Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-07-22 / nr. 83

Anul al 9-lea No. 83. IASSI, Miercuri 22 iunie (3 Aug. ) 1881. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor [K, IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................40 fr.— INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE . 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. I­n 1>*. 2 bani (TH. BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE. C a,len.d.a.rvLl Septa m. anei STIL VECHI PIPA ______PATRU­N­U­L ț>­I­L­E­I_________TIMPUL DIN SEPTAMANA­­ _STIE NOU | ț>­I­N­A___________________PATRON PL țILEI I Rás. Soar. ] Apusul Soar. luli luli 19 Duminică Cuv. Maica Macrina și Cut. Dia. 31 Duminică Ignace. 4—45 7 9? 20 Luni Eu­ Sff. Marele Profet Ilie. La 23 Iulie la 7 oare sara. Pătraru l aug­ [uni Sophie. 4747 7723 21 Marți Out. Par. Simeon gi loan. 2 Marți Eu­end. *—*• í ““ 22 Mercuri S­ta Miron. Maria Magdalina, întâi cu timp întunecos. 3 Marcuri înv. Erciene. aag 1 on 23 Joi Mart. Trofin, Teofil și alții. 4 Joi Domenigiu. 4—4y 1 24 Vineri Martira Cristina. [ Vîneri - Foliz. „ 25 Sâmbătă Adormirea s-tei Ana­gi­s­ta Olimpia. _ ______Sâmbătă Transfigurarea de­ N.­S. _____________________———— Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, laubourg Monl­­marte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip L5b Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Prețul Aimnciurilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. din Nr. 20 bani A­NUNCIURI INSTITUTUL PEDAGOGIC ID­in­ Iași. Cu începirea anului scolariu viitor se vor înființa la institutul pedagogic din Iași (strada Baston, casele d-lui Colonel Langa) două clase nigimnaziale. Asociația de profesori secondari, ce a întemeiat acest institut (unde până acum se făcea numai cursul primar și se internau elevi, ce fregventau cursurile de liceu) s’a convins, in urma unei experiențe de mai mulți ani, că unul din cele mai mari servicii, ce ar­i putea aduce instrucțiunei în genere și părin­ților de familie, ce sunt deciși a face pe co­pii lor, să urmeze calea instrucțiunei publice, este îngreunarea bunurilor, ce le are instruc­țiunea publică cu cele ce le dă instrucțiunea privată. In adevăr, pe deoparte instrucția publică, măsurînd la sfârșitul fie­cărui an șco­lar capacitatea și știința fie­cărui copil, ce freqventeaz­ă cursurile publice, prevestește pe părinți, într’un mod de tot imparțial și ne­interesat, ce trebue să facă cu copii lor; se’i lase să urmez­e mai departe cursurile gimna­­siale (căci nu vorbim aici decât de instruc­țiunea secondară, cea primară fiind obligatorie pentru tota lumea), sau, dacă resultatul e slab, să-i dee intr’o scală reală, ori intr’o scală de meserii, s’au în lipsă chiar și de astfeliu de aptitudini, să-i aplice la practica agriculturei s’au comerciului. Pe de altă parte unul din neajunsurile cele mari ale instrucțiunei pu­blice este imposibilitatea profesorilor de a controla z­ilnic, sau cel puțin odată pe săptă­mână, pe fie­care din elevii clasei, și acesta din cauza mulțimei prea mari (peste 50 în clasă) de elevi, cu care trebue să se ocupe un profesor. Tot din această pricină profe­sorul public nu are timp să studieze indivi­dual pe fie­care copil, să-i îndrepte relele a­­pucături la învățat și de multe ori să-i arăte metoda cum să învețe , căci se știe, că o­mul­­*3 copii &e descurageată și devin­­*4, fiind­că nu știu cum să lucreze. Aceste lip­­­suri le pote împlini și le împlinește chiar ins­trucția privată (dovadă însemnatele resultate ce au dat și dau institutele private). De a­­ceia asociația institutului pedagogic va primi elevi pentru clasa I și II gimnasială, cărora le va face cursuri în­tocmai după programa liceului, și la sfârșitul fie­cărui an elevii ast­feliu preparați vor trece esamen dinaintea pro­fesorilor publici, cari vor constata știința s­au neștiința lor. Pe lângă acesta se va propune în aceste două clase și limba germană, și ast­feliu se va împlini o lacună din programul statului, unde limba germană nu incepe a se studia decât tocmai din clasa V-a gimnasială. Pentru ca controlul zilvic și săptămânal să se potă face cu îndestulare, nu se vor primi in in fie­care din cele 2 clase mai mult de 25, maximum 30 de elevi. Inscrierile se vor face la direcția institu­tului pedagogic de la 1 pănă la 15 Septem­vrie. Părinții, ce vor vor să onoreze acest institut cu incredirea lor, vor bine vor a pre­­senta atestatul de 4 clase primare pentru co­pii ce vor să freqventeze clasa I gimnasială și biletul de promoțiune pentru elevii ce vor fregventa clasa II gimnasială. Nu se primesc externi decât copii, a­ i că­rora părinți locuesc în Iași și cari prin ur­mare se îngrijesc de aproape de educația co­piilor lor. Pentru a evita un neajuns a in­ternatelor, lipsa de mișcare, se vor face, pe lângă exercițiile gimnastice și jocurile din spa­­țiosa ogradă a institutului, cel puțin de 2 ori pe săptămână, plimblări la câmp, în orele de recreație. wânrlam de bună voe casele mele­st­rei l­ai O tuate la Copou, strada Lă­­țescu, având șapte camere, două bucătării, o grădină spațiosă pentru legume două grădini pentru flori, șură, grajdiu, beciu, pivniță, fe­­redeu, fântână de apă bună, în fine tote ate­nansele necesare. Pentru informațiuni, a se adresa la d. Moritz Rubensatt, ciasornicar, strada Lăpușnănu, casa Grabowieski, Sevas­tie Stegar­escu. MEDALII COMEMORATIVE. In urma cererei mai multor domni, am adus de la București mai multe med­alii come­morative bătute în memoria serbărilor incoronărei Majestăților Lor. Ori­cine­ ar dori să posede o asemenea medalie ca semn de a­­mintire a proclamărei Regatului român se póte adresa la Redacțiunea nostră unde sunt depuse spre vânzare. MOȘIA CAUTACENI Districtul Roman, plasa Fundurile, se dă în arendă, cu intrare în stăpânire, de pe acuma, tomna anului 1881. Pentru informațiuni, a se adresa la pro­prietară în Iași, strada Sf. Neculai. Maria Tufescu, de pe moșia de Bogdanești,­­din județula Bacău, pla­sa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brnd să bine­voiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan. Băile Nastasachi Din Târgu-Ocnei, cunoscute prin valoarea a­­pelor ce posedă. Inbogățite cu o nouă surse descoperită acum, de apă fer­ruginoase , sunt deschise publicului prețurile apartamentilor cele mai scăzute ; a se adresa direct la Târgu- Ocnii Administrator Leonescu Ghiorghi. T­ELEGRAME Londra, 80 iulie O telegramă din Galcuta anunță că trupele lui Abdu­­raman, Emirul din Afganistan, au fost cu totul bătute de acelea a­le lui Eiub-Kan. Abduraman a perdut 18 tunuri. Copenhaga, 30 iulie. Noul parla­ment este convocat pentru z­iua de 27 iulie. Regele Danemarcei plecă astăzi la Gmunden. Constantinopol, 30 iulie. Ambasadorii se pregătesc a protesta in contra ho­­tărârei Adunărei cretane care a su­primat tribunalele comerciale mixte, acastă hotărâre călcând capitulațiile. Porta nu a luat pănă acum nici o hotărâre in privința cordonului va­mal ce este stabilit împrejurul Artei; ea trebue să propună trimiterea unei comisii mixte la Arta spre a studia cestia. Rom­a 31 iulie. Agenția Stefani desminte categoric scriea publicată de „Standard“ că Austria și Spania au oferit mediațiunea lor spre a stabili un „modus vivendi“ intre Vatican și guvernul italian. Paris, 31 iulie. Sesiunea oamenilor s’a închis. ț­epeșile lordului Granville semnalate ieri sară, cari arată esce­­lentele raporturi co esistă intre Francia, și Anglia au făcut sensațiune. Tunis 31 iulie. Trupele francese ocupă Djesde. Constantinopoli 31 iulie. Condemnații in afacerea Abdul-Aziz au plecat ieri sară pe vaporul statului „Thalia“ spre Hedjas in Arabia. CRONICA INTERNA Acte Oficiale. Sunt numiți : D. Teodor Gănescu, actual șef-percep­­tor la biuroul vamal Verciorova, în ase­menea calitate la biuroul vamal Iași, în locul d-lui 0. Săvianu, care se va chră­­ma în altă funcțiune. D. Constantin Petrescu, actual verifi­­cator-taxator clasa I la biuroul vamal Bu­curești, în asemenea calitate la biuroul va­mal Iași în locul d-lui Ioan Marcovici, destituit. D. Constantin Drăgulinescu, actual ve­­rificator-taxator clasa II la biuroul vamal București, în funcțiunea de verificator-ta­­xator cl. I, la același biurou, în locul d­­lui Constantin Petrescu. D. Simion Moțățeanu, actual impiegat de cancelarie cl. III la biuroul vamal Bu­curești, în funcțiune de verificator-taxator cl. II, la același biurou, în locul d-lui Constantin Drăgulinescu. Sunt numiți și permutați: D. Em. Săvoiu, doctor în drept de la facultatea din Gând, fost membru la tri­bunal, întrunind condițiunile art. 1, 3­7 și 11 din legea de admisibilitate, preșe­dinte de secțiune la tribunalul Mehedinți, în locul d-lui C. Numian. D. Al. Demetrescu, licențiat în drept de la facultatea din București, actual ju­­de-instructor la tribunalul Tutova, în a­­ceiași calitate la trib. Neamț, în locul d­­lui I. G. Păunescu. D. Ștefan Ganea, doctor în drept de la facultatea din Bruxelles, actual jude­­instructor la trib. Iași, în aceiași calitate la trib. Tutova, în locul d-lui Al. Deme­trescu, permutat. D. N. Nicolaide, doctor în drept ac­tual procuror la tribunalul Iași, întrunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, jude-instructor la același trib, în locul d-lui Stefan Ganea permutat. D. C. Popescu Ciochina, licențiat în drept de la facultatea din București, fost judecător de trib., întrunind condițiunile citatelor articole, procuror la trib. Iași, în locul d-lui N. Nicolaide, înaintat. D. M. Millo, licențiat în drept de la facultatea din Talusa, actual supleant la trib. Iași, procuror la trib. Suceava în locul d-lui Leon Nicolescu. D. D. Liciu, licențiat în drept de la facultatea din București, întrunind condi­țiunile citatelor articole, supleant la trib. Iași, în locul d-lui M. Millo, înaintat. D. Al. Pretorian, licențiat în drept de la facultatea din București, actual suple­ant la trib. Prahova, întrunind condițiu­nile citatelor articole, membru la acel trib., în locul d-lui Al. Căplescu. D. N. Papadat, licențiat în drep de la facultatea din Paris, întrunind condițiunile citatelor articole, supleant la trib. Pra­hova, în locul d-lui Al. Pretorian, înaintat. D. G. Hermețliu, fost judecător de ocol, întrunind condițiunile art. 47, din legea judecătorilor de ocole, jude la oco­lul Tutova, districtul Tutova, în locul vacant. D. loan Zenide, fost ajutor de grefă la trib. Dâmbovița, întrunind condițiunile art. 88 din legea de organisare judecătorescâ, portărel la acest tribunal, în locul d-lui I. Andronescu, demisionat. D. Ion V. Lăzărescu, fost judecător de pace, întrunind condițiunile citatului arti­col, portărel la trib. Botoșani, în locul d­­lui Cost. Iorga, demisionat. D. R. Raicu, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 4, în aceiași calitate la secția 3, același trib., în locul d-lui V. Urzică. D. V. Urzică, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 3, în aceiași calitate la secția 2 a acelui trib., în locul d-lui G. C. Anastasia. D. G. C. Anastasia, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 2, in aceiași ca­litate la secția 4 a acelui trib., în locul d-lui A. Raicu. D. G. Mavromati, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 4, în aceiași calitate la secția I a acelui trib., în locul d-lui Lazăr Florescu, care trece la secția 4, în locul d-lui G. Mavromati. D. N. Ioanovici, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, este numit grefier la trib. de apel Tul­­cea, în locul vacant. D. locotenent-colonel A. Lipoianu este numit în postul de prefect la județul Ba­cău, în locul d-lui G. Exarh, FOILETON Eugéne Scribe. 2 CARLO BROSCHI (Urmare). " «La epoca in care ne luă cu densul, unchiul nos­tru avea aprópe opt­­zeci ani: el era tot același. Opiniunile lui și caracterul seu nu se schimbaseră in­tru nimic. El nu ertase nici o dată pe părintele meu fiind­că se căsătorise fără consimțimântul lui, și mama a murit fără ca să fi voit a o vedea. In acel moment totuși, văd­ându-se singur și fără fa­milie, sau mai bine fără tiranie spre a o exersa, in care se găsea atunci, se­otărâse de a crește pen­tru plăcerea sa ambele sale nepoțele. Decise, când ne ve$u, că Isabela, care avea, mi se pare, trei sau patru ani, trebuia să aibă o vocațiune religiosă. El o așeză in monastirea de la Pieta. Eu, care eram mai mare cu câți­va ani, mă opri lângă dânsul, cu intențiunea de a mĕ stabili într’o zhi după plăce­rea lui. «Voi trece repede asupra primilor mei ani, cari fură cei mai triști din lume, despărțită de sora mea pe care n’o vedeam nici o dată, închisă într’un jal­nic și măreț castel a cărui zid nu’mi era permis de a’l trece, și crescută­­ zilnic in frica lui D-țleu și mai ales a unchiului meu, a cărui față și voce mă fă­ceau să tremur. El observase acesta și’i părea forte bine. Din contra, el vedea tot­deauna cu un fel de a­­mor propriu și de satisfacțiune internă spaima ge­nerală ce inspira. Frica era singura lingușire care’i plăcea. Ea era cel mai bun mijloc pentru a’l curta; și, fără a o voi, trăiam nu se pare mai bine cu densul. «N’aveam de­cât o plăcere, o distracțiune: pro­fesorul meu de musică, un iscusit organist, un Na­­politan de vr’o cinci­z­eci de ani, a cărui entusiasm, gesturile prea abundente și mai ales peruca mé fă­ceau să rîd cu hohote, singurele cari au răsunat vr’o dată in acea întunecosă locuință. Gherardo Broschi era un adevărat artist care avea mult ta­lent, și amor propriu și mai mult încă. Dar pasiu­nea artei sale’i tulburase crierii; el nu visa și nu vorbea de­cât musică; îți adresa cuvântul cântând, și adesea răspundea chiar unchiului meu tot cân­tând. Verbarii și palavragiu, ne spunea tot­de­una istorii ce nu se puteau crede asupra aventurelor sale la Curțile din Europa, asupra marchizelor sau du­ceselor cari fuseseră elevele lui. După spusele lui, amorul îl făcuse tot­de­una să nu se gândescă la a­­vuție, care de mult timp ’și resbm­a; căci serma­­nul diavol n’avea atunci drept totă avere de­cât ve­selia lui, cavatinele sale, haina’i negră și rasă și a­­cea perucă minunată care era fericirea mea. «Intr’o­­ fi, și in contra obiceiului seu, el intră in camera mea făr’a cânta. N­ privii cu îngrijire: — Sunteți bolnav, Gherardo ? îi­­ li seiu eu. — Nu, signorina; dar o mare nenorocire mi se întâmplă: locuri, demnități, onoruri... am să mor... și totuși nu pot refuza. *— Dar ce’i vr’o damă mare vă ridică ? — Mai mult încă­­ un rege, un imperator». «El îmi istorisi atunci că c­arul Petru­ cel­ Mare recruta artisani in totă Europa și artiști in Italia. El voia să formeze o musică pentru regimentele lui și pentru capela sa, și se făceau lui Gherardo, care era sărac, niște oferiri forte avantagiose ca să mer­­gă in Rusia. „Nu înțelegeam pentru ce era trist și melancolic. Cred­ui că din causa părerii de rău de a se des­părți de mine, însă Gherardo avea prea multă fran­­cheță pentru a mă lăsa intr’o asemenea credință. El avea un fiu, singurul seu amor!... după musică !... un copil încântător, care, după semi-confidențele lui Gherardo, era fiul vre­unei dame mari, vre unei principese, căreia el’i dăduse lecțiuni de musică. Cea ce era sigur, este că Gherardo era un părinte escelente, că el adora pe micul Carlo, fiul seu, că s’ar fi lipsit de ori­ce, chiar de gustara lui, pen­­i­tru a’i procura o jucărie sau o haină nouă. Ceea ce asemenea era netăgăduit, este că sermauul copil era suferind, bolnăvicios, surele de Neapoli era necesar esistenței sale. Acestea erau causa în­grijirilor lui Gherardo. A’și duce copilul sub ceriul înghețat a Rusiei, era a’l ucide ! și a se despărți de dânsul era imposibil! Cui să’l încredințeze ? cine are să se îngrijască de dânsul ? ce are să devie el ?... Și el plângea!... și eu asemenea, de a vedea lacrimi pe acea fisionomie care de ordinar’mi inspira atâta bucurie «In acea zi, din fericire, era­­ lina onomastică a ducelui d’Arcos; și séra, ’mi aduc aminte ș’acum, de­și n’aveam p’atunci de cât vr’o­­ zece ani, unchiul meu ’mi­­lise cu acea voce teribilă care mă îngheța de spaimă : — Hai, Juanito! amusă-mă ! cântă’mi o barca­rolă ! «— Da, signora, strigă cu viociune Gherardo, pe care musica’l făcea să uite tot. Să cântăm aria lui Porpora. O pescator felice, „Unchiul meu încruntă sprincena, căci, de la răscola lui Maran­ello, el nu putea s’audă pronun­­țându-se cuvântul de pescar. Totuși, fiind­că in ca­vatina lui Porpora pescator felice se îneca, acest fericit desnodament, fără îndoială mai mult de­cât modul cum’l cântai, făcu atâta plăcere unchiului meu, încât strigă: — Bravo ! brava ! Cere’mi tot ce vei voi, și’ți este acordat pentru onomastica mea! «M’aruncai la piciorele lui, și’l rugai de a primi la dânsul in casă și de a crește in castel pe micul Carlo, care era cam de vârsta mea. Așteptându’i răspunsul, Gherardo nu cuteza a respira; și eu, pa­lidă și cu inima strânsă, tremuram din tot corpul...» spaimă care încântă de­sigur pe unchiul meu, căci el ne­­ Use cu o blândeță neobicinuită. — Un nobil spaniol n’are de­cât cuvântul seu; voi ține pe al meu. Carlo face d’aci înainte parte din casa mea; îl pun ca­pagiu in serviciul meu. „Nu vă voi depinge bucuria nici recunoștința ger­­manului Gherardo. Ei plecă fericit și liniștit, și in timp de trei ani el ne scrise forte exact. El avu­sese la Curtea Roșie un succes prodigios. Soția lui Petru­ cel­ Mare, imperatricea Ecaterina, îl numise maestrul ei de capelă și-l atașase personei sale. Dar, in anul al patrulea, el încetă de a ne scrie. Murise ore din causa asprimei climei ? Amorul, care pre­tutindeni era vătămător sortei sale, îl făcuse ore să mai fure pe vre­o principesă rusă ? Acestea ne-a fost peste putință a le descoperi; căci de atunci nu mai primi­ăm de la de­Sul nici o veste, și nu se mai au­li vorbind de sermauul Gherardo, profesorele meu de musică. «In acest timp, Carlo, fiul seu, creștea in casa unchiului meu; și eu, eram încântată și mândră de junele meu pagiu. Sănătatea lui slabă și șovăindă se întărise, talia lui se desvoltase. De­și încă forte

Next