Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-01-24 / nr. 10
Anul al X-lea No. 10. Prețul Alton* și Anunciurilor [NASSI, pe an, 24 fr — pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STREINATATE .......................................1r — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . Dani-SCIRI LOCALE » • 1 i’~ EPISTOLE NEFRANCATE, nu se pripesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. IVI, 40 b Pag. IV, 30 b. Win iVr. 20 huni IASSI, Duminică 24 Ianuarie (5 Fev.) 1882. Apare Duminica, MHercurea și Vinerea. Coiirespondenți in Streina!ale Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D l. Aclam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris, Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ing. 20 huni --------------------------------,. ~'T~----- ’ ““ PATRONUL PILET tIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU PICA | PATRONUL PILEI I Rău. Soar. Apusul Soar. STIL VECHIO I . .£ 12-*-----,=========------ ——S— ■ . .........—========—---------==^--^,==----------==1—=-----^=====.................................................... ...— -- • . -lanuârleTuminică Cuv. Maica Xenia romană. 9 Duminica Sapt. Agata. 7—155—17 l Sf. Păr. Grigorie Teologu. % Dorothea^ 7-14 5-19 2" Me cuv păr. Xenofont și cu cota sa. La 23 ianuarie lumină plină, ger " “Jarju . Romuald., 7—13 5—20 17 Meci Aducerea relig. St. Ion Chrisostom. • tare_ ® 1”1 *>“V . ^—12 5-21 27 T~ nliv. Păr Efrem Șirul 9 101 Apolonia. 7—11 5—22 29 Vineri Aducerea relig. St. Ignat. 1j Sâmbătă Scholastic». 7— 95—2S 3Q I Sâmbătă (1) S. S. Vasile, Grigore wl loan. .................................... llf-----—-----S,l,mDc sidnrm........... ....................7— 7___________5~24 .AA COMITETELE UNITE Conferința D-lui Titu Maiorescu va avea loc in 51 Februarie viitor în salonele Domnei Maria R. Roznovanu, la orele B p. m. Prețul intrărei 6 franci de loc. ----------------- Calendarul Săptămânei____________________________* In urma votului emis de Domnii și Domnele Membre a acestor Comitete în ședința din 12 Decembre 1881 pentru a se pune in vânzare casa proprietate a Comitetelor situată în acest oraș disp. III strada 40 sfinți, compuse din 4 odăi, bucătărie, șură, fântână, și loc îngrădit cu zaplaz de scânduri de jur inprejur. Se deștepta prin acesta că amatorii ce vor bine voi de a cumpără sus menționata casă, se pot presenta pentru insc>rtf»ațiuni la oricare din comisií,cea insercinată compuse din Domchi Nicolai R. Roznovanu, Nicu Coam-Acistin, Dometrie Guste, Nicolai Drossu și Nicolai Gheuca, care sunt rugați a primi acestă însărcinare de bine-facere. Prețul vendării se va hotărâ de Comitete, ortac mobilată de inchiriet cu luna chiar de acuma. Se primește și abonare la masă. A se adresa la D-na Maria P. Botez, strada Sărăriei, casele d-lui loc.-colonel Petrovan. Asemine să dă în chirie de acuma un grajd și o șură de trăsuri. MaQAPU CORNE și SERAFINEȘTI, apar MUoIC.C ținând proprietăței Dumbrăveni, se dau in arendă in parte pe șase ani cu începerea de la 23 Aprili 1883. Condițiunile arendărei se pot vide la cancelaria Proprietăți din Dumbraveni. IAȘI, 23 Ianuarie 1882. PUNCTE HEGRE. Politica,lice la „Gazette de Roumanie“ să scoboară in fiecare zi cu o treaptă mai mult pe scara consderațiunei. Altă dată, la orice acțiune de Stat, se căuta o rațiune. Ele, nu se mulțumeau decât cu un preteest. Mâne, va fi de ajuns o împrejurare. Realismul ajunge astfel la culme, lăsând veșmîntărei de reschimb politic aceste antere i eșite din modă cari să numeau altă dată bună credință și loialitate. Acestă apreciare, pe care evenementele secolului au făcut-o să treacă in stare de aforism, se găsește astăzi pusă pe terenul arzător al negreșitului și al realităței. Hertzegovina și Egiptul sunt calea găsite pentru iubitorii de încurcături, și sunt așa de ușoare de mănat pe calea certelor, încât spiritele serioase au început a să speria de urmările la care ele pot da naștere. Aceste clone vetre de ațîțare una aievea și alta închipuită, concentrează întrînsele, toate poftele europene. Ici, Austria și Rusia se acuză în parte că fiecare din ele au pus mâna in sacul ocupațiunei provinciilor deslipite virtualmente din Imperiul Ottoman. Dincolo, Rusia, cu băgarea sa de samă legendară la ceia ce se petrece pe malurile Nilului, emite părerea că chestiunea egipțiană este de resortul examinărei colective a Puterilor. Berlinul se uită cu răceală spre Londra pentru atitudinea ce ea cabinetul din Downing street in afacerile Egiptului. Incît pentru Franța, Germany n’are nevoie de a o ține suspiciune , sunt apucături cronice care nu se jerd decît cu esistența. Să incoronăm acestă ochire synoptică cu priviri de-a curmezișul politicei europene, menționând pe Italia, interesată de-a dreptul la cei ce se petrece atît pe țărmurile Nilului cît și pe cele aparentei, și atunci vom fi espus în complect eșechiera cea mai bizar complicată din cîte s’a vedut vre-o dată. Dacă, de altă parte, examinăm situațiunea economică a țărilor in care politica comite minuni atît de frumoase, suntem siliți de a reunoaște că lipsa de morală a venit ce odată cu strîmtorarea. Germania stă in fruntea aostei slăbăciuni care nu mai are nevoe de fi demonstrată ; populațiunea sa emigrează in proporțiuni destul de îngrijitoare pentru a provoca atențiunea restrictivă a legislatorilor. Cele două vecine ale ei, Rusia și Austria, una se bălăbănește cu greutățile unei reorganizări interne pe care-i o impune frămîntarea netăgăduită a elementului popular; ecu. A. săracă de mijloace, lipsită de un capital național, susceptibila de a se pasiona pentru poftele pe cari guvernanții ei o fac să le întrevadă ca d „ideie patriotică,“ se vede silită de as intrebuința duplicitatea sau fățărnicii in politică. Aceasta este politica vulturului cu două capete care privește in toate părțile, dar nici odată in față. In Anglia, criza agrarie irlandeză întinde asupra afacerilor comerciale ale țerei efectele desastroase ale paralisiei. Acolo unde nu e insurecțiune, strîmtorarea există, adeci nelucrarea (le domage). Italia este incă in perioada constituțiunei și provinciele sale din nord sunt intr’o prosperitate relativă, pe când cele de sud eminamente desmoștenite, îi face o stare normală economică vecină cu criza. In cît pentru Francia, centrul convergenței tuturor intereselor și ale aspirațiunilor materiale ale Europei întregi, și ea asemenea suferă de slabăciunea generală. Se vede că situațiunea este critică in toate părțile. Astăzi nu mai este chiar trebuință de o întâmplare pentru a aduce intr’un mod brusc conflictul pe terenul realităței. Un sfert din punctele negre pe care le-am arătat ar fi fost de ajuns, in timpul onestităței internaționale, pentru a înarma puterile mele contra altora. Ce se așteaptă astăzi când fățărnicia a luat locul in cel intăi rang a virtuților politice ?. Numai o ocaziune. TELEGRAME Petersburg 1 febr. Guvernul rus prepară revizuirea generală a tarifelor vămei. Viena 's foot. Ultime!,0 vești de la insurecțiune sunt mai favorabile. Delegațiunea Ungară. Comitetul delegațiunei a deliberat asupra modului de a pune incompt și a deschide creditul extraordinar cerut pentru a reprima insurecțiunea din Sud. Au luat parte la discuțiune trei miniștri comuni ungari, câțiva delegați, printre care comtele Andrássy. Acest din urmă combate atacurile îndreptate contra politicei de ocupațiune și declară că insurecțiunea actuală protedă că ocupațiunea Bosniei și Herțegovinei este necesitată. Relațiunile prezente cu Muntenegru și Serbia sunt complect corecte. Conduita trupelor turce de la Novibazar probează de asemene conduita reală a Turciei. Cât despre relațiunile Austriei cu Rusia și alte puteri vecine, contele Andrassy împărtășește complect asigurările date de ministrul de externe, și exprimă deci întrega sa încredere în guvern. Delegațiunea Austriacă. Comisiunea după ce a ascultat declarațiunile amănunțite ale guvernului ca răspuns la întrebările mai multor delegați, au acordat creditul de S milione florini. Paris 2 fer. In urma perchizițiunelor făcute la sediul băncei Union Generale, Bontoux presidentul societății a fost arestat precum și Feder directorul său. Se asigură că pe lângă aceste s-au îndreptat urmăriri și contra mai multor administratori. Londra 2 sev. Un meeting important a avut locuri la Monsionhouse. Meetingul a votat de a se trimite d-lor Gladston și Granville resoluțiunea luată protestând contra vexațiunelor și ultragiilor suferite de israeliți in Rusia și la care îi expune legile ruse. Paris 2 febr. Astăzi tribunalul de comerciu a declarat din oficia falită „Uniunea Generală”. In camera deputaților ministrul de justiție (zice că magistrații examinedă dacă trebue a întinde urmăririle asupra membrilor consiliului de supraveghere a «Uniunei Generale». Ministrul de finanțe, Say, laudă agenții de schimb din Paris cari vor plăti in întregime pe toți creditorii. Leroyer a fost ales prezident al senatului. Caii febr. Șerif pas , primul ministru, a demisionat. Constantinopoli 2 febr. Cu tote că tulburările de la Jemen sunt exagerate, Porta se dispune a trimete Kedivului 2000 fantazini, 2 escadrone de cavalerie și 2 baterii de câmp. Belgrad 2 febr. 13 a ucas princiar un sărcinâdă pe ministrul de culte cu interimul finanțelor, in timpul absenței lui Milatovici. Comisiunea legei pentru extradițiune a discutat condițiunile la cari extradițiunea trebue totdeauna să fie supusă. S’au decis între altele că magistrații cari au făcut instrucțiunea procesului extrădatului vor trebui să facă a se urma extrădarea sa de o cerere de grație cătră șeful statului extrădatului. FOILETON, Teatru de Societate. BATAILLE DES DAMES. In Iași, suntem fericiți a constata existența a trei Societăți de binefacere, compuse de către cele mai grațiose și amabile demne a Societății. Aceste trei Societăți in tot timpul de când sunt întemeiate, cu o neobosită persistență organiseză baluri, representațiuni teatrale, conferințe, loterii și alte plăceri cu a căror produs să adaugă fondurile destinate a fi împărțite celor sărăci. Așa fiind este o bucurie de a videa, că prin inițiativa privată a cărei sete de generositate nu secă, se stabilește pe de o parte un fel de animațiune activă și priinciosă care dă viață și împrăștie nourii urâtului din vechia capitală, iar pe de altă parte să alimenteză simțirile umanitare, care sunt semnul destinctiv a poporelor civilizate. In ordinea acesta de întreprinderi, comitetele reunite «Santa Maria» si «a ostașilor răniți» au dat publicului iașan ocasiunea de a asista la representațiunea teatrală a unei piese din repertoriul comediei francese. E destul să zicem că s’a jucat «Bataille des dames » sau « Un duel en amour » de Scribe și Legouvé, acești doi maiștri a teatrului modern, spre a pune pe lector in stare de a’și da samă despre importanța și carecterul literar a piesei. D-na A. Allaux, d-ra A. Rosetti, dd. Ion Duca, Greceanu și Emil Maurocordate, au fost artiștii improvisați care au interpretat diferitele roluri. Nu vom face o schițare a subiectului piesei, căci admitem că este cunoscut de toți, vom arata numai cum au distribuită și ne vom da părerea asupra modului cum au fost executate rolurile. D-na A. Allaux a făcut rolul contesei d’Autreval, D-ra A. Rosetti pe acel a D-rei Leouie de Villegontier, D-nul J. Duca a reprodus pe Gustave de Grignon, D nul E. Maurocordato pe Baronul de Montrichard, Dl. Greceanu pe Henri de Flavigneul. Piesa a fost jucată în original, in limba în care a fost scrisă. Este un adivor banal, că atunci se publice că o piesă de teatru este bine executată când actorul se confundă in totul cu rolul său, printr’un fel de identificare deplină cu el, ceia ce nu se întâmplă decât atunci, când fiind date calitățile prime ale interpretărei, dicțiunea și jocul de scenă, partea brută a interpretărei, dacă am putea zice astfel, actorul și-a înțeles rolul, s’a pătruns de caracterul psychologic a personagiului in veșmântul căruia se imbracă, a prins diferitele varii nuanțe a rolului seu, care in lumea mărginită a piesei, compun un întreg, o ființă, aparte cu viața sa proprie și bine definită. Acestă teorie de critică teatrală, avem dreptul să o aplicăm actorilor de profesiune, mai cu samă in virtutea preceptului celebru, care ne dă și mai mari prerogative : ...aLe droit que Von page á la porte en entrant*. Când insă este vorba de acei diletanți amabili, care au alte deprinderi in societate, dedându-se la alte feluri de activitate, care cultivă arta numai pentru dragostea frumosului, pentru care teatrul, musica, pictura sunt niște îndeletniciri desfătătore in ceasuri de repaos, menite de a satisface fantasia și gustul lor literar sau estetic, atunci nu ne este permis de a fi tot așa de aspri cercetători, nici nu ne-ar sta bine dacă am fi astfel. Vom da întâiul loc D-rei A. Rosetti, care a dovedit într’un mod remarcabil, un talent excepțional pentru arta dramatică. Observăm o dicțiune limpede însoțită de un timbru de glas forte plăcut, o ușurință naturală de mișcări, o precisiune de gesturi și pe lângă tote aceste calități prețioase, o deosebită înțelegere a caracteristicei rolului. Acea ingenuitate copilărescă a D-rei Leonie de Villegontier, complicată de afecțiunea sa pentru Henri de Flavigneul, neexperiența și nepreviderea sa, care intr’un moment dat erau să trădeze fără voie pe proscrisul iubit, accentul de pasiune curată, tote aceste au fost detaliate cu relief și putem adăuga, cu o adeverată măestrie. D-na A. Allaux,,de asemene ne a dat imaginea dreptă a rolului ce a interpretat. Contesa d’Autre Val este o femeie frumosă și influentă de o inteligență și mai cu samă de o prezență de spirit demnă de un diplomat desăvârșit, care nu vroește se renunțe la dreptul neprescriptibil a femeei, de a iubi și de a fi iubită, deși a numerat treizeci și trei de primăveri, curalte poeții; acestă fatalitate o recunoște ea insăși cu desamăgire. Ea iubește pe Henri de Flavigneul și astfel, vine și resboiu de dragoste cu nepota sa Léonie de Villegontier. Insă, e vorba de a învinge pe o rivală atât de periculosă—Léonie de Villegontier e frumosă și are optsprezece ani—prin mai multă iubire, prin devotament mai cu samă, căci își propune de a scăpa de la morte pe Henri de Flavigneul. Cu un joc de scenă admirabil, cu o căldură comunicativă în întrega interpretare, D-na Allaux, a cules aplausele unanime a publicului. D. lon Duca, ca întotdeauna cu mult «brio“ și cu un „dégage“ ce rar se găsește la diletanți a produs un efect bine justificat prin glumeța executare a rolului ce a avut. D. Greceanu, în rolul lui Henri de Flavigneul, ni s’a părut cam rece, pentru representarea caracterului unui tânăr entusiast, brav, rolend de pericole, care iubește și este iubit. Dar acesta e pate numai o părere proprie. Despre D. Emil Maurocordato, fără a’i atinge modestia vomnice că, cu dicțiunea sa curată, cu sobrietatea de gesturi particulară ómenilor oficiali, a fost cu totul în cadrul rolului său. Așadar nu avem decât să ne felicităm de sărbătorea artistică la care am asistat, și să ne facem o datorie ca să aplăudăm și prin mijlocul răspândit a publicității, pe grațioșii actori, pe cari i-am aplaudat cu frenesie pe scena tetrului. Dar, avem o dorință de exprimat cu riscul de a rămânea în stare de plum desiderium. Oare în loc de a să juca piese francese, n’ar fi nimerit de a să representa pe scena tetrului român, și piese românești, ca personaje luate din mijlocul poporului român ? Oare limba franțuzască, pentru care de altmintre le avem cu toții mare cult, n’ar putea fi înlocuită, în asemenea împrejurări, cu limba stămoșilor noștri, în care sunt scrise poesiile populare, în care a scris Alexandri, și care are atâta farmec ? Suntem acuzați de Francomanie și cu dreptul, în salonele nóstre, și în cele mai aurite, nu să vorbește românește, în moravurile nóstre ne-am franțuzit cu totul, nu ne-a rămas nimica național. Este timpul de a ne resvrăti și contra acestei stări de lucruri. Societatea nostră cultă ar trebui să deie exemplul îndreptării; ar fi o operă de binefacere de cea mai mare valore. Reul trebue să fie combătut de sus. IV. v. 4