Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-04-22 / nr. 46

* Anul al 9-lea No. 46. prețul abonamentelor vj-ui IAOOr, pe an. 24 fr.— pe nomentru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 2S fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE , ........................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE .. 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. PAGINA I. 1fO b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Un IVp. 20 bani IASSI, Mercuri 22 Mprii (4 Mai) 1881 Apare Duminica, Mercurea și­­ Vinerea. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calend­aru­l Septa­m­­anei STIL VEGHI­CIUR J_ PATRU NUL I>[ L­E­I___________ TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU ț>­I­U­A________________PATRONUL ?ILEI Răs. Soar. Apusul Soar. Aprilie *lai _ . ... _ . 19 Duminică Cuv. Păr. loan Paleologiciul 1 Duminică Philippu și I. 4—49 7— 4 11 Marți siri.SAS? La 18 april 6 ore sara Lună nouă f S^i AT Cruci 4-45 7-6 22 Mercuri Cuv. Păr. Theodor Sch­iorul cu timp frumos 51 apoi plóc 4 Mercuri Monica 4—44 6— 7 23 Joi (JO Bl. Blart, George și Imp. Alexandru 5 Joi Theodard 4—48 7— 8 24 Vineri­­ St. Mart. Sava Stratilat și Elisaveta 6 Vineri Ioan­ P. L. 4—42 7— 9 26 Sâmbătă St. Apost. și Evang. Marcu 7 Sămbăta__________Tr^^Stefan___________________ 4—41__________Imn­— A­NUNCIURI Societatea de Bine­facere din Mis. Mare tombola de bani autorizată de guvern 2 2 Numere Câstigatore Din care 1 Nr. de 500 lei­­ » gt 1 » » 200 >, » » 8 » » 100 » » » 14 ., » 50 » 22 2000 lei !Prețul biletului 1 leu. Tragerea se va face in lassy în cursul lu­­nei Mai anul curent. N.R. Se găsesc bilete de vânzare la Dom­nii Hirch și Finke, Delpech, Georges (cofetarii) Cabana, Diamant (dughenile Docan) Drăga­­nescu, Iby și Ermacov. De vănd are un harmasar roib de patru ani de rasă pur sânge engli­­sesc. A se adresa la casa D-nei Steege. Mac inchiriei Un apartament de 4 odăi sus și 2 jos, grajd, șură și grădini. Adresa la D-na Steege. De inchiriet case Kg l­rdi“Ș, apă, grădină, duș, grajdiuri, tot confortabilul pentru o familie. A se a­resa la farmacia Racoviță. (150­ 6). Ha­t/Qarlov. Subsemnatul, epitropii bise­­r­ii Vd.II­d.fe­ricei Sft. Demitrie din Iași, autorizat de Consiliul de familie, scote in vân­zare casele din strada târgului de gios și o vie aflătore pe moșia Șorogari, proprietățile bisericei. Mezatul se va efectua la locuința subsemnatului vis-a-vis de Hotel Binder, în casele Domnului Kapușinski, la orele 12, în­­ ziua de 1 Iunie 1881. Tote lămurirele supot lur la Domnu Vasilie Gafencu, strada Carol, p lângă barieră. A. Balș. Hotel de Paris â­lassy fi. Madame Ernest Gérardin a Thonneur d’in­­former sa nombreuse clientele qu’apartir de la St. Georges son hótel sera transfere â la maison Constantiniu située rue Lapușneanu! â Tangle de la rue Banu et vis-â-vis de la maison Mavrocordato. (145—8) MCSIA BOZIENII, din județul Nemț , proprietate a princessei Alexandrina Ghy­ka este de dat în arendă pe termin de cinci ani, începători de la Sfântu Ghior­­ghi 1882 cu arăturile de tomnă din 1881. Doritorii de a o lua să bine-voiască a­ se adresa la principele Alexandru Ghyka, strada Lăpușnanu, vis-a-vis de hotel Bin­der, în Iassy. S­e c­L­u­tau un comis pentru o inant­a­ție mare. Informațiuni se pot lua de la Redacțiunea acestei foi. Bo, Jlmai Pe moșia me Bogdanești, m © ediüil »«»din județula Bacău, plassa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brnd să bine­voiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan. .A.T71S­«Numai pana la Sf. Gheorgh­i se vinde en depou de John Macduff strada Rusască, Loco, Reserve de mașine de Ransomes, cu prețuri reduse 10%. Reserve „Mașine” Clayton cu prețuri reduse 20%. Și Mașine de secerat a lui Samuelson, cu prețuri reduse 20%. ______(146­6) BIBLIOGRAFIE. Au apărut de sub presă: J Legea pentru urmărire, Iiegea pentru facerea recensământu­­lui contribuțiunelor directe, Iiegea pentru modificarea taxei pa­tentelor cu tablourile tarifului de profe­­­­siunile impuse după populație, tablourile diferitelor taxe proporționale și tabloul împărțirei orașelor și târgurilor după po­pulație, pentru recensierea patentabililor conform legei din 21 mart 1877. Xjegea pentru desființarea contribu­­țiunilor personale și de șosele, și înființa­rea unei contribuțiuni pentru căile de co­­municațiune, și I­egea asupra patentelor. Tote aceste legi, împreună cu listele serielor, împrumutului orașului București eșite la sorți pănă la ultima tragere de­­ la 1 fev. 1881 s. n. și mai multe nuvele și poesii se cuprind in ediția a doua a Calendarului Curierului pe anul 1881. Se află de vânzare la tipografia noistră. Prețul unui exemplar 2 fr. O G HUT”Pe Trii OCHII ALBAȘTRI Traductiune de G. C. Stamatopulo. Se află de vânzare­­a Tipografia Th. Balassau cu prețul de 1 leu 50 b. P Prețul Anunciurilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Mont­­marte & 31, Passage Verdeaiv Päfis. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No.' 2. Wien. * Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Esclibachgassa 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un int% 20 bani TEL­E­G­RAME Constantinopoli 29 april. Circulara Porței relativă la intrarea Francejilor in Tunis a fost trimisă numai la Pa­ris, Londra și Roma. Ea semnaleză încălcările Franciei asupra drepturilor de suzeranitate a­le Porței, drepturi confirmate prin fir­manul din 1871 și prin tot felul de precedente, precum investitura Beiu­lui de cătră Portă și altele. Circulara termină atrăgând atențiunea guver­nelor asupra situațiunei actuale care aduce atingere integrităței imperiului otoman. Porta avea intențiunea de a trimite la Tunis un ambasador extraordinar probabil pe Keredin pașa cu un nou firman care să confirme vechile fir­mane. Acest proiect insă a fost pără­sit. Porta are de gând a trimete re­­presentanților sei sub formă de cir­culară actul beiului adresat Portei, și prin care act beiul protesteză contra intrării trupelor franceze pe teritoriul tunisian. Constantpole 30 april. Porta va res­­punde astăz­i la ultima notă colectivă a puterilor1. Se asigură ca respunsul Porței va fi satisfăcător. ale Paris 30 april. N­oile obligațiuni drumurilor de fer române 6 la sută au cbpturat ori la bursa din Paris pe cursul de 102—50. Bone 30 april. Sidi An­ Bei, fra­tele beiului de Tunis, comandantul trupelor tunisiane trimise in țara Kru­­mizilor a mers in tabăra franceza sta­bilită la Suk el-Arba, și-a anunțat șe­fului acelei tabere, că el se va duce la Tunis cu trupele sale. Roma 30 april. După discuția in­terpelărilor asupra crisei ministeriale, camera a adoptat cu 62 voturi pen­tru, 1 contra, și 145 abțineri, ordinea de zii propusă de cătră Mancini și ac­ceptată de Cairoli. In cursul discuțiunei primul mi­nistru a stăruit să demonstreze că so­­luțiunea crisei a fost constituțională și a susținut că acordul s-a stabilit intre tote grupurile stîngei. Munich 30 april. înmormântarea generalului Von Der Tann a avut loc cu tote onorurile ce se fac feldmare­­șalilor. In cortegiul care urma sedi­ul figurau deputații, împăratul Germa­niei, Regele Bavariei, miniștrii, și ge­nerali cari representau armata ger­mană. Tunis 1 mai. Prin o scrisore adre­sată d-lui Rustan consulul francez, beiul declară că, deși trupele franceze au intrat pe teritoriul regenței, totuși el nu va înceta de a profesa cea mai înaltă st­mă pentru guvernul francez. Zaiizain redactorul z Harului „Mos­­takel“ a făcut d-lui Rustan mărturi­siri complecte probând că articolele din­­ l­ar erau inspirate de cătră con­sulul italian din Tunis. Șeful institutului teologic arab ho­tărâse a desfășura stindardul sfint con­tra necredincioșilor.­Poliția rusă a descoperit complotul și a arestat pe autorii lui. Bone 1 mai. Trupele franceze au de­barcat la Bizerta, aprope 70 k­ilo­­metri departe de Tunis, și vor com­bina mișcările lor cu colona genera­lului Lagerat. Suk-el-Arba 1 mai. Colona ușoră tri­­mesă in misiune in interiorul țerei Krumizilor, spre a liniști triburile, a fost primită cu focuri de puște. Co­lona a respuns la rândul ei cu focuri, și fiind susținută de ajutoruri, a bă­tut pe inamic care perdu 40 de o­­meni. Londra 2 mai. Agitațiunea și cri­mele agrarii sporesc in Irlanda. ț­iarului „Standard“ i se telegra­­fiază din Constantinopoli că la Go­­ritza in Albania de jos a isbucnit in­­surecțiunea. Guvernorul de la Monas­­tir a trimes trupe contra insurgenților. Tunis 2 mai, D. Maccio, a făcut a­­menințări lui Zainzain din causa măr­turisirilor făcute lui Rustan consulul francez. Acest din urmă însă a nu­mit pe Zainzain interpret pe lângă consulatul Franciei de aice. CRONICA INTERNA Mergerea Majestăților Lor la Sinaia a fost obiectul unor deosebite ovațiuni pe tot parcursul urmat de trenul Regal. După ce mai întăi, la plecarea din ca­pitală, joi, la orele 11 jum., au fost în­­timpinate la gara Târgoviște de d-nii mi­niștri și de domnele Dabija, Stătescu și Fern­dde, de casa militară, de d. N. Cre­­țulescu, ministru plenipotențiar al Româ­niei la Roma, de d. comandant al divi­­siei II teritorială, de d. prefect al poli­ției, de d. prefect de Ilfov și alții. Re­gele și Regina au pornit cu un tren spe­cial, însoțiți fiind pănă la Crivina de d. Stătescu, ministru de interne, de d. colo­nel Fălcoianu, director al căilor ferate române, și de d. prefect de Ilfov, iar de la Crivina la Sinaia, de d. prefect al ju­dețului Prahova. Gazele intermediare erau tote frumos împodobite cu verduță și flori, și sătenii, in haine de sărbatare, aclamau pe Majestățile Lor cu entusiaste strigări la trecerea trenului. La orele 3, Regele și Regina au ajuns la Sinaia, unde, gara, splendid paroasată, era plină de o mulțime de locuitori, atât din Sinaia cât și din comunele vecine, cari au salutat pe Augustii călători cu cele mai căldurose urări.­­ Urcându-se in trăsură, Majestățile Lor S’au îndreptat spre monastire, unde cle­rul Le-a eșit înainte, in sunetul clopote­lor, cu crucea și Evangelia. Aci Majes­tățile Lor au fost asemenea viu aclamate de elevii scotelor din Sinaia și Predeal. Sara, la orele 8, castelul in construc­­țiune al Regelui strălucea in mijlocul fo­curilor de bengal și întrega urbă era fru­mos iluminată. FOILETON Alexandre Dumas. 45 RESBOIUL FEMEILOR. s (Urmare). — Așteptați, așteptați,­­lisă Clara cu dulcea ei voce, însă tot privind împrejurul ei cu ore­care ne­liniște ; căci, acestă resistență a lui Cand­les, și mai au osebire constrîngerea ce părea a încerca acel ce o făcea îi păreau singulare. Ascultați acum cea de pe urmă propunere prin care voiam să încep, căci știam, de mai înainte și am­­ zis că veți refusa pe cele două dintăi, avantagele materiale, și sunt fe­ricită că am gâcit, nu sunt lucruri cari ispitesc o inimă ca a d-vostră; d-vostră vă trebue alte ex­periențe de­cât acele ale ambițiunei și ale averei; instinctelor nobile le trebue recompense nobile. As­cultați dar... — In numele ceriului, domnă,­­lisă Cand­les, fie­­vă milă de mine ! Și el făcu o mișcare pentru a se retrage. Clara cred­u că el era învins, și, convinsă că cea ce era să mai­­ fică ea trebuia să sfîrșască victoria ei, îl reținu și urmă: — Dacă, în locul unui vis interes, vi s’ar oferi un interes curat și onorabil; dacă vi s’ar plăti di­­­isiunea d-vostră, acestă dimisiune care o puteți da f ără blam ; căci, nefiind încă începute ostilitățile, a­­c âstă dimisiune nu’i nici o defecțiune nici o perfi­­lie, ci pur și simplu o alegere. Dacă,­­fie, vi s’ar plăti acestă dimisiune cu o alianță; dacă, o femee, c­ărea d-vostră’i-ați spus că o iubiți, cărea’i-ați ju­rat a o iubi tot­de­una, și care, cu tóte aceste ju­răminte, n’a răspuns nici o dată pe față pasiunei d-vóstră, dacă acestă femee ar veni să ve­­dca , dom­nule de Candlles, sunt liberă, sunt bogată, ne iu­besc, deveniți soțul meu, să plecăm împreună... hai­deți unde veți voi, departe de tote desbinările ci­vile, afară din Fracța... Ei bine ! spuneți, domnule, de astă dată nu veți primi ? Cand­les, cu totă roșața, cu totă încântătorea eșu­­­are a Clarei, cu totă amintirea micului și frumu­șelului castel de Cambes pe care’l-ar fi putut vedea de la ferestra lui dacă, în timpul acestei scene pel care­ o istorisim, noptea n’ar fi sosit din ceruri, el rămase nemișcat și tare in hotărîrea lui, căci vedea de departe în umbră eșind de după perdele palida față a Nanouei, tremurând de neliniște. — Dar respundeți’mi, în numele ceriului! urmă vicomtesa , căci nu mai înțeleg nimic din tăcerea d­­vostră. M’am înșălat ore ? nu sunteți d-vostră dom­nul baron de Canolles ? nu sunteți d-vostră același om care’mi-ați­­ zis la Chantilly că mĕ iubiți, care’mi­­ați repetat la Jaulnay acelaș lucru ? care’mi-ați ju­rat că nu mă iubeți de­cât pe mine in lume, și că sunteți gata a’mi sacrifica ori­ce alt amor ? Spu­neți ! spuneți­­ în numele ceriului, răspundeți! Dar răspundeți ! Un gemet se af­li, atât de înțeles, atât de dis­tins de astă dată, iu cât dómna de Cambes nu se mai putu îndoi că o a treia persona asista la acestă întrevorbire, ochii ei spuimântați urmăriră direcțiu­nea ochilor lui Cand­les, și acesta nu putu­a-și în­­torce atât de iute privirea in­cât, condusă de ea, vicomtesa vă­lu acel cap palid și nemișcat, acea for­mă asemenea cu o statue, care urmărea gâfâindă tote rasele convorbire. Cele două femei, prin obscuritate, schimbară o privire de flacără și scoseră amândouă un țipet. Nanon dispăru. Cât pentru domna de Cambes, ea apucă iute pă­lăria și mantaua sa, și întorcându-să către Cand­les . — Domnule,­­zisă ea, acuma înțăleg cea ce d­­vostră numiți datoriele recunoștinței; înțăleg care’i datoria de refuzați a părăsi sau a trada; înță­leg în fine că sunt afecțiuni neaccesibile la ori­ce seducere, și vă las cu totul la aceste afecțiuni, la acea putere, la acestă recunoștință. Adieu, domnule, adio ! Ea făcu o mișcare pentru a se retrage fără ca Cand­les să se fi încercat a o reținea; însă o du­­rerosă amintire o reținu. — încă o dată, domnule,­­lisă ea, in numele a­­miciției ce se datoresc pentru serviciul ce ați bine­voit a’mi aduce, in numele amiciției ce’mi datoriți pentru serviciul ce eu asemenea v’am făcut, in nu­mele a tot cea ce vă iubește și iubiți, nu exceptez pe nimene, nu angajați de loc lupta : mâne, poimâ­­ne pote, vă vor ataca la Saint-Georges, nu’mi fa­ceți durerea de a ve­ști învins sau mort. La aceste cuvinte, tânărul tresări și se deșteptă. — Domnă,­­lisă el, vă mulțumesc un genunchi pentru asigurarea ce’mi dați de acestă amiciție care îmi este mult mai preci­să de­cât ve pot spune. O ! să vie să mă atace­­ să vie, D-­leul meu ! Chem pe inimic cu mai multă ardere de­cât va pune el vr’odată pentru a veni să mă întâlnescă. Am nevoe de luptă, am nevoe de pericol pentru a mă ridica în ochii mei proprii ; vie lupta, vie pericolul, vie mortea chiar, mortea va fi bine venită, fiind­că știu că ași muri bogat de amiciția d-vostră, tare de com­pătimirea d-vostră, și onorat de stima d-vostră. — Adicu, domnule,­­lisă Clara îndreptându-se spre ușă. Cand­les o urmă. Ajuns in mijlocul coridorului întunecos, el o apucă de mână și, cu o voce atât de încătă iu cât abea el însuși putu au­ fi vorbile pe cari le pronunță: — Clara, îi­­ lasă el, vă iubesc mai mult de­cât v’am iubit vr’o dată ; însă nefericirea vrea ca să nu ve pot proba acest amor de­cât murind departe de d-vostră. Un mic rîs ironic fu pentru moment singurul răs­puns al domnei de Cambes; însă abea eși să ea din castel, și un suspin dureros îi sfărâmă grumazul, și ea își frânsă mânăle strigând: — Ah! el nu mă iubește, D-zeul meu ! el nu mă iubește ! Și eu, eu, nefericita ce sunt, eu, îl iu­besc !... IV. Părăsind pe demna de Cambes, Cand­les intră in camera lui. Nanon era in piciure, in mijlocul apar­tamentului. Cand­les mersă spre ea cu un trist sc­­ris: cu cât el înainta, Nanon își pleca genunchii; el îi întinsă mâna, ea căd­u la piciorele lui. — Ertați-mă, z isă ea, ertați-mă, Canolles! Eu care v’am adus aicea, eu sunt care v’am făcut să fiți in acest post greu și periculos; dacă veți fi u­­cis, eu voi fi causa morții d-vostră. Sunt o egoistă care nu m’am gândit de­cât la fericirea mea. Pără­­siți-mă, plecați! Candlles o ridică încet. — Să ve părăsesc­ eu, znsă el, nici o dată, Na­non, nici o dată, d-vostră îmi sunteți sacră ; am ju-

Next