Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-06-11 / nr. 65

Pag. 2. ANUL al X-lea No. 65. iuniu, de a declara lordului Granville că Porta nu va face nici o observațiun contra întrunirei unei conferințe afară din Con­­stantinopoli fără participarea Turciei. Said-pașa a mulțumit la diferiți amba­sadori pentru sprijinul pe care consulii europeni din Alexandria ’Iau dat guvernului Kedi­­al, care sprijin­ ț­ise el, a contri­buit la pacificare. Ghazi-Mukhtar pașa, a cărui trimitere în Egypt nu e încă abandonată, va lucra de acord cu Derviș-pașa. Dacă conferința nu se va reuni la Con­­stantinopol, se crede aici că se va întruni probabil la Viena. Viena 19 iuniu. «Conrespondența Po­litică» anunță că prințul Labanoff este numit ambasador al Rusiei la Viena, a­­cesta cu agrearea guvernului austriac. Aceeași ioie ț­­ce că participarea Spaniei la conferența este și de astă dată exclusă. Constantinopol 19 iunie. Ambasadorii puterilor streine reînoind demersurile lor pe lângă Portă în privința conferenței, Said pașa ministrul de externe a răspuns astăz­i, că, față cu resultatul misiunei lui Derviș pașa, Porta persistă a considera întrunirea unei conferențe ca inoportună, conform conținutului circulărei sale din 3 iunie. Acest răspuns este considerat ca un refus categoric. Berlin 20 iunie. «Gazetta Crucei» a­­nunță că Ritter și-a dat demisiunnea. Constant­inopoli 20 iunie. Știrea rela­tivă că întrunirea conferenței va avea loc în z­iua de 22 a curentei luni iunie, este desmințită. Guvernul turcesc n’a primit încă pănă acum nici o incunoștiințare despre întru­nirea conferenței. Pofta continuă de a persista să refuze aderarea sa la conferență. Londra 10 iunie. In camera Comunelor Dilke respund­ând lui Maoaon țli­e că gu­vernul se abține pentru moment de a a­­dresa Egiptului reclamațiuni pentru dau­nele causate naționalilor englezi în z­iua de 11 iunie, dar va pretinde ulterior amente o deplină reparațiune și satisfacțiune pen­tru ultragiile comise. D. Balfour intreba dacă guvernul con­tinuă de a-și menține politica la care’l făcu să declare că nici o soluțiune a crimei nu i se pare satisface tare pe cât timp Araby bey nu va fi alungat de la putere. Gladstone răspunde că guvernul nu re­trage nimic din spusele și actele sale, dar că chestiunea dominantă este acea a sigu­ranței vieței și bunurilor Europenilor re­­sidenți în Egipet. Peste 20 iunie. Ziarului "Ungarische Post" i se telegragază din Kronstadt că o ciocnire de două trenuri a avut loc pe linia drumului de fer. Șapte vagone sunt sfaramate și 15 persone grav rănite. Solia 20 iunie. O telegramă din Vidin anunță că prințul Alexandru întorcându­­se ori din străinătate, a fost primit cu entusiasm. Principalii locuitori ai orașului merseră pe vapore înaintea yahtului prin­ciar. Populațiunea satelor de prin prejur venise la Vidin spre a saluta pe Alteța Sa. O altă telegramă din Lompalau ca ț­ice că intrarea principelui în acel oraș ce avu loc eri sala, a fost un adevarat triumf. Orașul întreg era decorat și iluminat. Prințul a sosit la Sofia la 5 ore; mi­niștrii, înalții funcționari ai statului, pre­cum și un mare număr de persone mer­seră întru întimpinare afară de oraș. Prin­țul au fost primit forte călduros ; orașul era decorat, și pe tot percursul de la K­ampalanka pănă la Sofia a fost forte a­­clamat de populațiun i eșite în drum spre a’l saluta. Vuk­ovici s’a întors duminică și-a reluat ori direcțiunea ministerului de externe. Alexandria 21 iunie Noul minister este definitiv constituit după cum urmază : «Ragheb pașa prezident consiliului și ministru de externe; Ahmet Rahman pașa ministru de finanțe; Arabi pașa la resboi; Ali pașa Ibraim ministru de justiție ; Su­leiman Abaza la instrucțiune; Mahmud Efalaki la lucrări publice și Hassan Serei pașa ministru al Vacuțelor. Se z­­ce că secretarul general al con­trolului european s-a sinucis. Londra 21 iunie. Ziarul "Dailly News" anunță că instrucțiunile trimise amiralului Seymur îi recomandă de a sta la îndoială să debarcheze trupe dacă va crede nece­sar pentru protejarea vieței și a proprie­tăților Englesilor residenți in Egipet. CURIERUL TH.­BALASSAN. Cu ocasiunea acestei esposițiuni se va ține la Moscva un congres comercial și industrial, care este chemat a da o soluțiune dificultăți­lor ce se opun la desvoltarea industriei na­ționale. Acest congres se va deschide­ la 20 iuniu viitor. Asemene, pe la începutul lunei aug., se va întruni tot la Moscva un congres de techno­logy căruia se z­ice că guvernul rus îi va a­­corda o sub­venție de 10,000 ruble. (Rom ) CRONICĂ INTERNA M. S. Regele a inspectat Luni, la orele 4 jum. după amâții, pe platoul de la Tur­­luia, recruții și plutanele de instrucție din regimentele 6 și 21 dorobanți. La podul de la Bănesa, ce era frumos împodobit, M. S. a fost salutat de entusiastele stri­gări ale populațiunei și tinerimei școlare din satele învecinate, cari așteptau tre­cerea Suveranului. După terminarea inspecției, M. S. a vi­­sitat tabăra regimentului 21 și la orele 7 s’a întors la palatul de la Cotroceni. M. S. Regina a fost, in aceste din ur­mă țlile, cam indispusă. Aflăm cu fericire că astă­z­i se află mai bine. » S’a sancționat legea prin care comuna București este autorizată a contracta un împrumut de lei 13,200,000 prin emisiu­ne de obligațiuni municipale 5 la sută, amortisabil in 40 ani prin plăți semes­triale. împrumutul se va face prin sub­scrip­­țiune publică. El este destinat exclusiv: 1) La con­versiunea soldului municipal al împrumu­tului municipal 8 la sută încâ în circula­­țiune; 2) La stingerea datoriei flotante din anii trecuți; 3). La acoperirea chel­­tuelilor ce vor necesita aceste operațiuni, Presidenția consiliului de miniștri a a­­dresat o circulară către ministere, prin care se îndatorază că d’acum înainte să presinte consiliului de miniștri tóte lu­crările privitore la licitațiunile ce sunt mai mari de 40.000 t., mai nainte d’a face publicațiuni. Directorul general al teatrelor, d. Cor­­nescu, ’și-a dat demisiunea. Am anunțat acum câte­va z­ile că d. Gr. To­­cilescu, directorele ministerului instrucțiunei publice, va fi trimis la esposițiunea națională de la Moscva. Aflăm astă­z­i că esposițiunea națională de industrie este deja deschisă și că guvernul ro­mân va trimite doi represintanți, dar nu unul. Cel de al doilea ar fi d. P. S. Aurelian. «Telegraful" află că tragerea loteriei naționale in beneficiul incendiaților din țară va avea loc la finele acestei luni, pâte la 29 iunie. Pe la ministerul de externe, se vorbeș­te de o mișcare in personalul diplomatic. Ast­fel se afirmă, că d. C. A. Rosetti va primi funcțiunea de ministru plenipoten­țiar la Paris, iar d . Ferechide va­ tre­ce la Roma; d. P. Mavrogheni va mer­ge la Constantinopoli, d. Odobescu la A­­tena, iar d. A. Mănescu la Bruxeles; d. Mitilineu s’ar intorce la secretariatul ex­ternelor. (R. L.) Din raporturile diferitelor com­isiuni me­dicale, cari au fost însărcinate să exami­neze ranele d-lui Blaremberg, nu rezultă in mod hotărâtor dacă caporalul San Ma­rin a dat cu pumnul numai, sau a avut și box. Va trebui dar, după părerea unor medici, să se facă experiențe pe cadavre. Din tot ce a spus pănă acum la in­strucție caporalul, ar resulta că sunt vi­novați amândoi preventiii. (R. L.) D. N. Blaremberg merge din ții ui­ții spre bine. Atâta numai că nu pate încă să mănânce. D-sa a trimis o scrisore prin care mulțămește forte călduros domnilor represintanți ai Presei, cari s’au făcut in­terpreții indignațiunii publice; colegilor săi din Cameră și confraților baroului din București; d-lui Vernescu pentru mișcă­­torele cuvinte pronunțate in Cameră ; mi­niștrilor de resboi și de justiție pentru demnul lor respuns; tuturor amicilor și cunoștințelor sale , tinerimei generase din Paris, in sfârșit tuturor acelora cari de departe precum și de aprope, cari din tote colțurile țărei ,i-au dat probe de vina lor simpatie. Se știe, că e pe cale să se formeze o Societate pentru încurajarea industriei cas­nice, tot sub patronajul augustei nóstre Regine. Aud­im tot­o­dată, că nobilele dom­ne E. Cornescu și Săvescu au promis tot ajutorul posibil d-lui Tanase Ștefănescu, spre a-și putea incepe lucrările cu minu­natul seu resboi de corore. Sperăm dar, că in fine vom vedea la lucru pe­­ Ste­fănescu, care va căuta de­sigur să merite protecțiunea din partea patronelor menți­onatei Societăți. (Timp.) gina Notificare.— M.M. N­. Regele și Re­au primit din partea M. S Re­ginei Marei Britanii și Irlandei, scrisori prin care se notifică căsătoria fiului seu, A. S R. Ducele de d’Albany, cu A. S. Princesa Elena, fiica A. S. Principelui su­veran de Waldeck și Pyrmont. S’a sancționat legea prin care Statul renunță în favorea debitorilor sei: a) La rămășițele din darea căilor de comunicație (personală și șosele) ce se vor — Au fost momente în cari am cred­ut, dar au fost și momente în cari am fost silită să mă îndo­­esc, (lise Ebba cu o adincă emoțiune. — Dar acum scumpă Ebba, acum tu știi bine că nu’ți-ași vorbi ast­fel dacă amorul meu, n’ar fi se­rios și n’ași avea pentru tine cea­ mai mare stimă. Spune-mi că simțești că tóte cuvintele mele vin din inimă, și că nu’mi scapă într’un moment de exalta­­țiune fugitivă. Dicând acestea, el luă din nou mânale Ebbei și le sărută. — Da, Carol, le simțesc, respinse ea roșind și plecându-se pe ghergheful ei de brodat. — Și care’i răspunsul tău Ebba ? pot spera că o voce vorbește de mine în inima ta, și că vei risca a-ți pune sorta în mânile mele ? — N’ași face-o Carol, dacă inima mea nu te ar iubi de mult. Pe când aceste declarațiuni se schim­bau în cabinet, iată ce se petrecea în salon. — Maria, care stase totă z­iua in camera ei ocu­pată și ea a prepara cadoul ei de Crăciun, venise în salon pentru a se informa de Max și a ști cum pe­trecuse în mijlocul desordinei generale; ea’l găsi întins pe sofa, pe când Eduard săria prin casă cu un cerc. — Ah ! Marie,­­zise el întind­ându’i mâna, ce lung îmi pare timpul când m­u te văd. — Iți mulțumesc că ai băgat în samă absența mea, respinse Maria luând loc lângă el. — Mătușă Marie, mătușă Marie, vrei să caut pe Lena și să’i cer un covrig? strigă Eduard care a­­lergă afară fără a mai aștepta răspunsul. — Știi tu Marie, la ce gândeam eu ? — Vorbește, te ascult. — Dacă n’ași avea nenorocirea de a nu fi in­tot­de­una stăpân pe rațiunea mea, ți-ași cere să fii bu­nul înger al vieței mele, căci, când nu ești lângă mine, ca și astă­zli, sufletul meu reîncepe a se în­veli în întuneric... Dar nu îndrăznesc să­ ți-o cer, căci ar fi sacrificiul întregei tale vieți, ar fi a­tenta pe D -jeu, ar fi... —­ Ar fi a prepara singura fericire ce doresc Max, respinse Maria ; ori­ce s’ar întâmpla, nu te mai pă­răsesc cât timp prezența, mea este o trebuință pen­tru tine. —• Marie! strigă Max stringându’i mânale, tu spui pate asta de milă, de datoria creștinescă, pate că te creții datore a te sacrifica ca să espiezi gre­­șala surorei tale ? — De loc, cededi într’o sinceră și adîncă iubire, respinse Maria cu căldură, constata neîncasate la 1 iulie 1882, din deficitele anilor trecuți până la 1 ianuarie 1879 . b) La rămășițele ce se vor constata la 1 iulie 1882, din prețul productelor de reservă, vândute după legea rurală. Este bine înțăles că renunțarea Statu­lui la aceste rămășițe nu scutește de ur­mărire pe delapidatorii unor asemenea bani publici, precum ea nu apără de răs­pundere pe aceia cari se vor fi angajat prin contracte de munci a plăti contri­­buțiunile sătenilor. Cerealele și vinurile române expor­tate in Austro- Ungaria. «Monitorul ofi­cial» publică următorul comunicat: Printr’o eronată interpretațiune a con­­vențiunei comerciale dintre România și Austro Ungaria, de cătră autoritatea va­mală austriacă din Ițcani, se luase măsuri de a se supune la dreptul de import ce­realele introduse din România, cari, la intrarea lor în Austria, sunt scutite de ori­ce drept vamal, potrivit art. 2 al ac­tului adițional de pe lângă citata conven­­țiune. De asemenea se luase măsuri a se­ percepe pentru vinurile române importa­te în Austria o taxă superioră celei le­gale. In urma intervenției făcută, prin inter­mediul legațiunei române din Viena, gu­vernul I. și R. al Austro-Ungariei a și dispus imediata revocare a menționatelor măsuri. Se publică clar spre cunoștința tuturor exportatorilor că, după cum s’a urmat pă­nă acum, cerealele române vor fi scutite de drepturi vamale la importarea lor în Austria , iar vinurile nu vor putea fi su­puse unor taxe superiore celor ce s’au perceput în trecut. «Index roumaine» este informată că representatul guvernului pentru suprave­gherea lucrărilor fabricei de pulbere de la Laculețe, a oprit continarea acelor lu­crări nefiind făcute conform contractului. Contractul prevedea ca temeliile să fie de piatră, și antreprenorii le-au făcut de cărămidă. Serb­ia. Se telegr­afiază din Belgrad «Corespondenței politice­ din Viena că cabinetul șerb rămâne la postul său și că va fi complectat prin d. Horvatovici ca ministru al lucrărilor publice. Scupcina­t și va relua lucrările sale. Italia­ . Cabinetul a publicat o carte verde asupra chestiunei băei Assab. Do­­cumentele cari se cuprind în acestă carte demonstrază că guvernul italian a pro­­iectat închierea unui tratat între Italia de o parte și Turcia și Egipet de altă parte, relativ la baia Assab. Acest tratat, care avea de scop o­ recunoștere formală a drepturilor suverane ale Italiei asupra băei Assab, a fost prealabil comunicat gu­vernului englez, care­ l-a aprobat. Dar proiectul cabinetului din Roma fu decli­nat de Egipet și în fine d. Mancini a rupt negocierile în acestă privință, reservân­­du’și a urmări opera civilisatore la Assab pe cale de inițiativă privată. Anglia. La Camera comunelor, d. Worms a anunțat că va pune luni cabi­netului următorele două întrebări: 1. Nu reiesă din Cartea verde italiană că s’a propus o convențiune, sub auspi­­ciile Engliterei, pentru a face să se re­­cunoscă Assabul ca­ port italian de către Turcia, Egipet și Englitera ? 2. De când d. Mancini a declarat că considera Assabul ca port italian, guver­nul privește acastă baie ca aparținând Ita­liei sau Egipetului ? Danemarca. Se telegrafiază din Copenhaga către «Saint-James Gazette­» că autoritățile prusiene, profitând de fap­tul că atențiunea generală era atrasă spre Egipet, reîncep a expulsa pe Danesi din Schleswig. Ele interz­­c chiar supușilor danezi de a locui în Schleswig ca fer­mieri sau ca exploatatori a ori­cărui alt comerciu. Diarele din Copenhaga invită pe gu­vern a interveni pe cale diplomatică, fără a spera cu tote acestea într’un mare re­­sultat. CRONICA ESTERN­A Id­ILia. «Mesagerul Guvernului" a­nunță că se desminte oficial minte știrea publicată de «Novoie Vremia," după care guvernul rus ar fi având intențiunea a ceda gratis pământuri de ale Statului si­tuate în Crimeia, emigraților din țările slave de la Sud cari­ au servicii cu totul particulare Rusiei, s’au destins prin de­votamentul lor cătră acest imperiu. — O depeșă din­ Petersburg, publicată de "die Presse" din Viena, spune că o mișcare militară de un caracter serios a isbucnit la Cronstadt, și că a trebuit să se chieme un batalion de infanterie pen­tru a restabili ordinea. Bulgaria. Se anunță din Sofia că președintele consiliului de Stat a publicat o scrisore în care se­­ zice că principele Alexandru Iau e­apt a guverna bine țara și are dreptul a pretinde să se susție po­litica sa, sau e incapabil, și că, în acest din urmă cas, tóte partidele trebue să se înțălagă asupra conduitei ce trebue s’o urmeze. IAȘI Vineri 11 (23 Iunie ) 1882. CRONICĂ LOCALA *** (Intranire). Marcuri sala s’a ți­nut­ în sala Primăriei o nouă întrunire a Co­mitetului pentru ajutorarea incendiaților. La acesta întrunire n’au fost presenți de­cât cinci membri, d-nii Drossu președinte, I. Bogdan, casier, dr. Konya, Th. Balassan și G. O. Sta­­matopulo, ceia ce ne face a crede că s’a per­­dut avântul de la început. S’au discutat mai multe chestiuni, și s’a hotărât să se ție o nouă întrunire săptămâna viitóre, sub preșe­­dința I. P. S. 8. Mitropolitul Iosif. D. Balasan a fost însărcinat din partea Comitetului a face cunoscut I. P. S. S. Mitropolitului acestă de­­cisiune, și a’l ruga să bine-voiască a presida viitórea întrunire. *** (Numi­r­e).— D. G. Mârzescu s’a nu­mit profesor definitiv la catedra vacantă de drept civil de la facultatea juridică din Iași, pe care a mai ocupat’o în trecut. *** (Delegat). D. M. Cohin care­ și-a făcut studiile sale musicale în Paris, a fost delegat din partea ministerului cultelor și ins­trucțiunei publice a asista la esamenile Con­servatorului de musică și declamațiune din orașul nostru. *** (Concert). D. Teodor T. Burada a dat in sara de 30 mai a. c., în sala Conser­vatorului de musică un concert, cu concursul fiicei d-sale Lucreția, în etate de 9 ani, pen­tru facerea de uniforme gardiștilor fără mij­ CONCLUSIUNE. Ajunul Crăciunului sosise în fine, și tote came­­rile de la Ljungstahof erau strălucit iluminate. Eb­ba și pictorul așezaseră din nou pe piedestalul său în salon bustul lui Gustav Vasa. Când colonelul in­tră urmat de Carol, când pe o altă ușă venea fe­meia lui, Maria, Max și micul Eduard, la vederea bustului stabilit, toți rămaseră încremeniți. — Cum s’a făcut asta, strigă colonelul privind cu mirare bustul eroului seu favorit. — Acesta însemnază, scumpe unchiule, că într’o ții așa de frumoasă, tóte durerile se repară, respinse Ebba, luând pe Eduard de mână și presentându-l colonelului. — Da, cu ajutorul unui înger totul s’a reparat, țlise colonelul, nobila damă ce sa vorbește a jucat rolul îngerului. — Și în adevăr, ea’l-a jucat ast­fel în­cât mă simt întinerit cu 20 de ani , dacă ar fi ceva bun de câștigat cu Carol, ar trebui Ebba să’l ia , sub ordi­nele tale, dar el nu merită să fie bărbatul tău, țlise colonelul sărutând pe nepota lui.­­ Cu tote acestea’l iau așa cum este, îi țlise Eb­ba încet la ureche. După ce colonelul mulțumi pictorului, și Eduard de bucurie cât pe ce înăbușa, serutând’o, pe mă­tușa lui Ebba, Carol țlise : — Și eu am să fac un present și o surprisă pentru mama și tata. — încă vr’o prostie, țlise colonelul cu veselie, căci tu în ori­ce moment ai câte una gata. Carol luă mâna Ebbei. — Acum vei bine-voi a’ți retrage cuvântul, scum­pul meu tată, căci cadoul meu este o notă, și a­­cestă notă este Ebba. Iată surprisă. — Pe onorea mea­ acesta’i lucrul cel mai cu ju­decată ce’l-ai făcut în viața ta, exclamă colonelul. Dar Intr’adevĕr Ebba, ai tu curajul a lua pe acest ștrengar sub ordinele tale ? — Trebue, numai dacă eu nu voiu fi sub ordi­nele lui, respinse ca rîd­ând. Max aseminea flise suriciend cu melancolie. — Am și eu să vă ofer o notă, Maria’mi-a pro­mis cu un curaj eroic a sacrifica viața ei pentru săr­manul vostru fiu. — D-d­eu să ve bine-cuvinteze, copii mei, Ilise domna Eldner pe când colonelul își săruta nurorile. — Resbelul europian a avut în curând sfârșit, Ilise după un moment locotenentul pe când toți mân­cau nuci. — Da, despotul rus a trebuit să plece arma di­naintea superiorității puterilor occidentale, răspinse Ebba. — Nu, autocratul rus și-a luat sub stăpânirea sa una din puteri, Ilise Carol. — S’a recunoscut, adaugă locotenentul, că femeile sunt îngeri, căci acastă mărturisire era una din con­­dițiile păcei. — Pentru mine, Ilise Carol, flic­ea un vechiu mai­stru de musică: «femeile sunt mai bune de­cât ân­­gerii, cele rele, mai afurisite de­cât diavolii", dacă numai se pote vorbi ast­fel în ajunul Crăciunului. Dar, dintre femeile rele, cea mai rea, cea mai peri­­culosă este b­ocheta fără inimă. Și în fine ori­cum, acele femei pentru mine nu mai sunt periculose, a­­dăogă el privind cu amor și încredere pe logodnica lui, a căreia mâni le sărută cu transport. FINE.

Next