Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-10-10 / nr. 114
I . Anul al X-lea No. 114. SĂSSI Duminică 10 (22 Datomvre.) 1882.____Apare Duminica, Miercurea și Vinerea, Prețul Alton, și Anuncitirilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag.I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Un Nr. 20 bani (T TI.BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 buni Conrespondenți In Streinatate, Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Oa.len.cLa.r-u.1 Septa, m anei \ STIL VECHIU PILLA ! PATRONUL PILEI ___ .TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU Î?I DA PATRONUL PILEI j Ras. Soar. Apusul Soar. Octomv. " ^ = "’ Octomv. ~ " ....... "[ 10 Duminică S. S Mart. Eulampia și Eulampia. 22 Duminică Cordula I. 6—25 5— 7 11 Luni Sf. Apostol Pilip I din cei 7 diac. „ . . . ^3 Luni Ioan. 6—27 5—4 12 Marți S. S. Mart. Prov. Tarach și Andron. La 7 Octombre, pătrarul Intui, de la 24 Marți Rafail. 6—28 5— 3 13 Mercuri S. S. Mart. Carp, Popii și Agatonic. «j apoi pioae. Mercuri Chrisant. 6—29 5— 2 14 Joi (t) Papascliiva. 2b Joi Amand. 6—30 5— 1 15 Vineri St. Mart. Lucian. Vineri Trument. 6—31 5—59 16 Sâmbătă St. Martir Longin Centurionul. _____________________________________________________________________________Sâmbăta Simion și Iuda. 6—33 5—68 ANUNCIURI DEȘTEPTARE Desființindu-se depositul Uromografului Român de la librăria D-lui Iacob Cerchez din Iași, numită librăria Stelelor, se aduce la cunoștința personelor care au avut ocasiune a recunoște superioritatea Uromografului Român, sau Centigraf-perfecționat, că acest aparat de orice tip, pastă de reservă și cernelii specială, se află. de venzare in capitală, la librăria DD-lor Ig. Haimann et Schonfeld, iar in Iași numai la magazia IDII for Hirșetfinke și la librăriele fetea C. Popovici, Unirea și A. B. Resseller. Semnele distinctive și calitățile pastei Cromografului Român, care face să fie preferată tuturor composițiilor străine, sunt următorele: Pasta Cromografului Român n’are nici un miros, și fără ca să fie vertusă ea este elastică și forte resistentă; — dând un mare număr de copii lisibile, se spală repede și se curăță forte ușor fiindcă nu face decât forte puțină spumă la topire ; colorea ei este roșgalben, cea ce permite a se pute lucra și sara fără a obosi ochii.— Asemene și cernela specială este forte concentrată și se fixază bine Tote tipurile Cromografului Român portă marca sa pe citit. Prospectul detailat se trimete gratis personelor ce vor face cerere prin cartă poștală Pentru comenzii de prin județe a se adresa cătră IM. Buiucliu Inginer hotarnic, Iași strada Butui. QOOOOOOOOOOOOQ3 »OOOOOÜOCOOOOOQ IMPORTANT! Subsemnații avem ontre a informa pe on norabila nostră Clientelă iașană ,și din provincie, că ne-am mutat magasinul nostru, numit ,Kahane“, asortat cu articole de §pasmentărie și noutăți, fost situat în strada mare, casele d-lui Neuschotz, tot în strada mare, casele cele nouă ale d-lui Ghiorghiu, alăturea cu casele d-lui Neuschotz. O Mulțumind cu acestă ocasiune onor. g Public’pentru favorea și încurajarea ce ne-a arătat’o până acum, rugăm a ne g visita și’n stabilimentul cel nou, unde g onor. visitatori vor găsi pe lângă arti ocolile nóstre cunoscute în destui, și un mare asortiment de obiecte aduse acum g din streinatate pentru anul nou precum o și pentru viitorele baluri. g Cu stimă . S. KiuSliillCS Succesori, o oooooooooooooooioocoooQooooooO no casele Domnei Caliope Stee-UG monimcl jos încăpere de léce odăi camară rece sus, trei odăi jos, grajdi de șesă cai, șură de trei trăsuri, fântână cu apă bună in ogradă, grădini și fânărie, să dau cu chirie de la Sf. Dimitrie- Caliope Steege Avis important Moșia Epurenii, situată in județul Tutova plasa Tîrgului in apropiere de Berind și de Pruth (Fâlciu), in intindere de 3200 fălci din care 1000 fălci pădure 500 „ subatură 50 „ fânațuri 1650 „ locuri de arătură. Total 3200 „ se dă in arendă împreună cu velnița pentru mai mulți ani, începători de la 23 April 188:". Velnița cu tóte mașineriile ei este in stare bună, lucrătore cu un „Aparat Neumann“ care póte fabrica lesne 5000 adică cinci mii vedre pe fiecare lună rachiu spirt se dau (15) cinci sprezece fălci pădure pentru velnița. Sunt pe moșie 5 Crâșme, 3 sate mari cu 300 case in total. Grajdurile velniței au o încăpere de peste 500 căpițe vite pentru îngrășat Arendașul va putea intra imediat pe moșie și va găsi una sută opt-deci (180) fălci secară semanate. Personele cari vor dori a lua acesta moșie in arendă, bine-voiască a s’adresa la proprietarul moșiei, loan M. Kostaki Epureanu. Beriad (Tutova). rio închirial case'e foste lacovachi Rossetti III LIII Mal ^ situate vis à-vis de Biserica Golia, având 10 încăperi, grajd, șură, fântînă de petră și alte avantaje A la adresa Strada Romană No. 15, la subsemnatul. George Krupenski. IAȘI, 9 octomb. 1882. STATUIA LUI STEFAN-CEL-MARE. Am arătat cititorilor noștri ca statuea marelui Domn al Moldovei Ștefan-cel-Mare în curând se va ridica falnic pe piața Palatului Administrativ, pentru a atesta gloria nostră trecută. Comitetul executiv pentru ridicarea acestei statui a adresat Majestăței Sale Regelui, președintele de onore al acestui Comitet, un raport prin care aduce la cunoștință Majestăței Sale locul ales pentru ridicarea statuei și’L rogă să fixeze țlnua pentru inaugurarea ei, raport pe care, ca document istoric, l-am dat în întregime cititorilor noștri. La acest raport, Majestatea Sa Regile a bine-voit a răspunde prin următorea scrisore adresată d-lor membri ai Comitetului, pe care scrisore d. Pastia, unul dintre membri, a avut buna-voință a ne-o aduce în personă și căreia’i facem loc în fruntea colonelor nóstre cu mulțumire. Domnilor Am primit in momentul plecărei Mele la manevre adresa prin care’Mi aduceți la cunoștință că proiectul de a se înălța in Iași statua Domnului Ștefan cel Mare al Moldovei s’a îndeplinit, că locul care s’a ales așezarea ei este piața Palatului pentru Administrativ și că ou mai rămâne acum decât a se face inaugurarea solemnă a acestui monument; cu osebire sunt mulțumit de acestă știre. Națiunele cari nu lasă să piară cultul mărirei lor trecute, dovedesc că sunt demne de respect, capabile de a învinge greutăți viitore. Onorând barbații lor cei mari, ele își pregătea noi servitori devotați și prin mărturirea recunoștinței publice pun temelie la de isnavă sacrificii, la reînoite fapte de credință și iubire către Patrie. Nu putea fi aseminea loc mai nimeritj pentru așezarea chipului neperitor a lui Ștefan Voevod în Reședința vechilor Domni ai Moldovei, in care doresc „a petrece cât mai des, înâlțând și aci cugetul Meu spre mărețile amintiri ale gloriosului nostru trecut, martor al atâtor solemne acte cari au pregătit reconstituirea Statului român, Palatul Administrativ din Iași este un singure istoric național. Bine chibzuit dar este a se pune acolo statua eroului de la Racova, Valea Albă și Resboeni, in apropierea bisericei Sf. Nicolai, zidita de dénsul in recunoștință către Dumnezeul oștilor sale victoriose. Va fi dat o adevărată plăcere pentru Regina și pentru Mine a asista în mijlocul iubitei populațiuni a acelei de a doua a noatre capitală la inaugurarea frumosului monument. Grija numeróselor afaceri publice care ne încongiora nu ne permite însă a hotărâ de acum data la care am putea lua parte la acestă serbare; ea va fi notificată însă la timp oportun, căci nu este de plăcută datorie a fi față când grandiosa imagine a Marelui Domn se va descoperi privirilor tuturor și se va făptui astfel dorința de mult hrănită a Iașanilor, dorință totdeodată scumpă tuturor Românilor cărora in comun le sunt bucuriele și nevoile, gloriele ca și restriștrele cari alcătuesc prețiosul patrimoniu național. Primiți cu acesta Domnilor membri ai comisiunei executive împreună cu mulțumirea obștiei și pe acea pentru zelul ce împreună cu toți acei ce v’au asistat au adus îndeplinirea acestei opere patriotice, semnat CAROL. Sinae in 6 Octombre 1882. Deci iașanii vor vedea îndeplinindusă intima lor dorința de a avea în mijlocul lor pe Auguștii lor Suverani, cu ocasiunea uneia dintre cele mai mari solemnități a bătrânei capitale a Moldovei, consacrarea gloriei ei trecute prin ridicarea unui măreț monument. Cu acesta ocasiune, repetăm încă o dată părerea că ar fi bine ca, o parte din trofeile luate în ultimul răsboiu să se aședie lângă statuia gloriosului Domnitor, ca un scump suvenir pentru acei a căror frați și fii au cădut pe câmpul de onore ridicând la culmea gloriei numele de Roman, și făcându-l cunoscut sumei întregi sub conducerea gloriosului lor căpitan, Majestatea Sa Carol I, și a se pune astfel alăturea gloria trecută cu cea presentă. Plevna, Grivița, Rahova, etc., ar face un frumos ansamblu cu Baia, Dumbrava-Roșă, Rahova, Résboienii și celelalte nume scumpe în istoria patriei nóstre. TELEGRAME Berlin, 18 oct. „Gazeta Germaniei de Nord“ publică urmatorele: „Vr’o căteva ziare străine au dat știrea că guvernul romăn ar fi adresat puterilor o notă circulară în privința incidentului relativ la gura Dunărei de la Kilia, și prin care notă guvernul român ar fi exprimat orecare nemulțumiri asupra aprecierei ce se face în acesta chestiune de câtre o putere. Aflăm, orice numita gazetă, că acestă știre e cu totul neîntemeiată. Viena, 18 oct. Aliarul „Fremdenblatt“ anunță că guvernul austriac nu va presenta delegațiunelor nici cartea roșie asupra afacerilor Bosniei și Herțegovinei nici vreun memuar asupra condițiunelor provinciilor ocupate, dar va face comunicațiuni detailate relative la bugetul acestor provincii. Constantinopoli, 18 oct. Nota Porței remisă ieri sara lordului Dufferin, face să reiasă că există identitate de vederi între Englitora și Turcia in privința chestiunei egiptene și ca scopul ce urmăresc este acelaș. Nota țlice că acest scop ar putea fi atins asigurându-se Egiptului o nouă stare de lucruri bazata pe tratatul de la 1841 și pe firmanele imperiale cari consacrează suveranitatea sultanului și fixaza sistemul de administrație în E POILETON. Xavier de Montepin. 3 . MEDICUL SĂRACILOR. PEOLOOR. Noptea lui 17 ianuarie. (Urmare). Și, fiindcă medicul părea că stă la îndoială, unul dintre omeni se Îndreptă spre legăn și pusă mâna pe pânzele cari acopereau pe fetița mortă. Un gemet surd, un fel de strigăt răgușit și nearticulat e și din peptul nenorocitului părinte căruia acest om îi păru un profanator nelegiuit, și care, răpedindu-se spre el, el respinsă cu asprime. Personajul astfel maltratat pusă mâna pe un cuțit de venatore care spânzura la centura de pere nedubită care-i stringea haina împrejurul șoldurilor, și fără îndoială era să se servesca de acest cuțit contra lui Pierre Prost care nu s’ar fi aparat... Dar un gest poruncitor al măștei negre îl opri. Medicul apucasă slabul cadavru,—el incunjură cu amândouă brațele sale, și’l strîngea la inima sa ca și cum ar fi voit să’l încâlciască sau să’l apere. — Dar în sfârșit, pentru ce,—bolborosi el,—da, pentru ce să mi’l luați așa de degrabă Asta’i tot ceia ce’mi rămâne din femeia și din copila mea... Pentru ce să’mi invidiați lugubra bucurie de a’l păstra cel puțin pănă la donă ?ti< pentru ce să mă împedicați a plânge câteva ore încă pe mânîle sale răci și pe buzele sale morte ?... Masca negră ridică din umeri. — Ei! creții d-ta, deci,—replică el cu o măreție brutală,—creții d-ta că m’ași amesteca in afacerile d-tale de familie dică un orecare interes mare, pe care d-ta n’ai trebuință să’l cunoști, nu m’ar sili să mő amestec?...—Oara înainteză...—timpul trece...— treime să sfârșim,trebue ca acest copil să dispară, și să dispară la moment..—trebue !—e vreu !...— Deci grăbește-te, ți-o repet, dacă ții să’l îngropi din ânsu’ți, —dacă nu, iți jur că’n mai puțin de un sfert de minuni ți'l va lua cu sila... După tonul cu care fură pronunțate cuvintele de mai sus, medicul înțălesă că avea a face cu o hotărâre îngrozitore și nestrămutată, și nu-i mai rămânea decât a pleca capul și a asculta. El își lipi buzele de fruntea înghețată, încoronată odinierea de el cu atâtea speranțe rîdletore, și pe care o vedea acum pentru cea de pe urmă dată. El făcu un fel de giulgiu cu pânzeturi, și țlisă maștei negre. — Fiindcă v’ați însușit dreptul de a-mi impune voința d-vostră, și fiindcă sunteți mai tari, porunciți. —Sunt gata...—ce trebue să fac ?... — Urmeză pe acești omeni. Pierre Prost ascultă cu supunere. Ei îl conduseră în livadă, lângă grupa de curând sapată.—Acolo el îngenunchiă,—și aședa cadavrul în fundul acestui culcuș funebru,—și acel dintre omeni care ținea hârtețul aruncă înăuntru pământul grămădit pe margini. După un moment, numai o mică ridicătură arata că, în acest loc, pământul fusese sapat. Uraganul mugea mereu,—omătul continua să cadă. —Desigur, a doua zi totul va fi dispărut sub o pătură albă tot una de grosă... Dar, pentru ce să ascundă astfel acest corp după cum fac mamele infanticide cari îngropă în timpul nopței cadavrele copiilor asasinați de ele?... Cu tote neliniștele, și cu tote preocupațiunile durerei sale, Pierre Prost își făcea fără de voe acestă întrebare, și nu putea să răspundă la ea... Cei doi omeni se întorseră spre casă unde-i aștepta masca negră. Ei făcură semn medicului să mergă înaintea lor. — El ascultă din nou, și tot cu supunere; i se părea că era jucăria unui vis îngrozitor și neadevărat, și’și dcea într’un moment mă voi deștepta !... Grăbește acestă deșteptare, D-țeule!... grăbește-o, căci înebunesc!!... Iii.—Prologul unei drame. Vai! Pierre Prost trebuia să câștige forte degrabă siguranța că tot ceia ce se petrecea în timpul acestei nopți sinistre avea o îngrozitare întipărire de realitate. — Ei bine ?—întrebă masca negră, în momentul când cei doi omeni și medicul intrară în camera pe care el n’o părăsise,—s’a făcut ? — S’a făcut, monseignore,—i se răspunsă. Masca negră se întorsă spre Pierre Prost. '— Ascultă-mă,'— țlsă el,—și caută să uiți pentru un moment întristările ca să mă înțălegi bine !—Fiecare dintre instrumente de chirurgie de care te servești pentru tămăduirea unui rănit, e în mânîle d-tale un instrument supus și ascultător ;—el te servește, dar fără să știe.—Cât timp îți este folositor, el păstrezi cu îngrijire;—dacă se râde și dacă devine rău și primejdios, el sfărâmi și-l aruci departe de d-ta...—Astă nopte, în mânîle mele, vei deveni un instrument ca cele ale profesiunei d-tale;— precum te servești de ele, eu me vei servi de d-ta,— me vei asculta, după cum te ascultă ele, și chiar făr’a căuta să înțărgi care’i scopul serviciului pe care mi’l vei face... — Mulțumită acestei ascultări grabnică și pasivă, nu vei avea nimic de temut.— Nu ți se va face nici un rău, și, în câteva ore, te vei întorce, tefăr și sănătos...—Dar dacă vei încerca numai cât o resistență smintită, — dacă vr’o dată, după ce mă vei fi ascultat astă nopte, vei căuta cheia unui mister care trebue să rămâe nepătruns de dta, — dacă vei scapa vr’o dată un cuvânt indiscret,— chiar peste dece ani, chiar peste două deci de ani, —amintește’ți de ceia ce’ți voi spune, și să nu creții că asta va fi o amenințare zădarnică,—te voi găsi pretutindenea, oricât de bine ascuns ai putea fi, și te voi sfărâma după cum sfarmă cineva un instrument nefolositor și primejdios!... Nu uita asta, și nu mă sili de loc să mi-o amintesc!... Masca negră tăcu. Pierre Prost, in piciore în fața lui, își ațintea privirea pe borțile cartonului neînduplecat, acoperit cu o catifea nemișcătdre, în fundul cărora străluceau ochii între vorbitorului seu, ca niște licurici în borzile întunecose ale ale unei stînci. — M’ai audit? — întrebă masca negră. — Da, răspunsă medical. — M’ai înțeles ? — Ințăleg că aveți să’mi porunciți ceva îngrozitor, și că va trebui să vă ascult la moment, și să tac totdeuna, ori ași fi perdut... — Asta’i ? — Da, asta, — și ce hotărăști ? — Nimic... — nimic cel puțin înainte de a’mi răspunde la o întrebare pe care vă voi face-o .. — Și acestă întrebare?... — Iată-o : — Când trei omeni mascați, — dintre cari unul e un seignor, — vin noptea la un sărman medic necunoscut, la un țăran ca mine, și cândi