Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-10-24 / nr. 119

^ Apare Duminica, Iiercurea și Vinerea. Anul al X-lea No. 119. IASSI Duminică 24 Octomvre (5 Noem.) 1882. Prețul Alion. și Anunciuilor [N FASST, pe an, 24 fr.—pe semestru 12».— pe trimestru 6 fr. | DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. | STREINATATE...........................................40 |r — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : GORmi-SCIRT LOCALE „ . . 1|r.~EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. I Anunciuri: Pag.I, 50b. Pag. III, 40b. Pag. FW30b. Win Ai1. 99 bani (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Oa.len.cla.rvi.l Septa, xnan e i SL’i, VECrIU I 370UĂ I PTATRONUL D II, EI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU PIPA ________PATRONUL IIII, E I lifts. Soar. I Amixi. I Soar. k Ootomv. . ., Voemvl . . . . .„ ~v .. 24 Duminică Sf. Mart. Arotha. 5 Duminica Emenc. 6—45 4—48 2g Luni Sf. Mart. Marcion și Martiriu C Luni Leonhard. 8—45 4—46 26 Marti [tilîl"***** Dimitrie. La 22 Octombre, pătr. din urmă, dela 7 Martin Engelbert. 6—47 4—46 1>7 Morpuri Sf. M. Nestor ai Sf. Dim Basarabov. nr - 7. . 7. * 8 Mercuri Gotfrid. 6—48 4—44 gg 10-1C S. S. Mart. Terentiu și Neon,la. 22-30 mg,nour,lnne explee cu zăpada. 9 Joi Teodor. 6-49 4-414 29 Vineri Cuv. Mart. Anastia Romana. 10 Vineri Andrein. 6—50 4 40 30 Sâmbătă S. S. Ap. Stabie Copei și Ampliu. H Sambata Martin. 6—51 4 — 38 Croii respondenți in Străinatate Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Dl Adam negociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Yincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 W'ien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win or*. 20 bani kOOOOOOOQOCOOODKXJOaOOOCÍOOOOOQ I IMPORTANT! | Subsemnații avem onóre a informa pe oonorabila nostră Clientelă inșană și din profi vinde, că ne-am mutat magazinul nostru, numit „Kahane”, asortat cu articole de pasmentărie și noutăți, fost situat în strada mare, casele d-lui Neuschotz, tot în strada mare, casele cele nouă ale d-lui Ghiorghiu, alăturea cu casele d-lui Neuschotz. Mulțumind cu aostă ocasiune onor. Public pentru favorea și încurajarea ce ne-a arătat’o până acum, rugăm a ne visita și’n stabilimentul cel nou, unde onor, visitatori vor găsi pe lângă articolele nóstre cunoscute în destin, și un mare asortiment de obiecte aduse acum din străinătate pentru anul nou precum și pentru viitorele baluri. [ Cu stimă S. KaltailCS Succesori. GRAND HOTEL ROYAL fost Hotel Binder Cu renume destul de cunoscut de Ouor. Public, au trecut in Exploatațiunea sub-semnaților, înainte Dirigenți ai"Hotelului d' Europe". Htt.xlantz care se retrage de la acestă afacere, au onore de a recoptaUilft ' OovT. Oileute a cu Ötort frlimontul lor, mobilat din nou forte elegant, serviciul prompt, bucătăriea de primul rang și prețurile forte moderate. Cu tot respectul. Lenobel & I. Hirsch, rin vinhírml in total sau în parte case L/C INCIIIICI ie foste facovachi Rosseti, situa'e vis-à-vis de biserica Golia, având 10 încăperi, grajd, șură, fântînă de petră și alte Avantaje. A se adresa Strada Română No. 15 la subsemnatul George Krupenschi. Sunteară’și informat că s’a răspăndit vorba că nu mai am lentile de vânzare fiindcă’mi vând moșiea. Nu este adevărat. Continuez cu vânzarea lemnelor câte 175 franci vagonul la gara de Iași și personele ce ar voi a cumpără de la mine sunt rugate a se adresa direct la subsemnatul in Folticeni sau la D. Emal Christodulo in Iași, strada Păcurari. Angel Valy. DEȘTEPTARE Desfințindu-se de positul otnografului Român de la librăria ui Iacob Cerchez din Iași, numită librăria lelor, se aduce la cunoștința personelor , au avut ocasiune a recunoște superioriea Cromografului român, sau untigraf perfecționat, că acest aparat de omt tip, pastă de reservă și cernelă specială, e aOa de vânzare in capitală, la lbrăria Dii-lor Ig. Haimann et Schifnfeld, iar in Iași numai la magasia lID-lor Hil*s et Unilie și la librăriele I*elin C. Popovici, Unirea și A. R. Reischer. Semnele distinctive și calitățile pastei Cromografului Român, care face să fie preferată tuturor composițiilor străine, sunt următorele: Pasta Cromografului Român n’are nici un miros, și fără ca să fie vertejá ea este elastică și forte resistentă; — dând un mare număr de copii lisibile, se spală repede și se curăță forte ușor fiindcă nu face decât forte puțină spumă la topire ; colorea ei este roșgalben, cea ce permite a se pute lucra și sara fără a obosi ochii. Asemene și cernela specială este forte concentrată și se fixază bine Tote tipurile Cromografului Român portă marca sa pe cutii. Prospectul detailat se trimete gratis personelor ce vor face cerere prin cartă poștală. Pentru comenzii de prin județe a se adresa cătră ’ Dl. Rulliclill Inginer hotarnie, Iași strada Butu, IAȘI, 23 octomb. 1882. UNDE VOM AJUNGE? Sub acest titlu am făcut în numărul trecut diferite comparațiuni intre cifrele din statistica d-lui prefect de poliție, arătând îngrozitorea scădere a populațiunei nóstre, și sporirea exorbitantă a străinilor. Tot în numărul trecut, am aratat că una din principalele cause ale descreșterei populațiunei creștine a Iașului este vicioaa organisare a serviciului medical și hygienic a orașului nostru, care reclamă în mod imperios o reformare a sa. Astăzi ne vom ocupa de celelalte cause cari fac ca Qoooooooooooooooooooooooooooo populațiunea nostră creștină să mergă cu pași gigantici spre stingerea sa. In primul loc avem puținele căsătorii creștine ce se fac in Iași. In adevăr, din 180 de căsătorii ce s’au făcut la noi în anteia jumătate a acestui an, 98 de căsătorii au fost contractate între israeliți, și numai 82 între creștini. Căușele care fac ca numărul căsătoriilor creștine să fie atât de restrîns, sunt multiple Se știe că la noi, unui tiner, pentru a se putea stabili, pentru a-și putea forma o carieră, îi trebuesc mulți bani de studiu, deorece toți tinerii noștri au unica tendință a se face funcționari, singura lor țintă fiind budgetul. Acesta face ca tinerii noștri isfi iasă destul de copți de pe băncile scólelor, ceia ce face că, în general, casatoriele creștine să se contracteze între persone mature și sterse de puteri, deorece după ce iesă din scală, le mai trebue o serie destul de îndelungată de ani, pentru a-și asigura existența lor și a viitorelor lor familii, timp pe care’l petrec, cea mai mare parte, în tot felul de..... Reua educațiune, ce unile mume știu a da fiicelor lor, încă contribue forte mult la scăderea numărului căsâtorielor creștine. Astățil, unile din domnișorele eșite din pension, nu se mai gândesc la gospodărie, ci totăl fiua stau în fața ogliniei, citesc totfelul de romanțe cari nici o dată n’ar trebui să fie tolerate in mânîle domnișorelor, și așteptății cumii vr’un strălucit principe, vr’un ministru, sau cel puțin vr’un președinte de tribunal pentru a le cere în căsătorie. Dar, numărul principilor, miniștrilor și a președinților e destul de restrîns, așa încât multe din d-lor așteptă mult și bine, perdendu’și cel mai frumos timp al vieței în așteptare, și, la urmă, se aruncă cu ochii închiși într’o căsătorie, fie acestă căsătorie cât de nepotrivită. Luxul, care a perdut totdeauna Statele și Societățile cele mai puternice, s’a întins la noi cu o răpegiune nespusă. Astăzi suntem cu totul copleșiți de el, și, rările sale efecte se văd deja în tote părțile. De câte ori face el o notă discordantă în armonia căsătorielor . Câte divorțuri nu se fac din causa luxului și dorinței de a străluci prin el ? Realitatea-i forte tristă, dar nu se póte tăinui, ci trebue combătută din tóte puterile. Greutatea ce-o întimpină astăzi o familie pentru a trăi, au în abundență, dar cel puțin confortabil, încă e una din căușele cari fac ca numărul căsătorielor creștine să fie forte restrîns. In adevăr, un tenăr, funcționar, căci noi suntem cu toții funcționari sau sperăm a fi, vădend greutatea cu care un funcționar își póte întreținea familia se lasă de ideia de a se mai însura. Dacă s’ar căuta ca tinerilor noștri să li se dea și alte direcțiuni, de exemplu dacă’i ar face meseriași, comercianți, industriași, acesta ar face ca răul să dispară, în parte, oricât de mari ar fi greutățile traiului, căci, prin muncă și prin sirguință, ar ajunge să trecă peste tote aceste greutăți, pe când funcționarul, ori cât s’ar sili, mai mult decât salarul seu nu póte produce, ceia ce’l face ca de multe ori să scumpteze, când întimpină vr’o greutate in calea sa, acest salar la cămătării lacomi și nesățioși. Armata, și ea, nu puțin contribue la descreșterea populațiunei nóstre. In adevăr, tocmai când tinerii noștri sunt în starea junetei, când forța de reproducțiune e mai desvotată la ei, sunt luați în armată. Nestabilitatea reginatelor, cari sunt preumblate din târul * •"•" și greutățile ce se ridic înaintea ofițerilor cari voesc să se căsătorescă, încă contribue ca numărul căsătorielor creștine să fie forte restrîns. Mai sunt încă multe cause cari fac ca numărul căsătorielor nóstre să fie destul de restrîns, pe cari însă spațiul unui articol nu ne permit a le enumera, căci s’ar putea scrie volume întregi asupra acestui subiect. Un alt rău, din care creșterea populațiunei nóstre are a suferi forte mult sunt și divorțurile, cari astăi se acordă cu forte mare ușurință, și contra cărora ar fi timpul să se facă legi mai aspre. In adevăr, pe când de la 1 ianuar la 1 iuliu a acestui an s’au pronunțat numai două divorțuri definitive între evrei, numărul divorțurilor difinitive dintre creștini de 10. Rălile ce decurg din divorț e sunt multe, dar ne vom mărgini a semnala astăii pe cel mai pricipal, răul exemplu ce se dă copiilor și neîngrijirea educațiunei lor. Ar fi, credem, timpul ca scăderea populațiunei creștine a Iașului să atragă mai competenți mult atențiunea omenilor în acesta privință și să caute, pe cât e posibil, a face să dispară căușele cari au de efect acel rău dezastros pentru viitorul nostru. Londra Vorbind despre misiunea lordului Dufferin la Cairo,Țarul „Times" face că reorganizarea Egiptului nu se poate îndeplini in numele sultanului nici să fie bazată pe fondamente așa de nestabilite cum sunt firmanele imperiale. Ziarul „Standard" află că din causa plecărei lordului Dufferin in Egipet, Sultanul ar avea de gând de a trimite la Cairo un comisar special, Borna 2 uoemv. Ziarul „Stampa” împarte resultatul alegerilor precum urmeză: 99 deputați din drepta, 65 centru cari toți au aderat la programul ministerial, 258 stiigă din cari 6 nu au aderat la program, 27 radicali și 2 socialiști. Constantinopoli 2 noemv. In intrevorbirea ce lordul Dufferin a avut ieri cu Said pașa, acest din urmă a insistat ca ambasadorul englez să nu părăsască capitala. Dufferin s’a adăpostit in dosul infrucțiunelor guvernului său, și după care el merge să diriguescă provizor afacerile Angliei in Egipet în locul lui sir Malet care este bolnav. Londra 2 noemy. In Camera comunelor d. Diskeace că știrile sosite din Egiptul de sus de la Kartum cu data de 30 octomvrie, anunță că falsul profet a fost bătut de trupele egiptene care îi causară mari pierderi, și că și varsatul bănuie șirurile aderenților acelui profet. D. Gladstone declară că Guvernul este de părere cum că de la suprimarea rebeliunei, Egiptul este acela care trebue să suporteze cheltuielile militare ale armatei de ocupațiune. Paris 3 noemy. Prin proiectul de reorganizare a administrațiunei egiptene pe care Anglia l-a propus Franciei, se prevede că Anglia va numi un ministru resident in Egipet care va asista pe Kedir și va înlocui controlul de doi. In urma obiecțiunelor presentate de d. Duclerc asupra acestei combinațiuni, lordul Granville i-a făcut cunoscut că proiectul in chestiune urmează a fi din nou studiat. Berlin 3 noemy. Landtagul este convocat pentru ziua de 14 noemvrie. Constantinopoli 3 noemy. Porta nu a primit încă nici un respuns relativ la demersul ce Musurus pașa ambasadorul turc de la Londra a făcut pe lângă lordul Granville spre a contramanda misiunea lordului Dufferin deorece plecarea acestuia este de natură a da loc la false interpretări cari vor produce un rău efect, tocmai in momentul când Porta de acord cu Anglia caută a ajunge la o ințelegere in privința afacerilor Egiptului. Sultanul a primit ieri in audiență privată pe lordul Dufferin care a plecat in desară cu totă familia sa in Egipet pe vasul „Antilope". Porta a telegrafist lui Esad pașa ministrul turc de la Paris, instrucțiuni pentru a sonda pe guvernul francez relativ la învestitura noului beiu de Tunis de cătră sultanul, dările propuse de comisiunea nostră, ca să se potă face, cât mai curând, începutul tipărirei cărților. Asemenea vom avea a ne ocupa și de alte chestiuni cari, deși n’au aceiași importanță, totuși nu sunt lipsite de interes. Sf. Sinod se va ocupa și de ele, dând deslegarea cerută de spiritul și folosul bisericei. In fine, permiteți’mi, Prea Sânțiți și prea iubiți frați, a atinge aci și o cestiune durerosă care ni se va presinta. Frăția vostră cunoșteți încordarea ce există de un timp incace in relațiunile nóstre cu Prea Sânțitul Patriarh de Constantinopoli, și știți că ușele cari au provocat acesta. Fără ca între biserica nostră și tote celelalte biserici ortodoxe să existe cea mai mică urmă de divergență, fie dogmatică, fie canonică, și fără ca Biserica nostră să înceteze un singur moment de a manifesta dragostea sa și respectul seu către biserica din Constantinopoli, Prea Sânțul Patriarchi caută a slăbi aceste legături sânte ce trebue să unescă diferitele Biserici ortodoxe. Pe de o parte, interese materiale, precum este așa numita cestiune monastirescă ; pe de altă parte interese naționale, precum este deșteptarea simțului național in frații noștri din Epir, Tesalia, Macedonia care caută a înlocui sculele grecești cu sculele românești, iacă căușele pentru care Prea Sânțitul Patriarh a început de la un timp in cace a nu mai avea dragostea cuvenită către biserica nostră și stăruește a aduce o încordare între ambele biserici. In cel din urmă timp am primit o epistolă patriarchicască sinodicescă, care se va comunica frăției vóstre, in care veți vedea si veți constata, cu aceiași durere ca și mine, acea tendință regretabilă. Prea Sânțitul Patriarh Împreună cu sf. seu Sinod, basându-se pe nu știm care informațiuni de gazete, și nevoind a ține in samă faptele gloriose petrecute in țara notră și schimbările naturale provocate prin ele, și mergând chiar până a ne contesta dreptul sânțirei sf. Mir, a crezut de cuviință a ne adresa o epistolă lipsită cu desăvârșire de spiritul dragostei cu care trebue să se adreseze bisericele ortodoxe una către alta, lipsită chiar — e dureros să o spun—de respectul datorit unei biserici ortodoxe, unei biserici autocefale, datorii mai ales bisericei unei țeri, care atâtea secole a versat cu abundență bogățiele ei asupra acelor monastiri și acelei națiuni, ale cărora interese le apără astă fli P. S. Patriarchal cu atâta zel. Noi înțelegem pănă la un punct óre care acest zel, deși pareni-se nouă că Prea sânția Sa, ca un șef spiritual al unor provincii, ca cele citate, in care sunt diferite naționalități, și mai vârtos ca unul ce portă titlul de ecumenic, n’ar trebui să favoriseze într’un mod așa de vădit și așa de exclusiv numai interesele unei singure naționalități. Dar ,«« ce nu putem înțelege și regretăm este că acel zel a adus pe Prea Sfinția Sa pană a ne face niște acusări nedrepte, și aceasta in niște termeni lipsiți de respectul ce suntem in drept, și datori a’l cere de la oricare se adresează nouă. Nu me îndoiesc că Sf. Sinod, luând cunoștință de acestă epistolă, va ști a aparași astă dată cu fermitate și demnitate biserica nostră națională in răspunsul ce va da înaltei Sale Sanctități Patriarchului, Să trăiască M. S. Regele! Să trăiască M. S. Regina ! ! Mitropolitul-Primat al României, Calinic. TELEGRAME Constantinopoli 31 oct. Se asigură că sultanul aflând despre plecarea lordului Dufferin in Egipet, și-a arătat mirarea, ba chiar nemulțumirea sa, considerând ca anormal faptul ca un ambasador acreditat pe lângă Porta otomană să primescă o misiune specială intr-o parte a imperiului turcesc fără avizul prealabil al Porței. Nu s’a decis încă nimic in privința beiului de Tunis, dar se va delibera asupra acestei chestiuni astăzi sau mâne. Petersburg 1 noemv. Se asigură că încoronarea Țarului este definitiv fixată la mai anul viitor. CRONICA INTERNA Discursul pronunțat de I. P. S. S Mitropolitul Primat, cu ocazia deschiderei sesiunei de tomnă a Sântului Sinod. Prea Sănțiți Frați Episcopi. Cu dragoste și cu bucurie salutând buna venire a frățielor vóstre la acesta sesiune a Sf. Sinod, me rog celui de sus, ca întrunirea nostra și astă dată să fie bine roditore pentru biserica nostră. Cea mai de căpitenie cestiune, Prea Sânțiu, de care vom avea ne ocupamn acestă sesiune este, fără îndoială, începerea revizuirei cărților bisericești. Revizuirea cărților bisericești este un act mare in tote privirile, și face onore atât corpului nostru care a luat acestă hotărâre, cât și onor, guvru, care a dat mijlocele pentru realizarea ei. Comisiunea alesă de noi pentru acest scop, ne va presenta intăiele sale lucrări, și vom avea dar dificila însă mult meritoria lucrare de a cerceta schim ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 22 octombre. t r Ședința Camerei s’a deschis la ora 2 presenți 72 deputați. D. I. Codrescu și A. Lahovari își dau demisiunea din comisiunea însărcinată cu redactarea răspunsului la Mesagiul Tronului. Camera însă a respins aceste demisiuni în urma unei mici discuțiuni. Se trece la ordinea Trei pur și simplu asupra chestiunei ridicate de d. Carabatescu dacă funcțiunea de directore al creditului agricol este compatibilă cu mandatul de deputat. D-nii Giani și I. Agarici au fost aleși vice-președinți in locul d-lor P. S. Aurelian și generalul D. Lecca. Apoi s’a procedat la alegerea comisiunei bugetare, care se compune din 21 deputați. MM. IL. Regele și Regina au fost intimpinați joi la sosirea la Sinaia de către un grup gingaș de copile din scala de fete de acolo, cari le-au presintat buchete de flori.