Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-01-03 / nr. 2
CURIERUL TH. BALASSAN.IAȘI Duminică 3 (15 ianuarie) 1882, Aligh^" Se scrie din Londra, cu data de 9 ianuar,iarului «le Temps” . Se crede că minștrii nu sunt încă de acord asupra formei precise care va trebui să se dea sistemului cloturei, dar nu prevederea tentativelor de obstrucțiune pe cari le meditază irlandezii, ei sunt în unanimitate de părere a propune adoptarea închiderei desbaterilor sub o formă care va fi determinată mai pe urmă. Se vor sili a găsi un mijloc care să sacrifice cât se va putea mai puțin dreptul minorităților. Tomilie că d. Gladstone își presumă prea mult popularitatea dacă-și închipuește că prestigiul sen va fi de ajuns pentru a face ca țara să primescă o schimbare așa de tiranică ca cea a introducere! cloturei. Presa a dat multă importanță nouăi victorii republicane a alegerilor senatoriale franceze pe care „Times" le numea ațci diminuță un nou vot de încredere acordat de țarălui Gambetta. __ Acum câtva timp, poliția a arestat la Cork, în Irlanda, un individ numit * O’Connell, asupra căruia s’au găsit hărții probând că el lua să parte la un mare număr de atacuri cu mâna armată și la alte acte de violență destinate a intimida pe landlord și pe fermierii irlandezi. Percuisițiunile stabiliră că O’Connell, prin proclamațiuni și avisuri amenințătore subsemnate , Căpitan Aloonlinght, răspândise groza în comitatul de Cork unde exercita o adevărată tiranie ocultă, misteriosul căpitan Moonliight devenise faimos în totă țara. O dată încarcerat, O’Connell și-a perdut de-o dată prestigiul și siguranța, și a făcut poliției descoperiri importante. El a numit pe mai mulți membri din banda sa ; în urma descoperirilor sale, poliția a arestat doisprezece indivizi la Millstreet, aprope de Cork. Pentru ca nimeni să nu potă scapa orașul fu împresurat de trupe de când poliția opera arestările, — Cititorii noștri ’și amintesc că guvernul Statelor Unite, printr’o depeșă a lui Blaine, cerea de curând abrogarea sau modificarea tratatului de la Clayton Bulwer și revendica ca un monopol dreptul de a garanta și supraveghia neutraitatea canalului de Panama și a Statelor Americei centrale. «Daily News” află că cabinetul englez •efusă a recunoște Statelor Unite dreptule a exercita un control exclusiv asupra Canalului de Panama. Cabinetul consideră cererea guvernului lui Washington ca contrară dreptului ginelor și tratatului de la Clayton Bulwern particular. Egifiet. Consulii Franciei și Englezei la Cairo au primit, prin telegraf, o iotă colectivă declarând, intr’un limbagiu erte clar,că Francia și Engliteza, cari a pus pe Kediv pe tron sunt hotărâte a mănținea autoritatea sa contra oricărei ncercări de desordine. Consulii s’au dus la palat în ziua de 1 curent, pentru a presenta Kedivului acastă nota. Nota colectivă, remisă Kedivului, e îndreptată nu numai cât contra desordinilor iteriore, ci mai cu samă contra oricărei lob ingerinți a Porței. Un pasagiu excită mai cu samă ateniunea, acel în care Francia și Englitera vorbesc a mănținea pe Kedivul pe tronul seu. Kedivul, răspunzând consulilor, le-a mulțumit cu căldură de solicitudinea guvernelor lor pentru persona sa și pentru bunul traiu al țărei. Nota a produs o impresiune favorabilă în cercurile guvernamentale. Miniștrii insistă pentru a’i da cea mai întinsă publicitate. *** (Mulțumire). Cu ocasiunea anului nou, s’au primit la Redacțiune mai multe felicitări din diferite părți, cu urări,tât pentru prosperarea și viața îndelungata a „Curierului,” cât și pentru prosperarea tipografiei nóstre. Neputând răspunde ’n parte, la toți cei cari ne-au adresat felicitări, îi rugăm a primi viile nóstre mulțumiri, urându-le din inimă și oi, la rândul nostru, prosperitate, fericire și viață îndelungată. (Bal). Balul aranjat de Comitetul societăței de binefacere din Iași va ave os la 9 ianuariu curent, în salonele Jokey- Clubului. Comitetul Societăței face apel generositatea publicului iașan și de prin districte a visita acest bal într’un numer cât se va putea mai mare, pentru a contribui astfel la opera de bine-facere: ajutorarea celor lipsiți de mijloce. Tot odată, rugăm pe personele cari sau din scăpare din vedere, sau pate din erorea poștei n’au primit invitațiuni, să se considere ca invitate. Biletele sunt depuse spre vendare la magasinul de papeterie a d-lor Hirsch și Finke. COMITETUL, „** (Tombola) aranjată de Comitetul Reuniunei femeilor române pentru sporirea fondului de întreținere al Șcalei profesionale de fete a Reuniunei, s’a terminat vineri sara, la ora 5. Produsul brut a fost de 1800 lei n., din cari scălându-să 700 lei cheltuelile, rămâne profitul net de 1100 lei, care intra în casa Societăței. Acest profit, destul de frumos, se datorește onorabilelor demne cari compun comitetul, și’n special neobositei sale președinte, domna Mârzescu, care n’a cruțat nimic pentru a face ca profitul realisat să fie cât se va putea mai mare. Din parte-ne, nu putem decât felicita pe domnele ce fac parte din Reuniune, dorind ca și pe viitor, să arăte aceiași perseverență ca și pănă acum în frumusa d-lor operă : instruirea și educarea copilelor orfane și lipsite de mijloce, și scaparea lor din ghiarele mizeriei. *** (Avis). Societatea de binefacere a domnelor din Iași ne rogă a face cunoscut onor. public călotăria șalului turcesc oferit de domna Elena M. Suțu s’a tras în sclenele domnei Esmeralda Mavrocordat în ziua de marți, 27 decembre trecut. Numărul câștigător a fost 195, aparținând principelui Alexandru Cantacuzin. (Bal-mascat). Astă sală, duminică 3 ianuar, va avea loc în sala Orfeum (Hotel Victoria) al trelea bal mascat. Va cânta musica Regimentului XIII de dorobanți. Costume se găsesc și la bal. Intrarea pentru domni 2 franci, pentru domne și d-spre 1 franc 50 bani*** (Furt). In naptea de vineri spre sâmbătă, a fost pradată cofetăria «Progresul”, proprietate a d-lui Gr. lonescu Dintr’un saltar care a fost spart, s’a furat vr’o sută de franci, iar dintr’un raft cu bombane, s’a furat aprópe 4000 de franci în monedă de hârtie. Unii pretind că furul sau furii s’ar introdus în magazie prin pivniță, alții că s’ar fi ascuns de cu sară, pănă acum însă nu se știe nimic. S’au început cercetările necesare pentru descoperirea făptuitorului sau a făptuitorilor dacă vor fi mai mulți. »(Justiția rusască și justiția română). Liberăm următorele: Citim în «România Sarah Bernhardt, bogata artistă franceso-jidană, rămăsese datore «Curierului Balasan” căte-va sute de franci, pentru reclame. D. Balasan, nu’și putuse incasa acești bani, deși avea o hotărâre judecătorescă înmâna, căci nu voia s’o execute, portărelul. Acestă persiflare a justiției nóstre nu s’a reperat pănă ații. D. Balasan e tot creditorul involuntar al.... bogatei Sarah Bernhardt.— Altfel s’a purtat într’un cas analog justiția rusască, pe care ne place uneori s’o vorbim de rău. Una din actrițele d-nei Sarah, măncase în timpul representațiilor date de acesta în Petersburg, de căte trei ori pe zi la restaurantul Borel, primul în capitala Rusiei. Timpul de plecare sosise.— Actrița voia să imiteze pe celebra sa stăpână și s’o iea la sănătasă, fără a mai da ochi cu d. Borel.— La sfârșitul ultimei representații, un portărel al justiției rusești apare însă în culisele teatrului și cere socotela d-lui Borel. In cas contrar va sequestra tata garderoba trupei.... D-na Sarah Bernhardt plătește numaide cât.— Dar ca la noi nu se persiflează nică erionarea legilor țării! Ungureau Costachi cu Elena Cuza, pe case și I venit. Oposiția lui Șara Faimblat la urmărirea ce i se face în pretenția lui Moise Leiderhendler. Sâmbătă 9 ianuarie, ^ . Carlan Gherasim p. violare de domiciliu și maltratare. Puiu Vasile p. maltratare. Mihăilă Dascalu loan p. maltratare, apel. Costăchescu Anton și Clara Vaistoc, p. maltratare, apel. Lungu Gheorghe, Alecsandru Petre, Ursu Petre, Ion Al. Petre și Gh. Ursu Petre, p. furt de lemne. Moise Crinștein și alții p. prestare de jurământ. loan Stoian p. delict silvic. Mihail Soresu p. contravențiune, apel. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA III Luni 4 ianuarie. , Vend. imob. D. Vârnav colonel p. erezii def. Zuluia Vârnav. Opus. lui A. Fanu la vânzarea imob. fraților Munteanu. Idem a Măriei Munteanu la rând. imobil. fraților sei. Marii 5 Ianuari Vând. imob. D. Condurachi p. Th. Burlac. Conv. cons. de familie casei def. Aglaia Silion. Sâmbătă 9 ianuarie Vând. imob. din Sculeni a Aristiței Popescu p. col. lacob Iacovachi. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA IV. Luni 4 ianuarie. Iohan Binischi p. vagabondaj arest. Zisu Feli p. maltr. opos. Iosib Herș Forst p. contrav. opos. Nec. Cibotariu p. f. apel. Gh. Ionescu p. insultă ap. Lefter Fester p. contr. apel. Nec. Puiu p. f. arest. Șloim sin Moise p. contr. ap. Simion Bubulescu p. martr. Vineri 8 ianuariu Climiate Zamfirovici cu Neculai Burghelea p. bani. Hană Altărdiză cu soțul seu, p. divers. Strul sin Haim cu curatorul averei def. Avram Marcu Finchelștein, p. bani. Gh. Genunchi cu primăria corn. Sirca, p. pământ.. liană Altăr Ida cu soțul seu, p. alimente. CRONICA LOCALA CURTEA DE CASAȚIUNE SECȚIA 1. Vineri 8 ianuarie. Mane Alexandrescu cu Epit. bis Mirei. loan Caliman cu Dumitru Pantum. Moise Stroescu cu Andrașu Chelu. G. loan cu I. Pascal. Primăria Oltenița cu frații Daniilescu. Sâmbătă 9 ianuarie. Eforia spitalelor civile cu frații Cleante. Colonel I. Algiu cu D. Simulescu. Anica Petre cu Tanase Georgiu. Șae Fulton cu Elena Dragomirescu. CURTEA DE CASAȚIUNE SECȚIA H. Vineri 8 inm nurii . ■ TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA I Luni 4 ianuariu. Radu Tachi și Elena Radu p. maltratare. Răileanu loan, p. rănire cu voință. Manoli loan și Vasile Hociung, pentru furt cu efracțiune. Vasiliu Alecu p. insulte, apel. Gheorghiu Nichifor Viziteu, p. lovire, apel. Gheorghe Botezatu, p. rebeliune. Ștefan Costudar p. erori comise in registrele stărei civile, oposiție. Vasile Graur, p furt de lemne. Oposiția lui Neculai a Tomulesei Ilis și N. Nemțanu la sentința trib. prin care-l condamnă p. delictul de furt. Vineri 8 ianuarie. Dimitriu Eleonora născ Codrescu cu soțul seu Gh. Dimitriu, p. divers. Smaranda Muntenu cu soțul seu Cost. V. Muntenu, p. divers. Bercoviși Aizic Marcu cu David și Liviu Davidovici și alții, p. bani. Stratilescu Milanie cu soțul seu Gh. Stratilescu, p. bani. Leon Slesingher, corecționst Llipty Tanase Argeșianu, idem, nr*-------—$L.....Z P. Tanase, criminal. J.C.U. „M. EMINESCU Uie Pisoschi, vendare. r C " * ^ $ 11 llie și Maria Pisoschi, venjlaiffi. p OEM Haim Tucker, comercial. I , n ' ! j In 1879 numărul sinuciderilor crescuse cu 62 mai mult decât în anul precedent: 6496 în loc de 6434. In anul 1880 s’a mărit din nou , și în fine, pentru anul 1881 se pote prevedea că numărul sinuciderilor va întrece cifra de 6.500. Dacă se consideră că acestă mărire nu se pote atribui unei măriri corespondente a cifrei populațiunei, care remâne aprope același, este lesne să se aprecieze gravitatea situațiunei. Comparând numărul sinuciderilor cari au loc în zilele nóstre cu statistica de acum 50 de ani aprópe, vom găsi că acest număr aprópe s’a împătrit. In 1827, in Francia numărul sinuciderilor nu se urca decât pănă la 1738. Astfel în 50 de ani, acest lugubru contigentu s’a mărit cu aprópe 4800. Apropriând mai mult periodele luate drept comparațiune, se constată că în spațiu de 30 ani, mărirea a fost de 78 la sută. De la 1851—1855, media anuală a fost de 3639 sau o sinucidere la 9833 locuitori In 1879, numărul real a fost de 6496 sau o sinucidere la 5161 locuitori, adică 79 la sută. (Teleg). SINDICATUL FALIMENTULUI Mean . Conform autoritațiunea Trib. Comercial de Iași secț. II, dată la 15 Mai 1881, se publică vânzarea Creanțelor și tuturor efectelor de portofoliu precum și a 4 losuri otomane În câte 400 fr. bucata cu cupanele lor, averea fiului Jean Babic, vânzarea se va face în Trib. Iași secția IV-a la 15 a curentei Ianuare 1882 ora 12 dinții, prin licitare publică, față cu D-nui judecător comisar falimentului. D-nii concurenți sunt invitați o presență cu garanții cerute de lege, la 1l, diua și ora aratată. Vânzarea se va face en gros sau in detail după cum se va găsi mai avantajos pentru masa credală.— Sindici: Krupenski, Bejan. —3. VARIETAȚI Un testament curios, pilele acestea a încetat din viață C... bătrânul portărel de pe lângă tribunalul Ilfov. Intre hârtiele defunctului s’a găsit un testament făcut in regulă, prin care, intre alte disposiții, în lipsă de moștenitori direcți, lasă un legat de 2000 galbeni pentru întreținerea unei cățelușe, la care defunctul a ținut forte mult in viață. (B. P.j ) ) O statistică a sinuciderilor in Francia.— Statistica sinuciderilor pentru anul 1881 vai de natură a atrage atențiunea moraliștilor Cifrele cunoscute pentru cele dintâi trei trimestre ale acestui an fac sa se prevadă că aa fi o mărire destul de simțitore asupra anilor precedenți. Pag! 3.' ANUL ai X-lea No. 2. La Marea Bursă Națională 41 bis. STADA LIPSCANI, 41 bis. I. M. Firmo & Frații Bens al. CURSUL BUCUREȘTI. Pe diua de 30 Decembre, 1881, ora 12. ASPNCI PRI 5 Două părechi case “„“TSVIdăi alăturea strada Buna-Vestire, se vând da veci, se dau și in chirie, se vinde și un lor spre răsărit. Climente Ilaritonescu. OBLIGAȚIUNI Cump vând 6 % Oblig. de Stat Convertite 98 99 6 % » Căilor ferate Rom. 102 103 5% Renta Amortisabilă ... 88 l/% 89 Va Dob. 10 fr. Oblig. C. pens. 300 1. 21$ 222 7 °/o Scrisuri fonciare rurale. . 100 Va 101 V« 7 °/o » » urbane . 100 Va IM V« 6 % » » » 96 Va 97 Va 8 % [mpr. Municipal .... 107 108 » cu pr. Buc. (bil. 20 1.) 29 Vi 30 1/a 50/6 Renta Română .... 88 89 Acțiuni Dacia România . . . 120 450 „ Banca Naț. a României. 1500 1610 Baia de Aramă liberală . . Oblig de Stat . . V/a aur. Rentă...................... Va arg. Căile ferate ... */a Scrisuri .... Va Argint Național contra aur . . 2 % 1 3/4 Bilete de Bancă................. 2 % 1 34 Rubla hărtie...................... 2 60 2 70 Florini................................. 2 14 2 15 Loje otomane.......................... 55 65 CURSUL DIN HIENA. 10 Ianuarie. Napoleonul................................• 9 43Va 9 42 Ducatul..........................................5 «0 5 69 Loje Otomane.......................... 29 29 20 Rubla hârtie......................... 122 s/4 123 Va CURSUL DIN BERLIN. 10 Ianuarie. Oblin, căile ferate române . . 100 100 : Acțiunile » » • • • 62,202 /ai SS. * . ffl. hârtie ....... 1 Lose Otomane................................ CURSUL DIN PARIS 10 Ianuarie. Renta Română ...... 87 Va Lose otomane................................ 61 62 3/4 SCHIMBUL 30 Decembre. . Paris (3 luni) .......................... » la vedere ................................ Londra (3 luni).......................... » Ia vedere ........................... i Berlin (3 luni)........................... » la vedere ....•* Viena la vedere ........................... t Adresa pentru telegrame F. Benzol n are bonetă blănită destinată a’l apara de răcelă a ciieri. Acel scris prostesc și fin in acelaș timp, sub care acest intendent de geniu avea obiceiu a’și ascunde gândire, înflorea fața sa roșă și de smințea în cel mai bun mod din lume presupunerea ce s’ar fi sunt stabilire(rândul rătăcind, c’o lanternă’n mână,n catacombele manuarului, că nu era altceva decât umbra desolată a unui castelan avar și mort ;are venea să se asigure că posteritatea sa nu’i descoperisă comorile. Draco ! jupânul Pandrillo era cu totul viu; el avea chiar o fisionomie roșă și alesă care nu lasa nici o îndoială asupra modului în care beasă și mâniasă la cina sa de sară. Jupanul Pandrille mâncasă cât patru și beasă după cum bea însul și D. Bontemps de Saint-Christol. Executorul testamentar al fostului D. comandor se opri drept in locul unde DD. de Maltevert găsisă cofretul, pusă lanterna pe pământ, se așelă lângă ea, îngrijindu-se tare puțin că n’avea un scaun mai convenabil, și’ncepu a căuta în buzunar. — Să vedem,lisă el, să nu facem nimic nelegali să citim din nou acastă scrisore a fostului D. comandorul care’i pentru mine ca codicilul sen secret, și’n care’mi-a tras linia de conduită pe care trebue s’o urmez. Și Pandrillo scosă din buzunar ceia ce numea el cu modestie o scrisore, și care cu tote acestea avea aparența unui voluminos manuscript. Cu tot excelentul cas ce făcea de memoria intendentului său, D. comandor de Montmorin, care desmerdasă timp de zece ani un frumos proiect de mistificațiune în privința colateralilor, verilor sau nepoților săi. D. comandor, (Ucem, crezusă că trebue să deie lui Pandrillo instrucțiunile sale asupra tuturor lucrurilor, și’i plăcură, cu pana’n mână, să diserteze pe larg cu valetul seu. Pandrille întorsă primele foi și se opri la pagina a patra. — Articolul al treilea, citi el, chestiunea diamantului. «Scumpul meu Pandrille,zcea comandorul, tu știi că totdeuna am dorit forte mult ca scumpele mele rude, nepoți și veri, în timpul celor trei luni cari vor urma martea mea și vor preceda deschiderea testamentului meu, smolniți de dorința de a poseda diamantul meu și a’și’l smulge la trebuință unii de la alții, să se certe între ei, să se gâtue puțin la trebuință, sau cel puțin să’și scotă câte un ochiu pe ici pe colea. Diamantul meu trebue să fie mărul de discordie care me va resbma de încântătarea lor primire. O știi ? Deci, scumpul meu Pandrillo, tu cred că te gândești că ași fi desolat cu tote acestea dacă diamantul ar fi găsit de unul din ei și dus fără zgomot și gâlcevă. Am lăsat, ia camera roșă unde vei găzdui pe scumpii mei nepoți de Maltevert, o mobilă cu fundul dublu; în acestă mobilă e cheia subteranei unde l-am îngropat, și de cheie se află legate indicațiuni îndestulătore scrise de mâna mea pentru ca acești frumoși nepoți să ajungă a descoperi corretul, dacă vor găsi intrarea subteranei, ceia ce eu n’o indic. In acest cas, fă așa ca ei să aibă cofretul, dar nu diamantul. Diamantul e pentru Jean sau pentru vară-sa, dacă ea’l va iubi'” Pandrillo se opri și’și sfârși lectura. — Mi se pare că’i destul de lămurit,lasă el, și ceia ce voi face e cu totul întocmai cu instrucțiunile mele. Pe urmă el începu a rîde : — Au alergat ei după mine, acești frumoși domni murmură el. Am tropăit așa de bine pe ici pe colea, încât inima a trebuit să le bată o sută douăzeci de pulsațiuni pe minunt, tocmai îndoit de starea normală. Pandrillo se îndreptă, pusă din nou lanterna pe pământ, pusă’n buzunar instrucțiunile manuscrise ale comandorului și se’narmă cu hârlețul. D. de Malevert simplificasă munca săpând pământul ânteiași dată și luăndu’i astfel tăria. Din trei lovituri de hârleț, demnul intendent goli frumosul cofret; atunci el aruncă hârlețul și’n genunchiă . — Ce frumos juvaer murmură el. Când se gândește cineva că tote pilile din lume n’ar putea face să sară brusca. Și sărmanii domni cari’și închipuiau că n’aveau decât să se plece pentru a avea diamantul... Ei ei, domnilor, ei ei! rânji Pandrillo ; când avem diamante, le punem în siguranță... Ah ! drace ! dac’ați fi avut instrumente pentru a disface cofretul, o! atunci... Pandrillo, la aceste cuvinte, scosă două pistole din buzunar. — Atunci, sfârși el, v’ași fi trimis pe amândoi ad patres, și ați fi rămas în subterană unde v’ași fi îngropat. Cine dracu ar fi știut’o ? intendentul rîdea mereu debitând bizarul său monolog. El scolă din buzunar o cheie, o cheie treflată, mititicață și lucitare. — Sunt încredințat, frumoșii mei domni, urmă el, că dac’ați fi știut că acest juvaer era în posesiunea mea, m’ați fi tratat cu orecare respect în loc de a vă purta rău cu mine ca cu un lacheu ce sunt. Pandrille se plecă pe cofret, apropie cheia de broscă, o introdusă succesiv în cele trei borte, făcu să joce cele trei zăvore, și capacul cofretului se ridică cu bruschetă printr’un joc de resort. Atunci el își apropie lanterna; indată o lumină strălucitore cu mii de raciete e și din cofret și se proiectă împrejur pe bolțile umede ale subteranei; și Pandrille, orbit, strigă cu un entusiasm naiv: — Pre legea mea ! e forte frumos! Pandrille vă glașă faimosul diamant forte adeseori, dar de câte ori al vedea, aceiași esclamațiune admirativă eșra din buzele sale. Diamantul era mare cât un ou, de-o apă ireproșabilă ; el era de formă lungăreță, și PandrilloT suci și-l răsuci înteguile sale cu veselia naivă a unui copil. Când se gândește cineva,lisă el, că dacă, mâne, la ora’n care DD. moștenitori dejunată, leași servi pe masă acest ou fietmos, arsei’te toți spălile și s’ar gâtui între ei ca niște soldați. Ah! Pandrillo, frumosul meu amic, mă tem că veți perde somnul in tot timpul cât veți poseda acest diamant, căci dacă unul dintre acești frumoși domni ar presupune că între el și diamant nu-i decât bătrâna lui pere drept dispărțre, ați fi asasinat ca un puiu. Și Pandrille închisă din nou cofretul după ce pusese în locul diamantului o superbă bucată de strass de aceiași mărime; pe urmă pusă adevăratul diamant în buzunar, tot cu atâta neglijență ca și cum ar fi fost vorba de un mare gologan de aramă. După care el acoperi cofretul, după cum făcusă Dr. de Makevert, își luă iarăși lampa și hârlețul și se dusă pe unde venisă,. Adică că nu luă de loc acelaș drum ca și cei doi frați, și că’n loc de a se’ndrepta spre scara care conducea la sufragerie și’și avea eșirea după dulapul cel mare de stejar, el cobora subterana aprope pănă la jumatatea lungimei ei. (Va urma).