Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-07-22 / nr. 83
Anul al 9-lea No. 83. IASSI, Miercuri 22 iunie (3 Aug. ) 1881. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor [K, IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................40 fr.— INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE . 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. In 1>*. 2 bani (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. C a,len.d.a.rvLl Septa m. anei STIL VECHI PIPA ______PATRUNUL ț>ILEI_________TIMPUL DIN SEPTAMANA _STIE NOU | ț>INA___________________PATRON PL țILEI I Rás. Soar. ] Apusul Soar. luli luli 19 Duminică Cuv. Maica Macrina și Cut. Dia. 31 Duminică Ignace. 4—45 7 9? 20 Luni Eu Sff. Marele Profet Ilie. La 23 Iulie la 7 oare sara. Pătraru l aug [uni Sophie. 4747 7723 21 Marți Out. Par. Simeon gi loan. 2 Marți Euend. *—*• í ““ 22 Mercuri Sta Miron. Maria Magdalina, întâi cu timp întunecos. 3 Marcuri înv. Erciene. aag 1 on 23 Joi Mart. Trofin, Teofil și alții. 4 Joi Domenigiu. 4—4y 1 24 Vineri Martira Cristina. [ Vîneri - Foliz. „ 25 Sâmbătă Adormirea s-tei Anagista Olimpia. _ ______Sâmbătă Transfigurarea de N.S. _____________________———— Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, laubourg Monlmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip L5b Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Prețul Aimnciurilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. din Nr. 20 bani ANUNCIURI INSTITUTUL PEDAGOGIC IDin Iași. Cu începirea anului scolariu viitor se vor înființa la institutul pedagogic din Iași (strada Baston, casele d-lui Colonel Langa) două clase nigimnaziale. Asociația de profesori secondari, ce a întemeiat acest institut (unde până acum se făcea numai cursul primar și se internau elevi, ce fregventau cursurile de liceu) s’a convins, in urma unei experiențe de mai mulți ani, că unul din cele mai mari servicii, ce ari putea aduce instrucțiunei în genere și părinților de familie, ce sunt deciși a face pe copii lor, să urmeze calea instrucțiunei publice, este îngreunarea bunurilor, ce le are instrucțiunea publică cu cele ce le dă instrucțiunea privată. In adevăr, pe deoparte instrucția publică, măsurînd la sfârșitul fiecărui an școlar capacitatea și știința fiecărui copil, ce freqventează cursurile publice, prevestește pe părinți, într’un mod de tot imparțial și neinteresat, ce trebue să facă cu copii lor; se’i lase să urmeze mai departe cursurile gimnasiale (căci nu vorbim aici decât de instrucțiunea secondară, cea primară fiind obligatorie pentru tota lumea), sau, dacă resultatul e slab, să-i dee intr’o scală reală, ori intr’o scală de meserii, s’au în lipsă chiar și de astfeliu de aptitudini, să-i aplice la practica agriculturei s’au comerciului. Pe de altă parte unul din neajunsurile cele mari ale instrucțiunei publice este imposibilitatea profesorilor de a controla zilnic, sau cel puțin odată pe săptămână, pe fiecare din elevii clasei, și acesta din cauza mulțimei prea mari (peste 50 în clasă) de elevi, cu care trebue să se ocupe un profesor. Tot din această pricină profesorul public nu are timp să studieze individual pe fiecare copil, să-i îndrepte relele apucături la învățat și de multe ori să-i arăte metoda cum să învețe , căci se știe, că omul*3 copii &e descurageată și devin*4, fiindcă nu știu cum să lucreze. Aceste lipsuri le pote împlini și le împlinește chiar instrucția privată (dovadă însemnatele resultate ce au dat și dau institutele private). De aceia asociația institutului pedagogic va primi elevi pentru clasa I și II gimnasială, cărora le va face cursuri întocmai după programa liceului, și la sfârșitul fiecărui an elevii astfeliu preparați vor trece esamen dinaintea profesorilor publici, cari vor constata știința sau neștiința lor. Pe lângă acesta se va propune în aceste două clase și limba germană, și astfeliu se va împlini o lacună din programul statului, unde limba germană nu incepe a se studia decât tocmai din clasa V-a gimnasială. Pentru ca controlul zilvic și săptămânal să se potă face cu îndestulare, nu se vor primi in in fiecare din cele 2 clase mai mult de 25, maximum 30 de elevi. Inscrierile se vor face la direcția institutului pedagogic de la 1 pănă la 15 Septemvrie. Părinții, ce vor vor să onoreze acest institut cu incredirea lor, vor bine vor a presenta atestatul de 4 clase primare pentru copii ce vor să freqventeze clasa I gimnasială și biletul de promoțiune pentru elevii ce vor fregventa clasa II gimnasială. Nu se primesc externi decât copii, a i cărora părinți locuesc în Iași și cari prin urmare se îngrijesc de aproape de educația copiilor lor. Pentru a evita un neajuns a internatelor, lipsa de mișcare, se vor face, pe lângă exercițiile gimnastice și jocurile din spațiosa ogradă a institutului, cel puțin de 2 ori pe săptămână, plimblări la câmp, în orele de recreație. wânrlam de bună voe casele melestrei lai O tuate la Copou, strada Lățescu, având șapte camere, două bucătării, o grădină spațiosă pentru legume două grădini pentru flori, șură, grajdiu, beciu, pivniță, feredeu, fântână de apă bună, în fine tote atenansele necesare. Pentru informațiuni, a se adresa la d. Moritz Rubensatt, ciasornicar, strada Lăpușnănu, casa Grabowieski, Sevastie Stegarescu. MEDALII COMEMORATIVE. In urma cererei mai multor domni, am adus de la București mai multe medalii comemorative bătute în memoria serbărilor incoronărei Majestăților Lor. Oricine ar dori să posede o asemenea medalie ca semn de amintire a proclamărei Regatului român se póte adresa la Redacțiunea nostră unde sunt depuse spre vânzare. MOȘIA CAUTACENI Districtul Roman, plasa Fundurile, se dă în arendă, cu intrare în stăpânire, de pe acuma, tomna anului 1881. Pentru informațiuni, a se adresa la proprietară în Iași, strada Sf. Neculai. Maria Tufescu, de pe moșia de Bogdanești,din județula Bacău, plasa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brnd să binevoiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan. Băile Nastasachi Din Târgu-Ocnei, cunoscute prin valoarea apelor ce posedă. Inbogățite cu o nouă surse descoperită acum, de apă ferruginoase , sunt deschise publicului prețurile apartamentilor cele mai scăzute ; a se adresa direct la Târgu- Ocnii Administrator Leonescu Ghiorghi. TELEGRAME Londra, 80 iulie O telegramă din Galcuta anunță că trupele lui Abduraman, Emirul din Afganistan, au fost cu totul bătute de acelea ale lui Eiub-Kan. Abduraman a perdut 18 tunuri. Copenhaga, 30 iulie. Noul parlament este convocat pentru ziua de 27 iulie. Regele Danemarcei plecă astăzi la Gmunden. Constantinopol, 30 iulie. Ambasadorii se pregătesc a protesta in contra hotărârei Adunărei cretane care a suprimat tribunalele comerciale mixte, acastă hotărâre călcând capitulațiile. Porta nu a luat pănă acum nici o hotărâre in privința cordonului vamal ce este stabilit împrejurul Artei; ea trebue să propună trimiterea unei comisii mixte la Arta spre a studia cestia. Roma 31 iulie. Agenția Stefani desminte categoric scriea publicată de „Standard“ că Austria și Spania au oferit mediațiunea lor spre a stabili un „modus vivendi“ intre Vatican și guvernul italian. Paris, 31 iulie. Sesiunea oamenilor s’a închis. țepeșile lordului Granville semnalate ieri sară, cari arată escelentele raporturi co esistă intre Francia, și Anglia au făcut sensațiune. Tunis 31 iulie. Trupele francese ocupă Djesde. Constantinopoli 31 iulie. Condemnații in afacerea Abdul-Aziz au plecat ieri sară pe vaporul statului „Thalia“ spre Hedjas in Arabia. CRONICA INTERNA Acte Oficiale. Sunt numiți : D. Teodor Gănescu, actual șef-perceptor la biuroul vamal Verciorova, în asemenea calitate la biuroul vamal Iași, în locul d-lui 0. Săvianu, care se va chrăma în altă funcțiune. D. Constantin Petrescu, actual verificator-taxator clasa I la biuroul vamal București, în asemenea calitate la biuroul vamal Iași în locul d-lui Ioan Marcovici, destituit. D. Constantin Drăgulinescu, actual verificator-taxator clasa II la biuroul vamal București, în funcțiunea de verificator-taxator cl. I, la același biurou, în locul dlui Constantin Petrescu. D. Simion Moțățeanu, actual impiegat de cancelarie cl. III la biuroul vamal București, în funcțiune de verificator-taxator cl. II, la același biurou, în locul d-lui Constantin Drăgulinescu. Sunt numiți și permutați: D. Em. Săvoiu, doctor în drept de la facultatea din Gând, fost membru la tribunal, întrunind condițiunile art. 1, 37 și 11 din legea de admisibilitate, președinte de secțiune la tribunalul Mehedinți, în locul d-lui C. Numian. D. Al. Demetrescu, licențiat în drept de la facultatea din București, actual jude-instructor la tribunalul Tutova, în aceiași calitate la trib. Neamț, în locul dlui I. G. Păunescu. D. Ștefan Ganea, doctor în drept de la facultatea din Bruxelles, actual judeinstructor la trib. Iași, în aceiași calitate la trib. Tutova, în locul d-lui Al. Demetrescu, permutat. D. N. Nicolaide, doctor în drept actual procuror la tribunalul Iași, întrunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, jude-instructor la același trib, în locul d-lui Stefan Ganea permutat. D. C. Popescu Ciochina, licențiat în drept de la facultatea din București, fost judecător de trib., întrunind condițiunile citatelor articole, procuror la trib. Iași, în locul d-lui N. Nicolaide, înaintat. D. M. Millo, licențiat în drept de la facultatea din Talusa, actual supleant la trib. Iași, procuror la trib. Suceava în locul d-lui Leon Nicolescu. D. D. Liciu, licențiat în drept de la facultatea din București, întrunind condițiunile citatelor articole, supleant la trib. Iași, în locul d-lui M. Millo, înaintat. D. Al. Pretorian, licențiat în drept de la facultatea din București, actual supleant la trib. Prahova, întrunind condițiunile citatelor articole, membru la acel trib., în locul d-lui Al. Căplescu. D. N. Papadat, licențiat în drep de la facultatea din Paris, întrunind condițiunile citatelor articole, supleant la trib. Prahova, în locul d-lui Al. Pretorian, înaintat. D. G. Hermețliu, fost judecător de ocol, întrunind condițiunile art. 47, din legea judecătorilor de ocole, jude la ocolul Tutova, districtul Tutova, în locul vacant. D. loan Zenide, fost ajutor de grefă la trib. Dâmbovița, întrunind condițiunile art. 88 din legea de organisare judecătorescâ, portărel la acest tribunal, în locul d-lui I. Andronescu, demisionat. D. Ion V. Lăzărescu, fost judecător de pace, întrunind condițiunile citatului articol, portărel la trib. Botoșani, în locul dlui Cost. Iorga, demisionat. D. R. Raicu, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 4, în aceiași calitate la secția 3, același trib., în locul d-lui V. Urzică. D. V. Urzică, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 3, în aceiași calitate la secția 2 a acelui trib., în locul d-lui G. C. Anastasia. D. G. C. Anastasia, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 2, in aceiași calitate la secția 4 a acelui trib., în locul d-lui A. Raicu. D. G. Mavromati, actual ajutor de grefă la trib. Iași, secția 4, în aceiași calitate la secția I a acelui trib., în locul d-lui Lazăr Florescu, care trece la secția 4, în locul d-lui G. Mavromati. D. N. Ioanovici, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, este numit grefier la trib. de apel Tulcea, în locul vacant. D. locotenent-colonel A. Lipoianu este numit în postul de prefect la județul Bacău, în locul d-lui G. Exarh, FOILETON Eugéne Scribe. 2 CARLO BROSCHI (Urmare). " «La epoca in care ne luă cu densul, unchiul nostru avea aprópe optzeci ani: el era tot același. Opiniunile lui și caracterul seu nu se schimbaseră intru nimic. El nu ertase nici o dată pe părintele meu fiindcă se căsătorise fără consimțimântul lui, și mama a murit fără ca să fi voit a o vedea. In acel moment totuși, vădându-se singur și fără familie, sau mai bine fără tiranie spre a o exersa, in care se găsea atunci, seotărâse de a crește pentru plăcerea sa ambele sale nepoțele. Decise, când ne ve$u, că Isabela, care avea, mi se pare, trei sau patru ani, trebuia să aibă o vocațiune religiosă. El o așeză in monastirea de la Pieta. Eu, care eram mai mare cu câțiva ani, mă opri lângă dânsul, cu intențiunea de a mĕ stabili într’o zhi după plăcerea lui. «Voi trece repede asupra primilor mei ani, cari fură cei mai triști din lume, despărțită de sora mea pe care n’o vedeam nici o dată, închisă într’un jalnic și măreț castel a cărui zid nu’mi era permis de a’l trece, și crescută zilnic in frica lui D-țleu și mai ales a unchiului meu, a cărui față și voce mă făceau să tremur. El observase acesta și’i părea forte bine. Din contra, el vedea totdeauna cu un fel de amor propriu și de satisfacțiune internă spaima generală ce inspira. Frica era singura lingușire care’i plăcea. Ea era cel mai bun mijloc pentru a’l curta; și, fără a o voi, trăiam nu se pare mai bine cu densul. «N’aveam decât o plăcere, o distracțiune: profesorul meu de musică, un iscusit organist, un Napolitan de vr’o cincizeci de ani, a cărui entusiasm, gesturile prea abundente și mai ales peruca mé făceau să rîd cu hohote, singurele cari au răsunat vr’o dată in acea întunecosă locuință. Gherardo Broschi era un adevărat artist care avea mult talent, și amor propriu și mai mult încă. Dar pasiunea artei sale’i tulburase crierii; el nu visa și nu vorbea decât musică; îți adresa cuvântul cântând, și adesea răspundea chiar unchiului meu tot cântând. Verbarii și palavragiu, ne spunea totdeuna istorii ce nu se puteau crede asupra aventurelor sale la Curțile din Europa, asupra marchizelor sau duceselor cari fuseseră elevele lui. După spusele lui, amorul îl făcuse totdeuna să nu se gândescă la avuție, care de mult timp ’și resbma; căci sermanul diavol n’avea atunci drept totă avere decât veselia lui, cavatinele sale, haina’i negră și rasă și acea perucă minunată care era fericirea mea. «Intr’o fi, și in contra obiceiului seu, el intră in camera mea făr’a cânta. N privii cu îngrijire: — Sunteți bolnav, Gherardo ? îi li seiu eu. — Nu, signorina; dar o mare nenorocire mi se întâmplă: locuri, demnități, onoruri... am să mor... și totuși nu pot refuza. *— Dar ce’i vr’o damă mare vă ridică ? — Mai mult încă un rege, un imperator». «El îmi istorisi atunci că carul Petru cel Mare recruta artisani in totă Europa și artiști in Italia. El voia să formeze o musică pentru regimentele lui și pentru capela sa, și se făceau lui Gherardo, care era sărac, niște oferiri forte avantagiose ca să mergă in Rusia. „Nu înțelegeam pentru ce era trist și melancolic. Credui că din causa părerii de rău de a se despărți de mine, însă Gherardo avea prea multă francheță pentru a mă lăsa intr’o asemenea credință. El avea un fiu, singurul seu amor!... după musică !... un copil încântător, care, după semi-confidențele lui Gherardo, era fiul vreunei dame mari, vre unei principese, căreia el’i dăduse lecțiuni de musică. Cea ce era sigur, este că Gherardo era un părinte escelente, că el adora pe micul Carlo, fiul seu, că s’ar fi lipsit de orice, chiar de gustara lui, penitru a’i procura o jucărie sau o haină nouă. Ceea ce asemenea era netăgăduit, este că sermauul copil era suferind, bolnăvicios, surele de Neapoli era necesar esistenței sale. Acestea erau causa îngrijirilor lui Gherardo. A’și duce copilul sub ceriul înghețat a Rusiei, era a’l ucide ! și a se despărți de dânsul era imposibil! Cui să’l încredințeze ? cine are să se îngrijască de dânsul ? ce are să devie el ?... Și el plângea!... și eu asemenea, de a vedea lacrimi pe acea fisionomie care de ordinar’mi inspira atâta bucurie «In acea zi, din fericire, era lina onomastică a ducelui d’Arcos; și séra, ’mi aduc aminte ș’acum, deși n’aveam p’atunci de cât vr’o zece ani, unchiul meu ’milise cu acea voce teribilă care mă îngheța de spaimă : — Hai, Juanito! amusă-mă ! cântă’mi o barcarolă ! «— Da, signora, strigă cu viociune Gherardo, pe care musica’l făcea să uite tot. Să cântăm aria lui Porpora. O pescator felice, „Unchiul meu încruntă sprincena, căci, de la răscola lui Maranello, el nu putea s’audă pronunțându-se cuvântul de pescar. Totuși, fiindcă in cavatina lui Porpora pescator felice se îneca, acest fericit desnodament, fără îndoială mai mult decât modul cum’l cântai, făcu atâta plăcere unchiului meu, încât strigă: — Bravo ! brava ! Cere’mi tot ce vei voi, și’ți este acordat pentru onomastica mea! «M’aruncai la piciorele lui, și’l rugai de a primi la dânsul in casă și de a crește in castel pe micul Carlo, care era cam de vârsta mea. Așteptându’i răspunsul, Gherardo nu cuteza a respira; și eu, palidă și cu inima strânsă, tremuram din tot corpul...» spaimă care încântă desigur pe unchiul meu, căci el ne Use cu o blândeță neobicinuită. — Un nobil spaniol n’are decât cuvântul seu; voi ține pe al meu. Carlo face d’aci înainte parte din casa mea; îl pun capagiu in serviciul meu. „Nu vă voi depinge bucuria nici recunoștința germanului Gherardo. Ei plecă fericit și liniștit, și in timp de trei ani el ne scrise forte exact. El avusese la Curtea Roșie un succes prodigios. Soția lui Petru cel Mare, imperatricea Ecaterina, îl numise maestrul ei de capelă și-l atașase personei sale. Dar, in anul al patrulea, el încetă de a ne scrie. Murise ore din causa asprimei climei ? Amorul, care pretutindeni era vătămător sortei sale, îl făcuse ore să mai fure pe vreo principesă rusă ? Acestea ne-a fost peste putință a le descoperi; căci de atunci nu mai primiăm de la deSul nici o veste, și nu se mai auli vorbind de sermauul Gherardo, profesorele meu de musică. «In acest timp, Carlo, fiul seu, creștea in casa unchiului meu; și eu, eram încântată și mândră de junele meu pagiu. Sănătatea lui slabă și șovăindă se întărise, talia lui se desvoltase. Deși încă forte