Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-06-11 / nr. 65
Pag. 2. ANUL al X-lea No. 65. iuniu, de a declara lordului Granville că Porta nu va face nici o observațiun contra întrunirei unei conferințe afară din Constantinopoli fără participarea Turciei. Said-pașa a mulțumit la diferiți ambasadori pentru sprijinul pe care consulii europeni din Alexandria ’Iau dat guvernului Kedial, care sprijin țise el, a contribuit la pacificare. Ghazi-Mukhtar pașa, a cărui trimitere în Egypt nu e încă abandonată, va lucra de acord cu Derviș-pașa. Dacă conferința nu se va reuni la Constantinopol, se crede aici că se va întruni probabil la Viena. Viena 19 iuniu. «Conrespondența Politică» anunță că prințul Labanoff este numit ambasador al Rusiei la Viena, acesta cu agrearea guvernului austriac. Aceeași ioie țce că participarea Spaniei la conferența este și de astă dată exclusă. Constantinopol 19 iunie. Ambasadorii puterilor streine reînoind demersurile lor pe lângă Portă în privința conferenței, Said pașa ministrul de externe a răspuns astăzi, că, față cu resultatul misiunei lui Derviș pașa, Porta persistă a considera întrunirea unei conferențe ca inoportună, conform conținutului circulărei sale din 3 iunie. Acest răspuns este considerat ca un refus categoric. Berlin 20 iunie. «Gazetta Crucei» anunță că Ritter și-a dat demisiunnea. Constantinopoli 20 iunie. Știrea relativă că întrunirea conferenței va avea loc în ziua de 22 a curentei luni iunie, este desmințită. Guvernul turcesc n’a primit încă pănă acum nici o incunoștiințare despre întrunirea conferenței. Pofta continuă de a persista să refuze aderarea sa la conferență. Londra 10 iunie. In camera Comunelor Dilke respundând lui Maoaon țlie că guvernul se abține pentru moment de a adresa Egiptului reclamațiuni pentru daunele causate naționalilor englezi în ziua de 11 iunie, dar va pretinde ulterior amente o deplină reparațiune și satisfacțiune pentru ultragiile comise. D. Balfour intreba dacă guvernul continuă de a-și menține politica la care’l făcu să declare că nici o soluțiune a crimei nu i se pare satisface tare pe cât timp Araby bey nu va fi alungat de la putere. Gladstone răspunde că guvernul nu retrage nimic din spusele și actele sale, dar că chestiunea dominantă este acea a siguranței vieței și bunurilor Europenilor residenți în Egipet. Peste 20 iunie. Ziarului "Ungarische Post" i se telegragază din Kronstadt că o ciocnire de două trenuri a avut loc pe linia drumului de fer. Șapte vagone sunt sfaramate și 15 persone grav rănite. Solia 20 iunie. O telegramă din Vidin anunță că prințul Alexandru întorcânduse ori din străinătate, a fost primit cu entusiasm. Principalii locuitori ai orașului merseră pe vapore înaintea yahtului princiar. Populațiunea satelor de prin prejur venise la Vidin spre a saluta pe Alteța Sa. O altă telegramă din Lompalau ca țice că intrarea principelui în acel oraș ce avu loc eri sala, a fost un adevarat triumf. Orașul întreg era decorat și iluminat. Prințul a sosit la Sofia la 5 ore; miniștrii, înalții funcționari ai statului, precum și un mare număr de persone merseră întru întimpinare afară de oraș. Prințul au fost primit forte călduros ; orașul era decorat, și pe tot percursul de la Kampalanka pănă la Sofia a fost forte aclamat de populațiun i eșite în drum spre a’l saluta. Vukovici s’a întors duminică și-a reluat ori direcțiunea ministerului de externe. Alexandria 21 iunie Noul minister este definitiv constituit după cum urmază : «Ragheb pașa prezident consiliului și ministru de externe; Ahmet Rahman pașa ministru de finanțe; Arabi pașa la resboi; Ali pașa Ibraim ministru de justiție ; Suleiman Abaza la instrucțiune; Mahmud Efalaki la lucrări publice și Hassan Serei pașa ministru al Vacuțelor. Se zce că secretarul general al controlului european s-a sinucis. Londra 21 iunie. Ziarul "Dailly News" anunță că instrucțiunile trimise amiralului Seymur îi recomandă de a sta la îndoială să debarcheze trupe dacă va crede necesar pentru protejarea vieței și a proprietăților Englesilor residenți in Egipet. CURIERUL TH.BALASSAN. Cu ocasiunea acestei esposițiuni se va ține la Moscva un congres comercial și industrial, care este chemat a da o soluțiune dificultăților ce se opun la desvoltarea industriei naționale. Acest congres se va deschide la 20 iuniu viitor. Asemene, pe la începutul lunei aug., se va întruni tot la Moscva un congres de technology căruia se zice că guvernul rus îi va acorda o subvenție de 10,000 ruble. (Rom ) CRONICĂ INTERNA M. S. Regele a inspectat Luni, la orele 4 jum. după amâții, pe platoul de la Turluia, recruții și plutanele de instrucție din regimentele 6 și 21 dorobanți. La podul de la Bănesa, ce era frumos împodobit, M. S. a fost salutat de entusiastele strigări ale populațiunei și tinerimei școlare din satele învecinate, cari așteptau trecerea Suveranului. După terminarea inspecției, M. S. a visitat tabăra regimentului 21 și la orele 7 s’a întors la palatul de la Cotroceni. M. S. Regina a fost, in aceste din urmă țlile, cam indispusă. Aflăm cu fericire că astăzi se află mai bine. » S’a sancționat legea prin care comuna București este autorizată a contracta un împrumut de lei 13,200,000 prin emisiune de obligațiuni municipale 5 la sută, amortisabil in 40 ani prin plăți semestriale. împrumutul se va face prin subscripțiune publică. El este destinat exclusiv: 1) La conversiunea soldului municipal al împrumutului municipal 8 la sută încâ în circulațiune; 2) La stingerea datoriei flotante din anii trecuți; 3). La acoperirea cheltuelilor ce vor necesita aceste operațiuni, Presidenția consiliului de miniștri a adresat o circulară către ministere, prin care se îndatorază că d’acum înainte să presinte consiliului de miniștri tóte lucrările privitore la licitațiunile ce sunt mai mari de 40.000 t., mai nainte d’a face publicațiuni. Directorul general al teatrelor, d. Cornescu, ’și-a dat demisiunea. Am anunțat acum câteva zile că d. Gr. Tocilescu, directorele ministerului instrucțiunei publice, va fi trimis la esposițiunea națională de la Moscva. Aflăm astăzi că esposițiunea națională de industrie este deja deschisă și că guvernul român va trimite doi represintanți, dar nu unul. Cel de al doilea ar fi d. P. S. Aurelian. «Telegraful" află că tragerea loteriei naționale in beneficiul incendiaților din țară va avea loc la finele acestei luni, pâte la 29 iunie. Pe la ministerul de externe, se vorbește de o mișcare in personalul diplomatic. Astfel se afirmă, că d. C. A. Rosetti va primi funcțiunea de ministru plenipotențiar la Paris, iar d . Ferechide va trece la Roma; d. P. Mavrogheni va merge la Constantinopoli, d. Odobescu la Atena, iar d. A. Mănescu la Bruxeles; d. Mitilineu s’ar intorce la secretariatul externelor. (R. L.) Din raporturile diferitelor comisiuni medicale, cari au fost însărcinate să examineze ranele d-lui Blaremberg, nu rezultă in mod hotărâtor dacă caporalul San Marin a dat cu pumnul numai, sau a avut și box. Va trebui dar, după părerea unor medici, să se facă experiențe pe cadavre. Din tot ce a spus pănă acum la instrucție caporalul, ar resulta că sunt vinovați amândoi preventiii. (R. L.) D. N. Blaremberg merge din ții uiții spre bine. Atâta numai că nu pate încă să mănânce. D-sa a trimis o scrisore prin care mulțămește forte călduros domnilor represintanți ai Presei, cari s’au făcut interpreții indignațiunii publice; colegilor săi din Cameră și confraților baroului din București; d-lui Vernescu pentru mișcătorele cuvinte pronunțate in Cameră ; miniștrilor de resboi și de justiție pentru demnul lor respuns; tuturor amicilor și cunoștințelor sale , tinerimei generase din Paris, in sfârșit tuturor acelora cari de departe precum și de aprope, cari din tote colțurile țărei ,i-au dat probe de vina lor simpatie. Se știe, că e pe cale să se formeze o Societate pentru încurajarea industriei casnice, tot sub patronajul augustei nóstre Regine. Audim totodată, că nobilele domne E. Cornescu și Săvescu au promis tot ajutorul posibil d-lui Tanase Ștefănescu, spre a-și putea incepe lucrările cu minunatul seu resboi de corore. Sperăm dar, că in fine vom vedea la lucru pe Stefănescu, care va căuta desigur să merite protecțiunea din partea patronelor menționatei Societăți. (Timp.) gina Notificare.— M.M. N. Regele și Reau primit din partea M. S Reginei Marei Britanii și Irlandei, scrisori prin care se notifică căsătoria fiului seu, A. S R. Ducele de d’Albany, cu A. S. Princesa Elena, fiica A. S. Principelui suveran de Waldeck și Pyrmont. S’a sancționat legea prin care Statul renunță în favorea debitorilor sei: a) La rămășițele din darea căilor de comunicație (personală și șosele) ce se vor — Au fost momente în cari am credut, dar au fost și momente în cari am fost silită să mă îndoesc, (lise Ebba cu o adincă emoțiune. — Dar acum scumpă Ebba, acum tu știi bine că nu’ți-ași vorbi astfel dacă amorul meu, n’ar fi serios și n’ași avea pentru tine cea mai mare stimă. Spune-mi că simțești că tóte cuvintele mele vin din inimă, și că nu’mi scapă într’un moment de exaltațiune fugitivă. Dicând acestea, el luă din nou mânale Ebbei și le sărută. — Da, Carol, le simțesc, respinse ea roșind și plecându-se pe ghergheful ei de brodat. — Și care’i răspunsul tău Ebba ? pot spera că o voce vorbește de mine în inima ta, și că vei risca a-ți pune sorta în mânile mele ? — N’ași face-o Carol, dacă inima mea nu te ar iubi de mult. Pe când aceste declarațiuni se schimbau în cabinet, iată ce se petrecea în salon. — Maria, care stase totă ziua in camera ei ocupată și ea a prepara cadoul ei de Crăciun, venise în salon pentru a se informa de Max și a ști cum petrecuse în mijlocul desordinei generale; ea’l găsi întins pe sofa, pe când Eduard săria prin casă cu un cerc. — Ah ! Marie,zise el întindându’i mâna, ce lung îmi pare timpul când mu te văd. — Iți mulțumesc că ai băgat în samă absența mea, respinse Maria luând loc lângă el. — Mătușă Marie, mătușă Marie, vrei să caut pe Lena și să’i cer un covrig? strigă Eduard care alergă afară fără a mai aștepta răspunsul. — Știi tu Marie, la ce gândeam eu ? — Vorbește, te ascult. — Dacă n’ași avea nenorocirea de a nu fi intotdeuna stăpân pe rațiunea mea, ți-ași cere să fii bunul înger al vieței mele, căci, când nu ești lângă mine, ca și astăzli, sufletul meu reîncepe a se înveli în întuneric... Dar nu îndrăznesc să ți-o cer, căci ar fi sacrificiul întregei tale vieți, ar fi atenta pe D -jeu, ar fi... — Ar fi a prepara singura fericire ce doresc Max, respinse Maria ; orice s’ar întâmpla, nu te mai părăsesc cât timp prezența, mea este o trebuință pentru tine. —• Marie! strigă Max stringându’i mânale, tu spui pate asta de milă, de datoria creștinescă, pate că te creții datore a te sacrifica ca să espiezi greșala surorei tale ? — De loc, cededi într’o sinceră și adîncă iubire, respinse Maria cu căldură, constata neîncasate la 1 iulie 1882, din deficitele anilor trecuți până la 1 ianuarie 1879 . b) La rămășițele ce se vor constata la 1 iulie 1882, din prețul productelor de reservă, vândute după legea rurală. Este bine înțăles că renunțarea Statului la aceste rămășițe nu scutește de urmărire pe delapidatorii unor asemenea bani publici, precum ea nu apără de răspundere pe aceia cari se vor fi angajat prin contracte de munci a plăti contribuțiunile sătenilor. Cerealele și vinurile române exportate in Austro- Ungaria. «Monitorul oficial» publică următorul comunicat: Printr’o eronată interpretațiune a convențiunei comerciale dintre România și Austro Ungaria, de cătră autoritatea vamală austriacă din Ițcani, se luase măsuri de a se supune la dreptul de import cerealele introduse din România, cari, la intrarea lor în Austria, sunt scutite de orice drept vamal, potrivit art. 2 al actului adițional de pe lângă citata convențiune. De asemenea se luase măsuri a se percepe pentru vinurile române importate în Austria o taxă superioră celei legale. In urma intervenției făcută, prin intermediul legațiunei române din Viena, guvernul I. și R. al Austro-Ungariei a și dispus imediata revocare a menționatelor măsuri. Se publică clar spre cunoștința tuturor exportatorilor că, după cum s’a urmat pănă acum, cerealele române vor fi scutite de drepturi vamale la importarea lor în Austria , iar vinurile nu vor putea fi supuse unor taxe superiore celor ce s’au perceput în trecut. «Index roumaine» este informată că representatul guvernului pentru supravegherea lucrărilor fabricei de pulbere de la Laculețe, a oprit continarea acelor lucrări nefiind făcute conform contractului. Contractul prevedea ca temeliile să fie de piatră, și antreprenorii le-au făcut de cărămidă. Serbia. Se telegrafiază din Belgrad «Corespondenței politice din Viena că cabinetul șerb rămâne la postul său și că va fi complectat prin d. Horvatovici ca ministru al lucrărilor publice. Scupcinat și va relua lucrările sale. Italia . Cabinetul a publicat o carte verde asupra chestiunei băei Assab. Documentele cari se cuprind în acestă carte demonstrază că guvernul italian a proiectat închierea unui tratat între Italia de o parte și Turcia și Egipet de altă parte, relativ la baia Assab. Acest tratat, care avea de scop o recunoștere formală a drepturilor suverane ale Italiei asupra băei Assab, a fost prealabil comunicat guvernului englez, care l-a aprobat. Dar proiectul cabinetului din Roma fu declinat de Egipet și în fine d. Mancini a rupt negocierile în acestă privință, reservându’și a urmări opera civilisatore la Assab pe cale de inițiativă privată. Anglia. La Camera comunelor, d. Worms a anunțat că va pune luni cabinetului următorele două întrebări: 1. Nu reiesă din Cartea verde italiană că s’a propus o convențiune, sub auspiciile Engliterei, pentru a face să se recunoscă Assabul ca port italian de către Turcia, Egipet și Englitera ? 2. De când d. Mancini a declarat că considera Assabul ca port italian, guvernul privește acastă baie ca aparținând Italiei sau Egipetului ? Danemarca. Se telegrafiază din Copenhaga către «Saint-James Gazette» că autoritățile prusiene, profitând de faptul că atențiunea generală era atrasă spre Egipet, reîncep a expulsa pe Danesi din Schleswig. Ele interzc chiar supușilor danezi de a locui în Schleswig ca fermieri sau ca exploatatori a oricărui alt comerciu. Diarele din Copenhaga invită pe guvern a interveni pe cale diplomatică, fără a spera cu tote acestea într’un mare resultat. CRONICA ESTERNA IdILia. «Mesagerul Guvernului" anunță că se desminte oficial minte știrea publicată de «Novoie Vremia," după care guvernul rus ar fi având intențiunea a ceda gratis pământuri de ale Statului situate în Crimeia, emigraților din țările slave de la Sud cari au servicii cu totul particulare Rusiei, s’au destins prin devotamentul lor cătră acest imperiu. — O depeșă din Petersburg, publicată de "die Presse" din Viena, spune că o mișcare militară de un caracter serios a isbucnit la Cronstadt, și că a trebuit să se chieme un batalion de infanterie pentru a restabili ordinea. Bulgaria. Se anunță din Sofia că președintele consiliului de Stat a publicat o scrisore în care se zice că principele Alexandru Iau eapt a guverna bine țara și are dreptul a pretinde să se susție politica sa, sau e incapabil, și că, în acest din urmă cas, tóte partidele trebue să se înțălagă asupra conduitei ce trebue s’o urmeze. IAȘI Vineri 11 (23 Iunie ) 1882. CRONICĂ LOCALA *** (Intranire). Marcuri sala s’a ținut în sala Primăriei o nouă întrunire a Comitetului pentru ajutorarea incendiaților. La acesta întrunire n’au fost presenți decât cinci membri, d-nii Drossu președinte, I. Bogdan, casier, dr. Konya, Th. Balassan și G. O. Stamatopulo, ceia ce ne face a crede că s’a perdut avântul de la început. S’au discutat mai multe chestiuni, și s’a hotărât să se ție o nouă întrunire săptămâna viitóre, sub președința I. P. S. 8. Mitropolitul Iosif. D. Balasan a fost însărcinat din partea Comitetului a face cunoscut I. P. S. S. Mitropolitului acestă decisiune, și a’l ruga să bine-voiască a presida viitórea întrunire. *** (Numire).— D. G. Mârzescu s’a numit profesor definitiv la catedra vacantă de drept civil de la facultatea juridică din Iași, pe care a mai ocupat’o în trecut. *** (Delegat). D. M. Cohin care și-a făcut studiile sale musicale în Paris, a fost delegat din partea ministerului cultelor și instrucțiunei publice a asista la esamenile Conservatorului de musică și declamațiune din orașul nostru. *** (Concert). D. Teodor T. Burada a dat in sara de 30 mai a. c., în sala Conservatorului de musică un concert, cu concursul fiicei d-sale Lucreția, în etate de 9 ani, pentru facerea de uniforme gardiștilor fără mij CONCLUSIUNE. Ajunul Crăciunului sosise în fine, și tote camerile de la Ljungstahof erau strălucit iluminate. Ebba și pictorul așezaseră din nou pe piedestalul său în salon bustul lui Gustav Vasa. Când colonelul intră urmat de Carol, când pe o altă ușă venea femeia lui, Maria, Max și micul Eduard, la vederea bustului stabilit, toți rămaseră încremeniți. — Cum s’a făcut asta, strigă colonelul privind cu mirare bustul eroului seu favorit. — Acesta însemnază, scumpe unchiule, că într’o ții așa de frumoasă, tóte durerile se repară, respinse Ebba, luând pe Eduard de mână și presentându-l colonelului. — Da, cu ajutorul unui înger totul s’a reparat, țlise colonelul, nobila damă ce sa vorbește a jucat rolul îngerului. — Și în adevăr, ea’l-a jucat astfel încât mă simt întinerit cu 20 de ani , dacă ar fi ceva bun de câștigat cu Carol, ar trebui Ebba să’l ia , sub ordinele tale, dar el nu merită să fie bărbatul tău, țlise colonelul sărutând pe nepota lui. Cu tote acestea’l iau așa cum este, îi țlise Ebba încet la ureche. După ce colonelul mulțumi pictorului, și Eduard de bucurie cât pe ce înăbușa, serutând’o, pe mătușa lui Ebba, Carol țlise : — Și eu am să fac un present și o surprisă pentru mama și tata. — încă vr’o prostie, țlise colonelul cu veselie, căci tu în orice moment ai câte una gata. Carol luă mâna Ebbei. — Acum vei bine-voi a’ți retrage cuvântul, scumpul meu tată, căci cadoul meu este o notă, și acestă notă este Ebba. Iată surprisă. — Pe onorea mea acesta’i lucrul cel mai cu judecată ce’l-ai făcut în viața ta, exclamă colonelul. Dar Intr’adevĕr Ebba, ai tu curajul a lua pe acest ștrengar sub ordinele tale ? — Trebue, numai dacă eu nu voiu fi sub ordinele lui, respinse ca rîdând. Max aseminea flise suriciend cu melancolie. — Am și eu să vă ofer o notă, Maria’mi-a promis cu un curaj eroic a sacrifica viața ei pentru sărmanul vostru fiu. — D-deu să ve bine-cuvinteze, copii mei, Ilise domna Eldner pe când colonelul își săruta nurorile. — Resbelul europian a avut în curând sfârșit, Ilise după un moment locotenentul pe când toți mâncau nuci. — Da, despotul rus a trebuit să plece arma dinaintea superiorității puterilor occidentale, răspinse Ebba. — Nu, autocratul rus și-a luat sub stăpânirea sa una din puteri, Ilise Carol. — S’a recunoscut, adaugă locotenentul, că femeile sunt îngeri, căci acastă mărturisire era una din condițiile păcei. — Pentru mine, Ilise Carol, flicea un vechiu maistru de musică: «femeile sunt mai bune decât ângerii, cele rele, mai afurisite decât diavolii", dacă numai se pote vorbi astfel în ajunul Crăciunului. Dar, dintre femeile rele, cea mai rea, cea mai periculosă este bocheta fără inimă. Și în fine oricum, acele femei pentru mine nu mai sunt periculose, adăogă el privind cu amor și încredere pe logodnica lui, a căreia mâni le sărută cu transport. FINE.