. Petrov propr. I. Berza comersant, T. I. Berza, Ilie Apostol comersant, Ovanes Pompicu proprietar, Gr. I. Țaranu arendaș, Iacob C. Hanagi­u comer­­sant, S. Hociung consilier, C. D. Neguțu, co­mersant, N. G. Ilie propr. mare, S. Guriță deputat de Putna, N. Chiril Săveanu comer­sant, C. T. Nichiforescu proprietar, V. Sevas­­tos, N. Romanu institutor, G. Dumbravă ins­titutor, St. Crăescu institutor, St. Constan­­tiniu, I. Chiru profesor, G. Manoliu propr. mare, A. Manoliu învățător, M. N. Pacu pro­fesor, P. Mironescu profesor, D. Constanti­nescu profesor, I. Dimitriu comersan, Th. Ionid comersant, G. Dodu învățător, C. Neculau co­mersant, A. D. Hristea comersant, N. Stoi­­cescu învățător, N. Ciurea propr. mare, St. Văleanu magistrat, Q. Herescu proprietar, I. Popovici comersant, T. Crivețu student, G. I. Chiriță institutor, C. N. Dimitriu funcționar, C. Culoglu, funcționar, V. Spănu funcționar, D. Erbiceanu institutor, St. Țuchel institutor, Duiliu Ianin student, E. Cernătescu, magistrat, Locot. Golesteanu, L. Udrischy farmacist, G. Negulescu proprietar, St. lon comersant, Z. C. Zamfirescu proprietar mare, A. R. Rossen­­faig comersant, I. Finchelstein antreprenor, M. Țugulea funcționar, M. Ispas comersant, Vartan Vartanian comersant, G. Feștillă, St. Ștefănescu telegrafist, Preotu Panteleimon Dăs­­călescu, I. V. Niculescu student, N. Verdeanu, învățător, Gr. I. Mititelu avocat, N. C. Co­­dreanu profesor, L. Gheorghiu funcționar, Moise Davidson comersant, V. Vasilescu co­mersant, I. Teiller mare fabricant, G. D. Do­­chiadis impiegat eclesiastic, I. A. Găină pro­prietar, N. Macri proprietar, Georgescu propr­A­N­U­N­C­I­U­R­I LA FARMACIA FRAȚII KOMYA a sosit toto­dată și actul de mulțumire. Act de mulțțumire. Sub­semnații visitatori ai băilor de la Slănic județul Bacău, veniți din di­verse unghiuri ale țerei pentru cău­tarea sănătăței, declarăm că am ră­­mas foarte satisfăcuți de solicitudinea și extrema amabilitate ce a pus și pune d. Dr. G. Aronovici, medicul cu­rant al băilor, in tratarea suferinzilor și arangearea serviciilor ce incumbă specialităței sale. Considerând deci ca o sacră dato­rie de consciință de a constata și face cunoscut faptele meritorii ale ori­că­­rui romăn, ce lucrează fără preget pentru binele comun, exprimăm pu­ Pag. 3 ANUL IX No. 89, Ape Minerale prospete din 1881 direct de la surse și s-a regulat transporturi nouă în fie­care săptămână. Frații Konya, profesiunea sa înștiin­­țază despre acesta pe onor public oferindui serviciile sale, fost mai mult timp, ingi­­nerii statului, având diplomă de inginer hotarnic-jurat pentru a fi recunoscut îna­intea tuturor autorităților judeciare și administrative din țară, deosebit specia­litatea de inginer hidraulic și agricol, d-sa se oferă a interprinde și ori­ce lucrări de drainage, irigațiune, defrid­age sau esploatațiunea systematică de pădure pu­tând interveni și cu capitalul său sau se mulțumesce cu un câștig ce va resulta în creșterea veniturilor. Primește asemenea a face ori­ce expertise, verificarea de so­­cotele in fine divisiunea sau marcelare, fixând și pe planuri economice, după ana­­liza pământurilor, assolament sau rota­­țiuni care este întâiul boldg a bunei agri­cultură. A se adresa in casele sale lângă biserica 40 sfinți, in Iași sau la proprie­tatea sa situată la Copou. Inhiriot sau de ^ondare de II ILI SII ICI la 26 Octomvre 1881, case­le D-lui Mihail Mircea din strada Seulescu și anume: Casele mari compuse din opt odăi sus, patru jos, cuhne, beciu și pivniță. Casele mici compuse din șase odăi, cuhne, altă odăi și beciu. Deosebit două odăi cu cuh­nea lor. Casele au ogradă spațiosă pavată, două grădini, grajdiu, șură și lemnărie. Se vând și se închiriază la un loc sau în parte. (319—10). S­E­C­Ț­I­U­N­E Repetițiune de Matematici și limba Fran­­cesă pentru ori ce curs școlar. A se a­­dresa Strada Carol I casa Jokei-Club, în fundul ogră­dei în stînga. Biurou de lucrări arhitectonice, ingi­­nerice și hotărnicie. A se adresa ca mai sus. (289—13). EVANTAILE La Cofităriea Alexandru sunt de vend­are Evantaile cu 8 franci duzina, bucata 25 bani.

Next