Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-10-14 / nr. 116
IAȘI Mercuri 14 (26 Octombre. ) 1881. materială corespunde tore cu multele și grelele atribuțiuni ale serviciului ce le incumba, prevenindu-se în buget mijloce mai îndestulătore, anume de transport, cari să se plătescă regulat și la timp, pentru ca astfel visitarea comunelor rurale să se potă face cât mai des și să dispară scusele, adesea justificate de neajungerea mijlocelor pentru îndeplinirea scrupulosă a însărcinărilor impuse acelui personal prin legea sanitară și regulamentele serviciului. 2. Să se destine în localul prefecturei o cameră anume pentru serviciul sanitar; să se prevadă un secretar al acelui serviciu, precum și fondul trebuincios pentru mobilierul și alte obiecte necesarii cancelariei medicului primar, a veterinarului județului și a consiliului de hygienă și de salubritate publică. 3. Să se prevadă pentru fiecare plasă câte un medic și câte un vaccinator. Prevederea prin buget a vaccinatorului este cu atât mai necesară, cu cât lipsa încă simțită de personal medical, cu titluri șciințifice recunoscute, face adesea ori imposibilă ocuparea pretutindenea cu medici a funcțiunilor medicale. 4. Țara nostră fiind eminamente agricolă, și relațiunile comerciului nostru internațional cu vite, impunându-ne obligațiunea unei esecutări cât mai rigurose a măsurilor de poliție veterinară, este de absolută necesitate ca și veterinarilor de județe să li se creeze o posițiune corespunzătore cu atribuțiunile ce legea le impune prevedindu-li-se prin buget mijloce îndestulătore de esistență și de transport prin comune. Pentru județele de pe marginea Prutului și anume : Dorohoi, Botoșani, Iași, Fălciu, Tutova și Covurlui, fiind ele cele mai mult și mai întălespuse la invasiunea pestei bovine, este absolută trebuință de a se prevedea câte cinoi veterinari de județ. S’a dovedit că unul singur nu póte nici chiar astăzi satisface tote cerințele serviciului, nevoit fiind adesea ministerul de a trimite veterinari-ajutori din fondurile Statului, și cu atât mai puțin vor putea face acesta, după ce vor începe a funcționa carantinele de vite, aprope terminate, după malul acelui rîu, când atunci și serviciul veterinar în întunericul acelor județe va deveni necesarminte cu mult mai împovărător. 5. Art. 61 din legea sanitară prevede îndatorirea consilielor județiane de a plăti un număr de meșe înzestrate cu cunoștințe necesare pentru ajutorul gratuit al reduselor de prin comunele rurale ; faceți a se realisa și acestă prescripțiune a legei și stăruiți să se prevadă un număr cât mai îndestulător de asemenea moșe, netăgăduite fiind efectele salutare ale unui ajutor bun și rațional, dar la cazuri de nașteri, atât pentru mame cât și pentru nouii născuți. 6. Pentru ca personalul medical să potă veni la orice ocazie și în orice moment în ajutorul bolnavilor ce ar descoperi la visitările ce sunt ținuți a face prin comune, ei trebuie să aibă la disposițiunea lor continuă, atât medicamentele cât și instrumentele cele mai indispensabile. Cât privește instrumentele, cred că se pote cere, cu drept cuvânt, ca fiecare medic, în serviciu, să porte cu sine trusarea proprie cu instrumentale chirurgicale, precum și instrumentele obstetricale cele mai indispensabile, dar în privința medicamentelor, cred că este de absolută necesitate ca fiecărui medic de plasă, precum și medicului primar de județ, să se dea din fondurile județului câte farmacie portativă, înzestrată cu medicamentele ce esperiența a dovedit mai necesare pentru combaterea bulelor predominante la noi în țară. Acestă farmacie se o porte medicii cu sine la tote escursiunile ce vor face prin comune, distribuind la moment bolnavilor ce vor găsi medicamentele necesare vindecărei sau ușurărei suferințelor lor. Pentru medicamentele ce trebuie să conțină o asemenea farmacie portativă, consiliul medical superior a format lista alăturată aci; în acestă listă se găsesce notat și prețul aproximativ a medicamentelor prescrise, afară , de costul lădiței pentru așezarea lor.—Faceți d-vostră calculul total după numărul plășilor din acel județ, și cereți apoi consiliului județean prevederea sumei ce va resulta din acel calcul. 7. Tot asemenea ca medicilor, este de trebuință a se pune și la disposiția veterinarilor de județe atât medicamentele necesare pentru căutarea gratuită a animalelor bolnave, cât și substanțele trebuincióse pentru desinfecțiunea locurilor unde s’au aflat vite atinse de bule molipsitore și a obiectelor cari au venit in contact cu acele vite. Pentru acesta, după opinia emisă de comisiunea veterinară, cred că ar fi îndestul a se prevedea în bugetul județului o sumă de 600—700 lei, din cari,pe lângă medicamentele și substanțele desinfectante, se se procure odată pentru totdeauna și o cutie de instrumente pentru autopsii, precum și alte obiecte trebuinciose. 8. Se se preveră o sumă de la 500 până la 600 lei, pentru preînoirea și înmulțirea lymphei vaccinale, astfel ca operațiunea vaccinațiunei să se potă face cu bun succes prevăzute de regulamentul pentru vaccinații ți în întindere cât de mare. 9. Organisația spitalelor județene și comunale este prevăzuta prin anume regulament. După o inspecțiune seriosă ce de îndată veți face spitalelor întreținute din fondurile județene și comunale din județul d-voastră, puneți în vederea consiliului județean tote lipsurile ce veți constata și cereți mijlocele trebuinciuse a aduce acele stabilimente în stare care să corespundă cu înalta lor destinațiune, de a fi adevărate asiluri pentru căutarea sărmanilor suferinzi. 10. Legea consilielor județene, la art. 10, prevede intre cheltuelile obligatorii și întreținerea smintiților, intru cât aceștia n’ar găsi adăpostire în așezămintele Statului, ale județelor sau ale particularilor astăzi în ființă. Vă rog dar, ca și pentru acestea să faceți a se prevedea fonduri necesare, pentru că asemenea alienați să potă avea adăpostire și căutarea lor în stabilimentele de sub administrațiunea caselor eforiei din Bucureșci, sau a epitropiei din Iași. Pe lângă ameliorările enumerate mai sus, cerute pentru ca serviciul sanitar să se potă efectua mai cu înlesnire și cu un resultat mai satisfăcător ca până acum, ar fi de cel mai mare interes pentru salubritatea județului și sănătatea poporațiunei lui, ca consiliul județan să se ocupe și cu următorele cestiuni de primă și mult simțită necesitate, anume cu: a) Desecarea bălților și asanarea locurilor mocirlase; b) Regularea cursului apelor; c) Alienarea satelor; d) îmbunătățirea condițiunilor igienice a locuințelor țerăneșci. Primiți, d-le prefect, asigurarea osebitei mele considerațiuni. Ministru: C. A. Rosetti. Ministerul de resbel a făcut în Londra, la casa Thames Iron Works, o comandă pentru patru vase, un vapor pentru scula de marină și trei șalupe pentru serviciul flotilei. D. A. Hills, inginer, care a plecat astăzi la Londra, a fost represintatele acestei case. Comanda va trebui predată în termen de șapte luni. Prețul acestor vase se urcă la suma de 20,500 livre Sterlinge sau la 512,500 lei. Pentru concursurile agricole și industriale din țară s’au bătut medali la monetăria Statului. Aceste medalii sunt frumose și lucrate într’un mod care face onore lucrătorilor monetăriei și directorului ei. In numărul viitor vom face descripțiunea acestor medalii. (Rom.) CRONICA ESTERNA Rusia. Pregătirile pentru încoronarea țarului se urmeză. Membrii comisiunei încoronărei sunt numiți și s’au dus la Moscva. Ministerul curței a comandat trăsuri și hamuri de gală pentru mai multe sute de mii de ruble. Turcia. Știrea după care ar fi isbucnit tulburări în Arabia la Meca și la Taif, pare a se confirma. Trei batalione de infanterie turcescă și mai multe baterii de artilerie au primit ordinul a se îmbarca pentru Jeddah. Nu se știe încă drept dacă personalitatea lui Midhat pașa joscă vreun rol orecare în aceste turburări. Italia. O depeșă din Roma trimisă Ziarului „Tagblatt” din Viena, confirmă că întrevederea regelui Italiei cu împăratul Austriei va avea loc în curând. Locul ales ar fi orașul Pontafel unde cei doi suverani se vor întâlni înainte de sfârșitul lunei octombre. Spania. In ședința de marți, Senatul spaniol a adoptat cu 136 voturi contra 61 adresa de răspuns la discursul tronului înainte de vot, ministrul afacerilor streine și d. Sagasta au luat amândoi cuvântul. Acest din urmă a felicitat pe republicanii cari s’au unit cu monarhia liberală, și a declarat că ministerul nu va cruța nici o silință pentru a împaca acestă formă de guvern cu libertatea. — Se agită chestiunea pentru străpungerea Pyrineilor în vederea creațiunei unui tunel de drum de fer care ar fi stabilit lângă Seinfort, cu cheltuelile Franciei și a Spaniei, și care ar micșora cu aprope 100 kilometri distanța între Madrid și Paris. Cabinetul spaniol trebue să se viseze îndată. Cortesii pentru un bill autorizându-la începe negocierile, pentru acest scop, cu Francia și prevenind creațiunea unui drum de fer care ar merge de la Huscar la Confranc.Egipet. Știrea dată de Ziarul „le Temp”, că un membru al misiunei turcești va rămânea în Egipet, e lipsită de orice temeiu. Redivul a dat să se înțălăgă comisarilor că el se va duce la Constantinopoli îndată ce starea afacerilor publice ’i va permite e-o, ceia ce va fi desigur în cursul verii viitore. Se crede că acestă dată’i exactă. Celelalte detalii asupra vizitei Kedivului vor fi definitiv hotărâte în înțelegere cu Enghtera și Francia. Africa australă. Deși noutățile oficiale din Transvaal lipsesc, ultimele informațiuni transmise ziarelor din Londra sunt ceva mai asigurătdre. Se crede că Volksraadul se va hotărâ a ratifica tratatul de la Newcastle în trei sau patru zile. El ar fi determinat la asta de înțeleptele consilii ale președintelui Statului liber de Orange a cărui influență, după cum își pate cine va aminti, a jucat un rol forte însemnat în închierea păcei. DIN IRLANDA Tulburările din Irlanda, departe de a se liniști, merg crescând necontenit. Ministerul continuă arestările membrilor șI CURIERUL TH. BALASSAN. DIN MUNTELE ATHOS. Sub acest titlu cetim în «România Liberă” : Intoleranța și lăcomia grecască au adus lucrurile acolo, încât suntem pe cale o vedea săvârșindu se între mănăstirile din Muntele Athos o secesiune, în tot cașul de preferat stăreț încurcate de pănă acum. Pănă când patriarhul și egumenii greci prigoniau numai pe cei 300—400 călugări români, treba mai mergea. Guvernul nostru era mult mai apatic, decât să facă a se respecta drepturile supușilor sei. S’a spart însă ulciorul, când colții Fanarului s’au rânjit și impotriva celor 2700 călugări Slavi. Rusia a luat numaidecât afacerea în mâinile sale, și precum ne spune «Pol. Corr.“ Porta a fost invitată să pue odată capăt esceselor grecesci de pe sf. Munte. Ne pare bine. Nimenia nu merită astăzi în Orient o mai grabnică și mai sumară punere la regulă, decât cărdușia usurpătore a călugărismului grecesc, în frunte cu patriarhul din Fanar. Guvernul din parte s e dator să-și culegă informațiuni“ cât mai în grabă, asupra stărei lucrului și să alieze causa supușilor români [din Athos cu cea a călugărilor slavi și ruși. Pag. 3. ANUL IX No. 116. gei agrare și mulțimea continuă meetingurile contra ministerului, aruncând cu pietre, stricând ferestrele și bătându-să cu poliția și cu trupele. Chiar și femeile iau o parte destul de activă la aceste neorândueli. Unul din discursurile cele mai eloquentce a fost cel pronunțat de Miss Craigen, la Clerkenwell, sub cerul liber. Miss Craigen s-a distins deja la Congresul Trades Unions. O altă femee, Miss Helen Taylor, fiica adoptivă a lui Stuart Mill, a numit pe, d. Gladstone laș apostat. D. Arthur O’Connor, deputat al comitatului de Queen, care înlocuește pe d. Parnell, a reușit să evite arestarea care-l amenința. Să zice că el va dirija mișcarea ajutată de d. Healy, care-i la Holyhead. La Dublin, poliția a trebuit să se retragă dinaintea ploei de pavele care cădea asupra ei. O deputațiune, având în fruntea sa pe primarul Dublinului, s’a dus la d. Forster, pentru a se plânge de violența inutilă a poliției, și pentru a cere să nu se iriteze poporul, în viitor, printr’o desfășurare așa de considerabilă de forțe. D. Forster a răspuns că poliția a lucrat după instrucțiunile pe cari le primise, că regreta că un număr de persone au fost rânite, dar că nu trebuia să se uite că un mare număr de agenți asemenea au fost râniți, și că consecințele ar fi fost cu mult mai grave dacă ar fi făcut să intervie trupele. D. Forster a adăugat că, dacă se vor reînoi același împrejurări, desigur se vor întrebuința aceleși măsuri. Liga agrară a adresat poporului irlandei un manifest subsemnat de d-nii Parnell, Davidt, Brenan, Dillon, Leyton, Egan. Acest manifest acuză pe guvern că a inaugurat domnia terozei pentru a impune fermierilor irlandezi cu sila Land-Actul. Șefii și principalii membri a Ligei fiind astăzi în închisore, comitetul executiv se vede oblicat a renunța la politica sa anterioră, tintind a pune Law Actul la încercare, și angagiază pe fermieri a nu plăti nici un câștig proprietarilor, sub orice condițiune ar fi, până ce guvernul va renunța la sistemul său actual de terorism, și va restitui poporului drepturile sale constituționale. Manifestul se termină zicând: «Dacă sunteți expulsați, nu veți suferi, pe când proprietarul care v’a expulsat va fi cu totul ruinat. Guvernul care susține pe proprietari cu ajutorul baionetelor sale, va putea să se convingă într’o singură iarnă că forța armată nu póte face nimic contra voinței unei națiuni unită, hotărâtă și încredetere în sine.” — «Standard» anunță că autoritățile militare iau tote disposițiunile pentru a trimite un corp de armată complect în Irlanda, dacă manifestațiunile vor continua. CRONICA LOCALA ■/* (Sfânta Paraschiva). Astăzi fiind Ziua patronată de sfânta Paraschiva, a cărei moșie sunt la biserica Trei Erarhi, ca în toți anii, și de astă dată, se va oficia un serviciu divin in acestă biserică în urma căruia moșiele sfintei vor fi scose în curtea bisericei, pentru ca numeroși credincioși să le potă adora și să se potă închina la ele cu mai multă facilitate. Deja, curtea bisericei de ori diminuță începusă a se popula de numeroșii credincioși atât din oraș cât și de cei cari vin din împrejurimi și de prin alte orașe anume pentru a se închina la sfânta. *** (Numiri). S’a primit la prefectura județului Iași un ordin, din partea d-lui ministru de interne, prin care d. Dimitrie Gusti se numește Primar al comunei Iași, iar un alt ordin al d-lui ministru de interne, către primăria comunei Iași, sub No. 17,927, numește ca ajutori de primari pe d-nii I. Ornescu și I. C. Barozzi. Atât noul Primar, cât și ajutorele d-sale, vor depune jurământul la prefectura județului astăzi, mercuri, la ora 1 p. m. în presența d-lui Prefect. *** (Inaugurare). După cum am anunțat în numărul trecut, astăzi mercuri 14 octombre va avea loc inaugurarea liniei ferate Focșani-Buzeu. In urma invitațiunei primită, «Curierul“ va fi și el representat prin d. Th. Balassan, proprietarul și directorele seu. Publicăm la Cronica Internă și programul acestei serbări.* (Știri neadeverate). Primim prin poșta locală o notiță anonimă, a cărei autor pretinde că la Liceul statului ar fi 13 elevi interni bolnavi de scarlatină și de tip hos, fără ca d. Directore să fie vr’o mesură. După cercetările ce le-am făcut, am aflat c’au fost numai două coșuri: unul de scarlatină și altul de tipicos, dar că ambii copii bolnavi s’au îndreptat, așa că duminică au putut chiar să iasă din internat și să mergă la biserică. Deci, informațiunea ce ni s’a dat, precum și acusațiunea adusă contra d-lui Directore, care din contra și-a dat totă silința și a luat tote măsurile cerute de împrejurări, nu’s de loc adeverate, și, rugăm pe dnii cari ar dori să ne procure informațiuni să cerceteze lucrurile mai cu siguranță înainte de a ni le trimite pentru a nu ne pune in posițiunea de a le refusa. Totodată facem cunoscut că orice comunicațiune ni s’ar mai face făr’a fi subscrisă de autorele ei, pentru ca Redacțiunea sa’l cunoscă, nu va fi luată in considerație. *** (Avis). Pe podul vechiu, s’a ridicat o frumosă clădire in trei etaje, care’i aprópe terminată. După informațiunile ce am primit, cât și după cât ne-am putut încredința prin noi înșine, acestă zidire, deși frumósa, nu prezintă nici o soliditate, temelia fiind construită numai in arcuri, și dispăruturile din scânduri, așa că, Domne ferește de-un cutremur, casa se va nărui. Ne facem datoria atrăgând atențiunea celor în drept. *** (Foileton). Cu numărul de astăzi după cum am promis gentilelor nóstre lectrițe, începem publicarea în foileton a romanului Diamantul Comandorului de Ponson du Terrail traducere de d. George C. Stamatopulo. Meritele autorului sunt cunoscute de totă lumea așa încât nu mai avem necesitate a’i face laudele nóstre. Cât despre modul de traducere al traducătorului, lectrițele și lectorii noștri el cunosc deja din foiletonile pe cari le-a mai procurat cetitorilor «Curierului.” /„.(Bibliografie), A apărut de sub presă romanele Carlo Broselli și Theresa. Ambele se află de vânzare la administrațiunea «Curierului” cu prețul de un leu nou fiecare. Asemenea anunțăm că în curând va apărea «Calendarul Curierului.” Rugăm pe d-nii medici avocați, comercianți, industriași, etc., cariar dori să dea anunciuri pentru Calendar să se grăbescă, deorece acestă ocasiune nu li se póte presenta decât numai o dată pe an.* (Atac nocturn). D. Oprișanu, impiegat al vamei din Iași, eșind de la serviciu sâmbătă, 10 curent, pe la orele 7 sara, a fost întimpinat și oprit in drum pe de vale de strada Seulescu de doi indivizi cari voiau sâ-l gâtue, favorisați fiind de întunericul nopței și de plac. După o luptă urmată între d. Oprișanu și agresorii sei, d-sale’i reuși să scape din mânele lor și intră în ograda d-lui N. Burky, unde află un asil contra relelor cunoștinți ce era să le facă. Rugăm pe cei în drept a lua măsurile cuvenite pentru a garanta siguranță și vieța cetățenilor pacinici, amenințați a fi gâtuiți pe stradele orașului. /* (Culesul viilor) s’a terminat zilele acestea mai in tóte părțile. Vinul, care’i de-o calitate forte prostă, prezintă în termin mediu un deficit de 80—90 % în raport cu anii cei buni. Deși calitatea vinului e forte prostă, totuși prețurile sunt destul de ridicate, menținându-se la 5 lei noi vadra, și pe unde producțiunea e mai bună, chiar și peste 6 lei noi vadra. Bineințeles, aceste prețuri se ofer pe loc la vii. Rechis Samoil cu Zalman Bruchner și Alex. Luponî p. b. apel. Gheorghiescu C. cu Nicu R. Balanescu și Gr. M. Sturija p. b. poprire. Sâmbătă 17 Octombre Sfarți Moise p. maltr. corect- VeȘeteu Ion p. f. col. A. Profirei Catinca p. f. corecț. Mosureț Nec. Vasile Haimovici, Iancu Marin și Smaranda Moșuleți p. maltr. corecți. Mustea Dim. p. contrav. ap. corecți. Leia Nuță p. contr. apel cor. Nepot Cost. și Popa Mihalachi p. scaparea unui arestat, cor. Stamatopol M. p. batae corecți. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA TI. Joi 15 Octombre Gavril I. p. spargere de sigile. V. Ruse. D. I. și Gh. Leontie p. batae. N. Lesneanu p. omor fără voe. Nechita Gr. eu Paraschiva Dornei. Solomon Leibovici p. lovire. Rufiel Cherser contr. A. J. insultă și maltr. T. Cabana insultă și măsuri false. P. Lefter cu V. Vărlan și Maria Lefter p. ad. C. Stanciu p. t. V. Ghidihoi p. f. Vineri 16 Octombre Moisă C. Morariu cu Volf Grumbaus p. b. Capitan Bugeac cu Neculai p. b. Gh. Grigorescu cu soția sa Zanfira div. N. Costeanu cu I. Calmov cu Inge Rober p. b. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA IV. Joi 15 Octombre C. Lepadatu cu Saea Cosman p. b. C. Guta cu Haralamb Costandinov și alți preda unei vii. Vasile Petrea cu Vasile Nistor p. niște pămănt. Simion Gheorghiu și alți cu Michel Barași p. închiderea unui drum oposiție. Sâmbătă 17 Octombre Tanasă Chelariu p. ultr. Ilie Ungureanu p. ustr. Alex. Roman p. f. Gh. lorib Grădinariu și alți pentru rănire. Ion Simion pentru maltratare apel. Ion și Zoița Vornicu idem. Cost. Hancu p. destrugeri. V. Ciuntuc p. 1. Ion Iordachi pentru contravențiune apel. Ion Milinovschi pentru maltratare apel. Bereu Staimberg pentru înșălăciune. Nahman Zet și alți p. înșălăciune. Caile Ferate Române, Uniile Roman Suceva, Pașcani Iași și Verești-Botoșani. Lungime 224 khilometri 680 metri. In cursul anului 1879, rețetele totale ale acestor linii au fost de lei 3,071,760 sau de khilometru 13,652 lei. Traficul călătorilor a produs lei 1,189,445, din care 193,084, pentru clasa I, 321,139 clasa II, 316,927 clasa III. 38,293 transportul cu prețuri reduse și 36.826 pentru militari ruși. Transportul bagajelor a produs 45,479 lei , marea vitesă 39,689, iuțăla mică 1,710,853 și venituri diverse 69,470 lei. Cheltuelile de exploatare totale s’au ridicat la 2 980,600 lei sau chilometru 13,083 contra 12,080 în 1875, 10,928 în 1876, 20,1880 lei în 1877 și 19,050 lei în 1878. Repărțite pe servicii, cheltuelile de chilometru privesc lei 763 administrația centrală, 3390 serviciul comercial și esploatarea, 3806 tracțiunea și atelierele; 4365 întreținerea căi și 759 cheltueli extraordinare. Numărul tonelor chilometrice transportate a fost de 72,082,176 contra 101,289,000 tone în 1878. Numărul călătorilor s-a ridicat la 197,696, din care 14,799 au călătorit în clasa I. 35093 în II, 139,534 în III și 8270 cu preț redus. Distanța străbătută de călători e de 13,095,745 chilometri ear aceia străbătută de trenuri de 457,458 chilometri. Traficul mărfurilor în 1879 ne dă urmatorele cifre: tone transportate 251,673 sau 1118.55 de khilometru, tone transportate în ochi 689.5 sau 3—6 de khilometru, venit mediu pe o Z* 4687.27 și de tona 6,80. Materialul rulant în 1879 se compunea astfel: 24 locomotive pentru trenuri accelerate și de călători, mixte și de mărfuri; 743 vagone de călători și de mărfuri. LINIA IAȘI-UNGHENI—Lungime 22 kilometri. Veniturile acestei linii au fost în 1879 de lei 116,770 sau 4,324 de chilometru, contra 1819 în 1875 ; 1157 în 1876—5204, 16 în 1877 și 4177, în 1878. Repărut între diferitele ramuri de transport, acest venit revine, în 1879 pe chilometru, 1356, călătorilor și bagajelor; 2947, micei vitese; 2253 venituri diverse. Cheltuielele s’au ridicat la 260,110, contra 284,787 în 1878 ; exploatarea liniei costă pe kilometru 11,823 lei, contra 12,382, în 1878. Administrațiunea centrală a costat 28,138.34; serviciul comercial, exploatarea și Tracțiunea 141,799.73 și întreținerea liniei 90,172.12. Numărul pasagerilor a fost de 17,337. Tone chilometrice transportate 744,958. In primele dece lnii ale anului 1880, veniturile acestei linii au fost de 116,478.11 sau de chilometru 4,313.99: din acestea, lei 31 09. 90 provine din transportul călătorilor, bagaje și iuțeala mare ; 83,683 90 din viteză mică și 1,698,22 venituri diverse. Cheltuelele s’au ridicat la 185 620 lei, Ti bani, din care 24,901 revin administrației centrale; 95,284, exploatări, tracțiunei și atelierelor, și 654,35 întrețineri căi, cheltuelile de exploatare se urcă la lei 5,874,34 de kilometru. „ . , Numărul călătorilor a fost de 16,238 din care 1,298 in clasa I, 2281 in II, 9,889 in a III, și 2,270 cu preț redus. Mărfurile de mare și de mică iuțeală au avut o greutate de 39,362 tone Trenuri au circulat: mixte 921, de mărfuri 203, și de lucru 181, cari au străbătut 30,587 kilometri. E.) TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA I Joi 15 Octombre Regularea diferitelor afaceri în camera de cons. Vineri 16 Octombre Lupescu Teodor cu Preutu Cost. Ionescu prevând, unei vii. Roter Buium cu Melik sin Solomon p. b. veris. de scripte. Hristochefal George cu I. P. Șerban p. diuie. Primăria Iași cu Avram Grimberg p. b. recurs. Gheorghiu Gh. cu Bereu Goldenberg p. b. ap. Avis studenților Herodot Cartea a IV- a, anotată” de Dl. A. G. Suțu, introdus în noul program social, se află de veniire la librăria Daniil, iar istoria literaturei .francese de acelaș autor la Tipografia Națională.