Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-04-22 / nr. 46
* Anul al 9-lea No. 46. prețul abonamentelor vj-ui IAOOr, pe an. 24 fr.— pe nomentru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 2S fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE , ........................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE .. 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. PAGINA I. 1fO b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Un IVp. 20 bani IASSI, Mercuri 22 Mprii (4 Mai) 1881 Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calendarul Septamanei STIL VEGHICIUR J_ PATRU NUL I>[ LEI___________ TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU ț>IUA________________PATRONUL ?ILEI Răs. Soar. Apusul Soar. Aprilie *lai _ . ... _ . 19 Duminică Cuv. Păr. loan Paleologiciul 1 Duminică Philippu și I. 4—49 7— 4 11 Marți siri.SAS? La 18 april 6 ore sara Lună nouă f S^i AT Cruci 4-45 7-6 22 Mercuri Cuv. Păr. Theodor Schiorul cu timp frumos 51 apoi plóc 4 Mercuri Monica 4—44 6— 7 23 Joi (JO Bl. Blart, George și Imp. Alexandru 5 Joi Theodard 4—48 7— 8 24 Vineri St. Mart. Sava Stratilat și Elisaveta 6 Vineri Ioan P. L. 4—42 7— 9 26 Sâmbătă St. Apost. și Evang. Marcu 7 Sămbăta__________Tr^^Stefan___________________ 4—41__________Imn— ANUNCIURI Societatea de Binefacere din Mis. Mare tombola de bani autorizată de guvern 2 2 Numere Câstigatore Din care 1 Nr. de 500 lei » gt 1 » » 200 >, » » 8 » » 100 » » » 14 ., » 50 » 22 2000 lei !Prețul biletului 1 leu. Tragerea se va face in lassy în cursul lunei Mai anul curent. N.R. Se găsesc bilete de vânzare la Domnii Hirch și Finke, Delpech, Georges (cofetarii) Cabana, Diamant (dughenile Docan) Drăganescu, Iby și Ermacov. De vănd are un harmasar roib de patru ani de rasă pur sânge englisesc. A se adresa la casa D-nei Steege. Mac inchiriei Un apartament de 4 odăi sus și 2 jos, grajd, șură și grădini. Adresa la D-na Steege. De inchiriet case Kg lrdi“Ș, apă, grădină, duș, grajdiuri, tot confortabilul pentru o familie. A se aresa la farmacia Racoviță. (150 6). Hat/Qarlov. Subsemnatul, epitropii biserii Vd.IId.fericei Sft. Demitrie din Iași, autorizat de Consiliul de familie, scote in vânzare casele din strada târgului de gios și o vie aflătore pe moșia Șorogari, proprietățile bisericei. Mezatul se va efectua la locuința subsemnatului vis-a-vis de Hotel Binder, în casele Domnului Kapușinski, la orele 12, în ziua de 1 Iunie 1881. Tote lămurirele supot lur la Domnu Vasilie Gafencu, strada Carol, p lângă barieră. A. Balș. Hotel de Paris âlassy fi. Madame Ernest Gérardin a Thonneur d’informer sa nombreuse clientele qu’apartir de la St. Georges son hótel sera transfere â la maison Constantiniu située rue Lapușneanu! â Tangle de la rue Banu et vis-â-vis de la maison Mavrocordato. (145—8) MCSIA BOZIENII, din județul Nemț , proprietate a princessei Alexandrina Ghyka este de dat în arendă pe termin de cinci ani, începători de la Sfântu Ghiorghi 1882 cu arăturile de tomnă din 1881. Doritorii de a o lua să bine-voiască a se adresa la principele Alexandru Ghyka, strada Lăpușnanu, vis-a-vis de hotel Binder, în Iassy. Se cLutau un comis pentru o inantație mare. Informațiuni se pot lua de la Redacțiunea acestei foi. Bo, Jlmai Pe moșia me Bogdanești, m © ediüil »«»din județula Bacău, plassa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brnd să binevoiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan. .A.T71S«Numai pana la Sf. Gheorghi se vinde en depou de John Macduff strada Rusască, Loco, Reserve de mașine de Ransomes, cu prețuri reduse 10%. Reserve „Mașine” Clayton cu prețuri reduse 20%. Și Mașine de secerat a lui Samuelson, cu prețuri reduse 20%. ______(1466) BIBLIOGRAFIE. Au apărut de sub presă: J Legea pentru urmărire, Iiegea pentru facerea recensământului contribuțiunelor directe, Iiegea pentru modificarea taxei patentelor cu tablourile tarifului de profesiunile impuse după populație, tablourile diferitelor taxe proporționale și tabloul împărțirei orașelor și târgurilor după populație, pentru recensierea patentabililor conform legei din 21 mart 1877. Xjegea pentru desființarea contribuțiunilor personale și de șosele, și înființarea unei contribuțiuni pentru căile de comunicațiune, și Iegea asupra patentelor. Tote aceste legi, împreună cu listele serielor, împrumutului orașului București eșite la sorți pănă la ultima tragere de la 1 fev. 1881 s. n. și mai multe nuvele și poesii se cuprind in ediția a doua a Calendarului Curierului pe anul 1881. Se află de vânzare la tipografia noistră. Prețul unui exemplar 2 fr. O G HUT”Pe Trii OCHII ALBAȘTRI Traductiune de G. C. Stamatopulo. Se află de vânzarea Tipografia Th. Balassau cu prețul de 1 leu 50 b. P Prețul Anunciurilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Montmarte & 31, Passage Verdeaiv Päfis. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No.' 2. Wien. * Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Esclibachgassa 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un int% 20 bani TELEGRAME Constantinopoli 29 april. Circulara Porței relativă la intrarea Francejilor in Tunis a fost trimisă numai la Paris, Londra și Roma. Ea semnaleză încălcările Franciei asupra drepturilor de suzeranitate ale Porței, drepturi confirmate prin firmanul din 1871 și prin tot felul de precedente, precum investitura Beiului de cătră Portă și altele. Circulara termină atrăgând atențiunea guvernelor asupra situațiunei actuale care aduce atingere integrităței imperiului otoman. Porta avea intențiunea de a trimite la Tunis un ambasador extraordinar probabil pe Keredin pașa cu un nou firman care să confirme vechile firmane. Acest proiect insă a fost părăsit. Porta are de gând a trimete representanților sei sub formă de circulară actul beiului adresat Portei, și prin care act beiul protesteză contra intrării trupelor franceze pe teritoriul tunisian. Constantpole 30 april. Porta va respunde astăzi la ultima notă colectivă a puterilor1. Se asigură ca respunsul Porței va fi satisfăcător. ale Paris 30 april. Noile obligațiuni drumurilor de fer române 6 la sută au cbpturat ori la bursa din Paris pe cursul de 102—50. Bone 30 april. Sidi An Bei, fratele beiului de Tunis, comandantul trupelor tunisiane trimise in țara Krumizilor a mers in tabăra franceza stabilită la Suk el-Arba, și-a anunțat șefului acelei tabere, că el se va duce la Tunis cu trupele sale. Roma 30 april. După discuția interpelărilor asupra crisei ministeriale, camera a adoptat cu 62 voturi pentru, 1 contra, și 145 abțineri, ordinea de zii propusă de cătră Mancini și acceptată de Cairoli. In cursul discuțiunei primul ministru a stăruit să demonstreze că soluțiunea crisei a fost constituțională și a susținut că acordul s-a stabilit intre tote grupurile stîngei. Munich 30 april. înmormântarea generalului Von Der Tann a avut loc cu tote onorurile ce se fac feldmareșalilor. In cortegiul care urma sediul figurau deputații, împăratul Germaniei, Regele Bavariei, miniștrii, și generali cari representau armata germană. Tunis 1 mai. Prin o scrisore adresată d-lui Rustan consulul francez, beiul declară că, deși trupele franceze au intrat pe teritoriul regenței, totuși el nu va înceta de a profesa cea mai înaltă stmă pentru guvernul francez. Zaiizain redactorul z Harului „Mostakel“ a făcut d-lui Rustan mărturisiri complecte probând că articolele din lar erau inspirate de cătră consulul italian din Tunis. Șeful institutului teologic arab hotărâse a desfășura stindardul sfint contra necredincioșilor.Poliția rusă a descoperit complotul și a arestat pe autorii lui. Bone 1 mai. Trupele franceze au debarcat la Bizerta, aprope 70 kilometri departe de Tunis, și vor combina mișcările lor cu colona generalului Lagerat. Suk-el-Arba 1 mai. Colona ușoră trimesă in misiune in interiorul țerei Krumizilor, spre a liniști triburile, a fost primită cu focuri de puște. Colona a respuns la rândul ei cu focuri, și fiind susținută de ajutoruri, a bătut pe inamic care perdu 40 de omeni. Londra 2 mai. Agitațiunea și crimele agrarii sporesc in Irlanda. țiarului „Standard“ i se telegrafiază din Constantinopoli că la Goritza in Albania de jos a isbucnit insurecțiunea. Guvernorul de la Monastir a trimes trupe contra insurgenților. Tunis 2 mai, D. Maccio, a făcut amenințări lui Zainzain din causa mărturisirilor făcute lui Rustan consulul francez. Acest din urmă însă a numit pe Zainzain interpret pe lângă consulatul Franciei de aice. CRONICA INTERNA Mergerea Majestăților Lor la Sinaia a fost obiectul unor deosebite ovațiuni pe tot parcursul urmat de trenul Regal. După ce mai întăi, la plecarea din capitală, joi, la orele 11 jum., au fost întimpinate la gara Târgoviște de d-nii miniștri și de domnele Dabija, Stătescu și Ferndde, de casa militară, de d. N. Crețulescu, ministru plenipotențiar al României la Roma, de d. comandant al divisiei II teritorială, de d. prefect al poliției, de d. prefect de Ilfov și alții. Regele și Regina au pornit cu un tren special, însoțiți fiind pănă la Crivina de d. Stătescu, ministru de interne, de d. colonel Fălcoianu, director al căilor ferate române, și de d. prefect de Ilfov, iar de la Crivina la Sinaia, de d. prefect al județului Prahova. Gazele intermediare erau tote frumos împodobite cu verduță și flori, și sătenii, in haine de sărbatare, aclamau pe Majestățile Lor cu entusiaste strigări la trecerea trenului. La orele 3, Regele și Regina au ajuns la Sinaia, unde, gara, splendid paroasată, era plină de o mulțime de locuitori, atât din Sinaia cât și din comunele vecine, cari au salutat pe Augustii călători cu cele mai căldurose urări. Urcându-se in trăsură, Majestățile Lor S’au îndreptat spre monastire, unde clerul Le-a eșit înainte, in sunetul clopotelor, cu crucea și Evangelia. Aci Majestățile Lor au fost asemenea viu aclamate de elevii scotelor din Sinaia și Predeal. Sara, la orele 8, castelul in construcțiune al Regelui strălucea in mijlocul focurilor de bengal și întrega urbă era frumos iluminată. FOILETON Alexandre Dumas. 45 RESBOIUL FEMEILOR. s (Urmare). — Așteptați, așteptați,lisă Clara cu dulcea ei voce, însă tot privind împrejurul ei cu orecare neliniște ; căci, acestă resistență a lui Candles, și mai au osebire constrîngerea ce părea a încerca acel ce o făcea îi păreau singulare. Ascultați acum cea de pe urmă propunere prin care voiam să încep, căci știam, de mai înainte și am zis că veți refusa pe cele două dintăi, avantagele materiale, și sunt fericită că am gâcit, nu sunt lucruri cari ispitesc o inimă ca a d-vostră; d-vostră vă trebue alte experiențe decât acele ale ambițiunei și ale averei; instinctelor nobile le trebue recompense nobile. Ascultați dar... — In numele ceriului, domnă,lisă Candles, fievă milă de mine ! Și el făcu o mișcare pentru a se retrage. Clara credu că el era învins, și, convinsă că cea ce era să mai fică ea trebuia să sfîrșască victoria ei, îl reținu și urmă: — Dacă, în locul unui vis interes, vi s’ar oferi un interes curat și onorabil; dacă vi s’ar plăti diisiunea d-vostră, acestă dimisiune care o puteți da f ără blam ; căci, nefiind încă începute ostilitățile, ac âstă dimisiune nu’i nici o defecțiune nici o perfilie, ci pur și simplu o alegere. Dacă,fie, vi s’ar plăti acestă dimisiune cu o alianță; dacă, o femee, cărea d-vostră’i-ați spus că o iubiți, cărea’i-ați jurat a o iubi totdeuna, și care, cu tóte aceste jurăminte, n’a răspuns nici o dată pe față pasiunei d-vóstră, dacă acestă femee ar veni să vedca , domnule de Candlles, sunt liberă, sunt bogată, ne iubesc, deveniți soțul meu, să plecăm împreună... haideți unde veți voi, departe de tote desbinările civile, afară din Fracța... Ei bine ! spuneți, domnule, de astă dată nu veți primi ? Candles, cu totă roșața, cu totă încântătorea eșuare a Clarei, cu totă amintirea micului și frumușelului castel de Cambes pe care’l-ar fi putut vedea de la ferestra lui dacă, în timpul acestei scene pel care o istorisim, noptea n’ar fi sosit din ceruri, el rămase nemișcat și tare in hotărîrea lui, căci vedea de departe în umbră eșind de după perdele palida față a Nanouei, tremurând de neliniște. — Dar respundeți’mi, în numele ceriului! urmă vicomtesa , căci nu mai înțeleg nimic din tăcerea dvostră. M’am înșălat ore ? nu sunteți d-vostră domnul baron de Canolles ? nu sunteți d-vostră același om care’mi-ați zis la Chantilly că mĕ iubiți, care’miați repetat la Jaulnay acelaș lucru ? care’mi-ați jurat că nu mă iubeți decât pe mine in lume, și că sunteți gata a’mi sacrifica orice alt amor ? Spuneți ! spuneți în numele ceriului, răspundeți! Dar răspundeți ! Un gemet se afli, atât de înțeles, atât de distins de astă dată, iu cât dómna de Cambes nu se mai putu îndoi că o a treia persona asista la acestă întrevorbire, ochii ei spuimântați urmăriră direcțiunea ochilor lui Candles, și acesta nu putua-și întorce atât de iute privirea incât, condusă de ea, vicomtesa vălu acel cap palid și nemișcat, acea formă asemenea cu o statue, care urmărea gâfâindă tote rasele convorbire. Cele două femei, prin obscuritate, schimbară o privire de flacără și scoseră amândouă un țipet. Nanon dispăru. Cât pentru domna de Cambes, ea apucă iute pălăria și mantaua sa, și întorcându-să către Candles . — Domnule,zisă ea, acuma înțăleg cea ce dvostră numiți datoriele recunoștinței; înțăleg care’i datoria de refuzați a părăsi sau a trada; înțăleg în fine că sunt afecțiuni neaccesibile la orice seducere, și vă las cu totul la aceste afecțiuni, la acea putere, la acestă recunoștință. Adieu, domnule, adio ! Ea făcu o mișcare pentru a se retrage fără ca Candles să se fi încercat a o reținea; însă o durerosă amintire o reținu. — încă o dată, domnule,lisă ea, in numele amiciției ce se datoresc pentru serviciul ce ați binevoit a’mi aduce, in numele amiciției ce’mi datoriți pentru serviciul ce eu asemenea v’am făcut, in numele a tot cea ce vă iubește și iubiți, nu exceptez pe nimene, nu angajați de loc lupta : mâne, poimâne pote, vă vor ataca la Saint-Georges, nu’mi faceți durerea de a vești învins sau mort. La aceste cuvinte, tânărul tresări și se deșteptă. — Domnă,lisă el, vă mulțumesc un genunchi pentru asigurarea ce’mi dați de acestă amiciție care îmi este mult mai precisă decât ve pot spune. O ! să vie să mă atace să vie, D-leul meu ! Chem pe inimic cu mai multă ardere decât va pune el vr’odată pentru a veni să mă întâlnescă. Am nevoe de luptă, am nevoe de pericol pentru a mă ridica în ochii mei proprii ; vie lupta, vie pericolul, vie mortea chiar, mortea va fi bine venită, fiindcă știu că ași muri bogat de amiciția d-vostră, tare de compătimirea d-vostră, și onorat de stima d-vostră. — Adicu, domnule,lisă Clara îndreptându-se spre ușă. Candles o urmă. Ajuns in mijlocul coridorului întunecos, el o apucă de mână și, cu o voce atât de încătă iu cât abea el însuși putu au fi vorbile pe cari le pronunță: — Clara, îi lasă el, vă iubesc mai mult decât v’am iubit vr’o dată ; însă nefericirea vrea ca să nu ve pot proba acest amor decât murind departe de d-vostră. Un mic rîs ironic fu pentru moment singurul răspuns al domnei de Cambes; însă abea eși să ea din castel, și un suspin dureros îi sfărâmă grumazul, și ea își frânsă mânăle strigând: — Ah! el nu mă iubește, D-zeul meu ! el nu mă iubește ! Și eu, eu, nefericita ce sunt, eu, îl iubesc !... IV. Părăsind pe demna de Cambes, Candles intră in camera lui. Nanon era in piciure, in mijlocul apartamentului. Candles mersă spre ea cu un trist scris: cu cât el înainta, Nanon își pleca genunchii; el îi întinsă mâna, ea cădu la piciorele lui. — Ertați-mă, z isă ea, ertați-mă, Canolles! Eu care v’am adus aicea, eu sunt care v’am făcut să fiți in acest post greu și periculos; dacă veți fi ucis, eu voi fi causa morții d-vostră. Sunt o egoistă care nu m’am gândit decât la fericirea mea. Părăsiți-mă, plecați! Candlles o ridică încet. — Să ve părăsesc eu, znsă el, nici o dată, Nanon, nici o dată, d-vostră îmi sunteți sacră ; am ju-