Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-01-14 / nr. 5

tAȘI Mercuri 14 (26 Ian.) 1881. D. Canovas del Castillo a respins d­­lui Segasta in termini destul de aspri.­­ Adresa a fost votată cu 299 de voturi pontra 65. Anglia. Camera Comunelor urmă­rește pas cu pas discuțiunea adresei. Se speră că se va termina la 18, dar amen­­damentul d-lui Mac Carthy, deputat de curând aliat cu partida Home­ Rule, și ales de partid pentru a înlocui eventual­­minte pe d. Parnell în conducerea cam­paniei, propune a se suspenda, până după votarea noului Land Lilt, intervențiunea forței publice între proprietari și tenan­­cierii expulzați. Acest amendament a fost respins cu 201 voturi contra 37. Reioane de discutat un alt amendament irlandez. După ultimele depeși din Londra se cre­dea să se termine discuțiunea adresei la 19 sara sau în ședința de la 20. Lupta pe care o are guvernul de susținut a o­­bosit forte mult pe d. Gladstone. Se vor­bește chiar să se încredințeze direcțiunea dezbaterilor Comunelor lordului Harting­­ton. In ore­cari cercuri politice, circulă zgomotul că d. Gladstone va fi rădicat la patrie și că va intra in Camera lorzilor.­­ Cel de pe urmă avocat al acuza­­­­ților ^și-a terminat pledoaria sa, care­ a ridicat exclamațiuni entuziaste în plină audiență, cu totă prezența judecătorilor. O d tmă, care se afla în mulțime, a a­­runcat avocatului un buchet. Substitutul procurorului regal și-a în­ceput atunci requisitorul său, căutând a combate argumentele avocaților acuzaților. El a rugat pe juriu a declara prin ver­dictul său, că socialismul modern nu tre­­bue să prindă rădăcini în Regatul­ Unit. — La Camera Comunelor, sir Charles Dilke, respund­ind onorabilului Robert Burke, a țlis că puterile au fost și sunt necontenit în comunicațiune, în scopul de a asigura soluțiunea pacifică a chestiunei grecești. Propunerea de arbitraj e pără­sită. S’a primit o notă nouă a Porței. Dar actualmente nu’i posibil a se preve­dea ce demarșe ulteriore vor fi resultatul deliberațiunelor puterilor. Lordul Cavendish, respund­ind d-lui ciarles Ritchie,­­zice că după ce­ a exa­minat serios afacerea nu se póte îndoi de­loc că incendiul care­ a isbucnit la 8 ianuarie în clădirile vamei din Londra, nu este opera unui incediar. Amendamentul la adresă propus de­­ Charles Dewson, a fost respins cu 274 voturi contra 36, D. O. Kelly propune un amendament cerând garanții pentru drepturile consti­tuționale ale Irlandei. Discuțiunile urmază: •­­Se speră, după o telegramă din Roma, că se va găsi ore­care combinațiune, nouă bazată pe ultimele propuneri turcești. Statele­ Unite. Comitetul naval al Camerei representanților a aprobat, în raportul său, achisițiunea permanentă a două deposite de cărbune, pe cele două­ margini ale istamului de Panama. Comitetul a ascultat pe D. Thomson, ex secretar de marină care­ a­­ zis că nu era nici o rațiune pentru Statele­ Unite de a exercita vr’o ingerință in chestiunea canalului de Panama, fiind-că Francia a asigurat într’un mod oficial pe guvernul american că ea nu avea și nici va avea vr’un amestec în chestiunea canalului.­­ Au fost aleși senatori : d-nii Scher­­man, secretarul Tesaurului, pentru Ohio ; Harrissen, pentru Indiana ; Cockrell, pen­tru Missouri; Mac Millan, pentru Mine­­sota ; Dawes, pentru Massachusset; Plett pentru, New-York; Hale pentru Maine; Handly, pentru Connecticut; Bayard, pen­tru Delaware și Longer, pentru Michigan. CEA CE VRESC IRLANDEZII. D. Parnell a spus’o lunea cea­l­altă la Camera Comunilor în niște termini cu cari nu se pote înșala cine­va. Irlanda voește restaurațiunea independenței sale legislative pentru ca să potă ajunge la independența națională. Restabilirea Par­lamentului irlandez, rechemarea Uniunei, cam acestea sunt bazele proiectelor par­tidei Home­ Rule. Acestă declarațiune nu putea se nu ridice o furtună pe băncile zorilor. Sir Stafford Northcote s-a mirat că nici un membru a guvernului n’a răs­puns cuvintelor agitatorului irlandez. D. Parnell, a­­ lii­traderul oposițiunei con­servator se arată ca representant al unei puteri egale cu acea a Coronei și ca și cum ar fi motorul organisațiunei care funcționază actualminte într’o parte a Irlandei. E sigur că atitudinea d-lui Parnell­esă din obiceiurile parlamentare ale Marei­ Britanii, după cum a observat’o solicitorul general pentru Irlanda d.f Johnson. In adevăr, șeful partidei Home­ Rule nu se conține de loc a combate politica minis­terială. El duce contra cabinetului o adevărată campanie militară: întărit cu iscusință în posițiunile sale, el își stabilește paralelele cu generalul Skobeleff, el își are corpurile sale de ar­mată bine disciplinată, locotenenții sei pe cari-i aruncă înainte, și cari la era ho­tărâtă opereză pe punctile indicate, unii șarjând pe inimic, când e loc, și nedând înapoi dinaintea nici unei violenți, alții ascultând de cuvântul de ordine a cir­conspecțiunei, și atăcând în momentul con­venit după cum face o ariergardă. El însuși plătește cu persona sa, dirijând cu vocea și cu gestul pe acei cari merg în urma lui, și netratând cu cabinetul de­cât pe calea ultimatului. «Dacă se adoptă măsurile constrîngătore, strigă­ el la 17 curent, prima arestare va fi semnalul sus­pendărei plăței ori­cărui câștig.” Se adăugăm că asta nu’i o amenințare zadarnică: comitetul membrilor irlandezi ai Parlamentului a designat linia cea­l­­altă, într’un meeting ținut la Romnia un sub-comitet compus din d-nii O’Connor, Barry, Healy, Mac Carthy, însărcinați a organiza în Englitera o mișcare contra politicei de constrîngere în Irlanda. Guvernul caută încă, fără a’l fi găsit, un mijloc pentru a împedica obstrucțiunea. D. Lalor, deputat irlandez, a cerut amâ­narea discuțiunei. Abea fu respinsă acastă moțiune cu 223 voturi contra 40, când un alt membru irlandez ceru amânarea Camerei. Marchizul de Hartington a declarat că acestă tactică nu era făcută ca să dispue pe Englitera într-un mod favorabil cătră Irlanda. El a adăugat că conduita depu­taților din partida Home-Ride ridică în țară cel mai viu sentiment de iritațiune. Discuțiunea adresei continuă. Nimeni nu știe când se va termina. t CHESTIUNEA GRECEASCA. Propunerea unui arbitraj european pare abandonată cu totul. Ziarul „ Diritto ” spune că, Porta ar fi dat niște explica­­țiuni ambasadorilor de la Constantinopoli asupra motivelor care­ o fac să refuze a­­cest mod de aranjament. Aceste motive se fondeză pe independența suverană a Turciei, care consimte a conchide un a­­cord amical, dar nu a se supune hotă­­rârelor unui tribunal arbitrar. Aceste de­­cisiuni cari hotărăsc asupra unor posițiuni strategice ating în adevăr apararea impe­riului otoman. La 18 Ianuar s’a ținut un consiliu extra­ordinar la Constantinopoli. In acest consiliu s’au discutat ultimele concesiuni pe cari Turcia e dispusă a le face în fa­­farea Greciei. Aceste nouă concesiuni care­­ar întinde limitele indicate în nota de la 3 octombre vor face obiectul unei nouă circulări complectând, dintr-un punct de vedere practic, circulara de la 14 ianuar. După depășile primite de Polrtă, acastă circulare de la 14 ianuar a produs în­­ genere în Europa o bună impresiune. O schimbare de vederi forte active a­­u avut loc între cabinete. CURIERUL TH. BALASSAN *** (Statistica judeciară a Cu­r­­i­e­i local­e). Cu tote că la anul încetat 1880, din causa incendiarei Palatului, conform legei, a fost suspendată judecarea proceselor și amânate terminile 1 luni. lună, adică de la 15 Ianuarie z iua incendiului și până la 1 Martie .Cu tote că după noua lege a jude­cătorilor de ocale, competența lor s’a întins cu mult de cum era înainte încât numai afa­cerile cele mai importante vin dinaintea Curței, și cu tote că mulți se plâng de greutatea facșelor și a timbrului, totul vom proba prin cifre autentice culese din registre, că în anul 1880, s’a primit de Curte mai multe procese de­cât în anul 1879 și la trebuință am putea dovedi că în fie­care an succesiv procesele se înmulțesc. Iată exemplul în 1879 a intrat apeluri și acțiuni directe 1389, adică 930, corecționale și 459­­ civile, iar în 880, a in­trat 1528 , adică 1049 corec. și 479 civile, prin urmare cu 139, mai mult de­cât în anul 1879, dată acuma și diferența decisiunilor, în anul 1879, s’a decis de ambile sec. 1561 adică sec. I, 788 dintre care 554 cor. 227 civ. și 7 comer, iar sec. II 773 dintre care 560 cor. cor. și 213 civ. în­ anul 1880, 1526 adică sec. I 808 dintre care 602 cor. 201 civ. și 5 com, așa­dar cu tote că anul 1880 a fost mai mic cu 1 jum. luna din causa incendiului, decât 879, totuș numai 35 de cir. a fost date mai puțin în 880 și acest minus a resultat numai la sec. II, căci sec. I a fost tot în plus, hâr­tiile intrate și eșite pe ambii ani sunt după cum urmează, în 879 la sec. I, intrate 4898 iar la sec. II 3043, iar eșite pe același an sec. I, 6722 și sec. II, 5051 pe anul 880 in­trate la sec. I 5030 și sec. II 3260 iar eșite sec. I, 6544 și sec. II, 5442.— Camera de punere sub acuzațiune care se compune tot din consilierii și funcționarii Curței, a operat următorele lucrări in 879 au intrat 359 hârtii și au eșit 852, iar decisiuni s’au pronunțat 244 și în anul espirat 880 a intrat 386 hârtii și au eșit 800 iar decisiuni s’au dat 272 prin urmare cifrile anului 1880 sunt tot impul și este insă injust, este neech­itabil și chiar re­gretabil, ca pe când lucrul sporește din anii în anii mai mult, funcționarii s’au redus și retribuțiunile au rem­as același ce s’a fixat tocmai la anul 1865 cu 16 ani în urma când articolele de întreținere și viață, earau mult mai eftine și când leul iara 40 par iar nu 120 ca acuma și îl dai tot ca leu. Un secretar de Primărie, un director de pref. sau de Spital, are un salar mult mai mare de­cât un Președinte de Trib­­un Procuror sau supleante de Curte. Credem dar că a sosit ba chiar a trecut de mult timpul ca și sorta funcționa­­rilor judecătorești să fie îmbunătățită și pusă pe linia de progres ce a făcut. *** (împărțire­a a județelor în­tre Consilierii aleși a presida comisiunile de recen­simen­t). În urma adresei d-lui Ministru respectiv și du­pă înțelegerea avută intre consilierii aleși și d. Prim Președinte St. Nei, s’a împărțit ju­dețele ast­fel: d. con-dl. N. Bârzu, va pre­l­­da comisiunile din județ. Iași, Vaslui, Fălciu Bacău, și d. consil. Gh. Dimachi județele Dorohoiu, Botoșani, Sucea­va, Neamț și Roman, di­ri representanți, îndată ce este vorba de ci­mitir, căci iată cum sunt regulate aceste lucruri în Francia, în Germania, în Aus­tria, în Rusia, și ’n alte părți. (Va Urma:). M. Weisman. CRONICI LOCALA *** (­Balul de la 10 Ianuarie). Sâmbăt, 10 curent, a avut loc balul Societă­­ței de bine­facere a demnelor din orașul nos­tru în salonele Jokei-Clubului. Acest bal, la care­ a luat parte mulțime de representanți ai societăței înalte din orașul nostru, a fost forte animat și a durat pănă dimineta la șăsă­are. In tot timpul birului a domnit cea mai perfectă ordine, grație d-nei Natalia Suțu, care ’și-a dat totă ostenela, și cărea’i aducem mulțumiri din partea celor cari­ au luat parte la el. Toaletele damelor au fost mai tate, a­­prope fără excepțiune, forte strălucite. In a­­cestă privință putem cita pe domnele Rozno­­vanu, Natalia Suțu, Catargi, Petrovanu, Chi­­rițescu, Cara­ Costea, domnișora Cheșcu și mul­te altele cari ne scapă din memorie. Culorul predominător a fost albastru și alb. Cu aces­ta ocasiune, ne permitem o mică reflecțiune . Ore n’ar fi mult mai bine ca toaletele să fie mai puțin grele, ca ast­fel balurile să potă fi mai mult visitate și casa să se’ngrene mai mult ? Noi credem că da. Resultatul balului nu ni sa comunicat încă.” (Teatru Național). Mâne sară, joi 15 curent, Societatea dramatică română va representa piesele I Baba Mărea o­­peretă vrăjitore în 2 acte și un tablou de d. M. Milo și Paza bună trece prin piejdia rea, vodevil in două acte. *** (C­o­n­c­e­r­t). Vineri, la curent, va avea loc în Sala Conservatorului un concert dat de distinsul pianist, d. Ioseff Wieniawski. Domnul concertant e cunoscut deja publicului iașan, cea ce ne dispensară a vorbi mai mult despre d-sa. Credem că mulți se vor grăbi ai mai admira încă o dată talentul. ***­­Patinaj) Mâne, sară, joi 15 cu­rent, la patinajul de­ pe strada Dancu, va fi, mare serată venețianâ, cu focuri bengale și concert. Avis d-lor patinori, înserțiuni și reclame. Domnule redactare. Suma de 358 lei 50 bani, ce s’au adunat prin sub­scripțiuni cu stăruința d-nei Iosefina Karakasch­ și a d-rei Sofie Balasan, încredin­țați mie spre a’i împărți pe la persoane su­ferinde și lipsite de mijloce după cum s’a pu­blicat prin jurnalul »Curierul“ redactat de dv. cu No. 2 din 4 Tan­­curent. Am onore­a vă a­­necsa o listă ad­verită de către toți primito­rii, rugandu-ve să bine­voiți a adresa prin publicitate respectuase mulțumiri cu recunoș­tință tuturor inimilor generose ce au bine­voit a veni in ajutorul acelor nenorociți, pre­cum și d-nei Iosefina Karakasch și d-rei Sofi Balassan cari au contribuit și cu stăruința și ostenelele dumnealor. Primiți vă rog domnule Redactare Încredin­țarea prea osebitei mele considerații. Ștefan Șiștoveanu, preot. N. R. Lista trimeasă de S. S. părintele Ste­fan Șiștoveanu, anexată la adresa de mai sus, se află depusă la Redacțiunea „Curierului“ unde persoanele care­ ar dori, o pot vedea ori­când. Cimitirul israelit Consiliul Comunal și Cahalnicii in­transigenți. Urmare. Când bogatul dispune prin munificența de averea sa proprie, fondând ospitaluri, școli, etc., el devine de doua ori util ța­rei, comunei și societăței in genere, me­ritând tóte onorurile; iar când se pune in captul unui cult care face parte inte­grantă dintr’o comună, legalmtate cons­tituită, pentru a’i face binele din dările ce’i va lua și încă nedeterminate, necon­trolate, autoritatea comunală mamă este in tot dreptul a’i opune veto, cea ce s’a și întâmplat în cașul nostru. Trece timpul de aprópe un an de­­ Zile in care Municipalitatea, în nenumerate rânduri, soraeză pe israeliți a’și regula un cimitir fie prin rescumpararea caselor de prin prejurul celui vechiu, fie prin alege­rea unui alt teren ; din nefericire, numai o samă dintr’unșii, acei cari fac pe cabalii aflu acesta, svârcolindu-se în neantul sco­purilor lor cari după maximele tuturor inimelor negre ar sfi­ți mijlocele. Cimitirul se regulezi, in fine de-a drep­tul de cătră municipalitate, îngrădit cu șanț, având și o casă mortuară. Se ves­tește tuturor prin piscarde că acel cimi­tir va fi împărțit in trei părți, din cari două vor fi reservate pentru înmormân­tări perpetue fără plata, pentru cei să­răci, iar a trea parte tot pentru înmor­mântări perpetue, va fi împărțit in clase, cu plată, in folosul omniei. Prin acordarea perpetuităței mormin­telor s’a dat cea mai eclatantă satisfac­­țiune cerințelor credului Israeliților, mai ales a celor din țara nostră, in a nu se deschide vre o dată cea ce țârâna a aco­perit o dată la inbunațiune. Prin prohibirea perceperei vro­unei alte taxe de pe morminte evident teritoriale, municipalitatea pune stavilă multor asu­priri. Prin impunerea ca Israeliții să nntreție cimitirul, Municipaiitatea lasă cea mai largă facultate a se folosi și cultul de la partea religiosă din donațiuni benevole. După noi insă, nici rabinii titulari, din împrejurări pe cari le vom atinge mai­ departe, nu trebuesc să fie cualificați de Pag.' 3 ANUL. IX No. 5. perceptori sub masca revisuirei făcându-le nu­merorul intlactă după disparițiunea lui se ob­servau lipsuri de lumi insemnate, și’n fine cu ocasiunea recense­mântului din plasa Siretin, continua in asemine fapte de talhari și cari după cum am flii fiind constatate au făcut mo­tivul destituirei sale. Acest respuns datorindu’l opiniunei impar­țiale a publicului, vă rog domnule Redactor să bine-voiți a-l insera prin cel întâi număr al stimabilului dv. ziar. Primiți vă rog domnule Redactor încredin­țarea destinsei mele considerații. Botoșani 30 Dec. 1880. M. G. Caraiman. Domnule Redactor ! Prin ziarul „Resboiul“ din București Tiei Veis No. 1243 din 24 Dec­­urent, la rubrica „Ecouri din Țară, sub titlul informațiuni din Botoșani“, mi se atribue niște incriminațiuni că, in calitatea mea de funcționar ar și fi fă­cut să se care de beilic o cantitate de petră, apoi că sui­ arendaș unei păduri a Statului și finind prin un șir de invective a’mi atinge moralitatea. Pentru a găsi cine pate fi acel infam infor­mator care fără nici o armă crede că m’ar denigra in opiniunea publică, n’am avut nici cum muncă căci incă nu’mi-a scapat din me­morie că in calitate de sub-prefect am dat in judecată pe unul Vasile Teodorescu agent de urmărire fiscal pentru că cu ocazia facerii re­­censementului, a exploatat intrega plasă Si­retiu, rușfertind peste 800 gl., fapte care fi­ind constatate au avut de resultat destitui­rea sa. Sigur dar, că in cercul din care fac parte și intreg orașul și județul Botoșani, nime nu se va găsi care să țină samă de insinuările acestui Teodorescu, datoresc adevărului a rec­tifica tot cea ce informațiunile sale alega, în­tâi că nu este adevarat beeticul ce mi se im­puta (expresiune a informatorului din ziarul resboiul), căci dacă mi-am adus 12 cară pia­tră pentru trebuința mea, am și respins pla­ta cuvenită cărăușilor ; și al doilea că dacă intru adevăr țin in arendă exploatarea pădu­­rei de pe moșia Bucecea, acesta este o con­tinuare a periodului de cinci ani 1875—80, a­­vând așa­dar luată acestă arendă cu patru ani înainte de a fi sub-prefect, și din care pă­dure suferind un neajuns in parchetele ante­riore au trebuit să reclam la o nora adminis­trație a domeniilor Statului. In ceia ce privește aserțiunea despre viața mea de funcționar , informatorul resboiului (zi­ce că n’am fost mai mult de­cât un epistot de poliție, crezând că prin acesta ar forma un act de incapacitate, voi respunde numai pen­tru a nu trece și asupra acestui neadevăr fă­­r’al desminte. Este adevarat c’am făcut par­te din corpul Poliției de Botoșani, sunt acum 14 ani trecuți insă ca Comisar, atunci când Vasile Teodorescu ca secretar Poliției a fu­rat un num­er or­ice ce erau confiscate și a­­duse in cancelaria Poliției, fapt pentru care a fost destituit, iar acțiunea stă și până as­­tă­ ț­i pendinte; am funcționat apoi ca Consi­lier Comunal timp de 8 ani, și’n cele din ur­mă aflându-me membru in Consiliul județan am fost chemat la funcțiunea de sub-prefect. In fine, pentru a intimpina și asupra cuvin­telor cu care acest calomniator Vasile Teodo­rescu îmi atinge moralitatea cred de ajuns a’i face pe scurt genealogia și a’l divulga ca să se aprecieze intru cât póte fi cred­ut. De lo­cul seu este din Folticeni fiu a lui Enachi Ve­­zeteu, lipsit de ori­ ce educațiune și trăit nu­mai printre servitori—parvine in Botoșani sub numele Vasile Teodorescu, aici se angajază ser­vitor la defunctul avocat Antipa, și după un ore­care timp fiind-că avea puține noțiuni de a seri a fost pus secretar de Poliție prin stăruința se înțelege a d-lui Antipa, indată insă a fost depărtat pentru furarea oruncilor despre care s’a vorbit mai sus. introdus ast­fel in profesiunea bi­rocrată vine mai târziu ca judecător de pace in Botoșani când după un scurt timp tot pentru asemine fapte ana­loge a fost destituit; in cele din urmă re­vine ca controlor și agent de urmărire in a­­ceastă calitate se introduce la juYaergiul Trim­­bițelei și’i fură un oruic, apoi pe la mai mulți f IRAGE împrumutul 7% cu Principatelor Du­nărene din 1Q64 Tragerea de la 10 Ianuar 1881. Lit. A. 51 obligații a 500 1. st No. 27 43 61 85 94 117 120 127 131 137 153 163 17] 185 248 253 270 304 308 313 321 338 347 371 375 391 435 444 458 493 506 517 538 581 638 670 677 781 785 801 827 831 835 842 846 850 863 870 882 887 916. Litera B. 250 obligații a 1. st. 100. No. 943 951 958 977—1049 67 68 71 116 332 491 669 880 229 457 120 336 494 728 907 244 481 172 374 519 730 997 255 510 648 657 676 885 918 945 32­47 115 209 215 219 353 357 371 469 472 476 566 598 608 838 860 8S0 51 60 64­85 200 218 232 394 408 473 662 672 684 808 809 815 179 204 225 241 375 413 440 451 526 547 560 572 737 761 767 769 998­ 2017 41­58 300 322 514 551 734 956 120 227 377 489 a1M 327 560 576 770 797 802 810 965 969 977 982­ 139 152 160 161 231 285 290 336 385 404 406 441 501 515 527 534 673 692 704 711 753 882 912 934 944 966­ 4007­15 105 112 131 136 148 176 193 241 265 269 328 342 375 328 526 532 575 633 645 650 658 699 750 755 757 772 791 796 828 832 843 S66 867 876 885 75 243 308 319 453 465 490 579 588 637 793 826 S46 00 78 90 159 339 369 426 584 609 621 847 880­­ 3010­18 162 176 341 346 445 459 537 545 767 832 895 908 914 916 944 981 984 988—5022 32­39­44­58­59 92 102 350 167 211 234 235 256 310 316 319 329 336 339 341 351 379 382 389 422 426 445 447 448 476. Rambursarea la 1 Martie 1881. V­ASIETAȚI Mișcarea Dunărei in 1880.­­ In 1880 au plecat din Sulina 1,813 vase de 658,063 tone, în 1879 au plecat 2,262 vase de 797,551 tone; e dar o scădere pentru 1880 de 449 vase și 139,491 tone, sau o scădere de 47,652 tone pentru corăbii și 91,839 pentru vapoare. Veniturile comisiunei europene a Dunării s’au ridicat (înpreună cu drepturile de pilota­­giu și faruri) la 1,800,699 fr. in 1880 în 1879 au fost de 2,198,053 fr., ceea ce face pentru 1880 o scădere de 397,356 fr. Faptul că mișcarea pe Dunărea de jos a fost mai puțin considerabilă în 1880 de­cât in 1879 trebue a fi atribuit numai relei stări a recol­telor din 1879. Sosind însă productele nouei recolte pe piețe, navigațiunea s’a urcat la sta­rea s­a normală. Se așteaptă pentru anul vii­tor la o exportațiune forte considerabilă. Anglia se menține în primul rang printre puterile ce participă la navigațiunea pe Dună­rea, și datorește numai numărului vapoarelor sale, căci a corăbielor s’a redus pe jumătate și n’a mai representat de­cât 2,543 tone. Grecia vine apoi. Acest Stat, ce întrece cu mult pe toate cele­l­alte în navigațiunea cu corăbii, ocupă al patrule rang în navigațiunea cu vapoare. Austro-Ungaria ocupă în navigațiune în ge­nere locul al treile; în navigațiunea cu va­­pore ocupă al treile loc și în navigațiunea cu corăbii al patrule. Francia se află în navigațiune în genere în rangul al patrule, ceea ce nu datorește de­cât navigațiunii cu vapore, în care e în rangul al doile. Urmează Turcia, care ocupă locul al doilea în navigațiunea cu corăbii, dar un rang foarte inferior în navigațiunea ca vapore. Tot asemene­a cu Italia. Rusia e slab re­­presentată, și încă și mai slab Norvegia, Ger­mania, Olanda, Belgia Serbia și insula Samos. Numai navigațiunea română s’a rădicat de la 864 la 1,644 tone. (Voc. Cov.) A­N­U­N­C­I­U­R­I Qiihoamna lu­l Carl Müller, aduc la cunos­­CUTot/11 illa LUI­tința Onor, public că fosta berărie a d-lui Tziek, din păcurari, devenind proprietatea mea, am introdus noule îmbună­tățiri, și se poate găsi ori și când, bere de cea mai bună calitate in balerci, cu prețuri forte moderate. Carl Midler. »OOOOÜOO&OOOOOOOOOOOOOOCXXWOOCOQ J&. TT IiS Sub­semnații, aducem la cunoștința Unor­ nóstre Clientele cu care am avut onorea a­sta în relațiuni comerciale, că ne mai permițînd timpul d-lui Carol Müller a mai fi representant a d-lui John Macduff, ne-am răfuit impreună, la 1 Ianuar 1881, întocmai după inventar, și nu mai avem nici o pretențiune unul asupra altuia. John Jflud­ Muff. Cari Mutler* IQOOOOOOOOOOOOOOODOOOOOOOOOOI

Next