Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-01-14 / nr. 5
Anul al XI-lea No. 5. Prețul Alion. și Anunclurilor • « IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— ÎNSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . 60 bani. SCIRI LOCALE . . . i ir.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Pontestiondenii In Stréinatate Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte k 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien lASSI Vineri 14 ( larie. ) 1883. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Vin Nr. 20 bani Societatea de Binefacere din Iași Face cunoscut personelor care din erore sau întârziere nu vor fi ânca primit invitațiune la balul de la 22 curent ce va avea locun salonele Jockey-Clubului, să se considere ca invitate și să bine-voiasca a onora cu prezența lor acest bal in favorea «azacilor. Bilete de intrare se găsesc la tote domnele din comitet și la magasia Hirsch și Finke, iar in sata de 22 Ianuarie la intrarea salanelor Jokey-Clubului. Prețul unui bilet 6 lei. Costumul național pentru domne va fi văzut cu mare plăcere. Se incunoștiințază tot odată onor public că representațiunea de Societate anunțată pentru cua de 15 Ianuarie curent este amânată la 19 Ianuarie Repetițiunea generală va avea loc in 18 la 8 ore sara. Prețul vutrireei 2 lei. Comitetul* D-nul T. Mândru doctor in drept, fost Procuror General, reinstalându-se la Iași, a reînceput exercițiul profesiunei de advocat. Locuința : colțul Stradelor V. Alecsandri și de Sus, casa CHIRILA. Consultațiuni: de la 8—11 ore dim. și 5—8 ore sala. a-----------------------------------------------7| Moșiele Vlădenii Storestii Județul Botoșani se dau în arendă cu începere de la 183 April 1884 pe mai 1smulți ani. Aviatorii se vor adresa la jos iscălitul. D. Mavrocordat K________________________ IAȘI, 13 ianuar 1883. Alegerile comunale. Mai însemnate decât oricând pentru sorta viitare a orașului nostru fiind alegerile comunale cari se pregătesc, credem a îndeplini una din cele mai sfinte datorii a nostre ocupându-ne în fiecare zi de acest mare interes al concetățenilor noștri, stăruind întru adoptarea listei de consilieri comunali pe care am propus’o. Acea listă, până acum nu’și dispută opiniunea publică decât cu lista publicată în Ziarul „Liberalul“. Să le punem pe amândouă inpresență pentru ca, din cumpănirea personelor ce le compun, alegătorul și mai bine să’și potă da samă din care parte să’și deie votul spre a asigura binele comunei.. Lista »Liberalul 1) Dimitrie Gas 2) ion Ornesc 3) Grig. I. Bl 4) LeonjÉj“ 5) Nicu^ 6) Grigo 7) Teodo 8) Alex. j 9) Nicol 10) lón I 11) Eugeni 12; Petru 13) C. N. ] 14) Ión I 15) Filip 16) Necalf 17) Cons ' 18) Dim. 19) Gb. C _ ________________ ____ 20) Gh. D Popovici 20) Doctor Ciurea Lista „Liberalului“, este o listă de partid și prin urmare, precum oriceam în unul din numerile nóstre precedente, chiar din îngeri să fie compus partidul, nu pare să fie lipsită de părtiniri.^ Ofta Sostril este o listă dictata de amorul cetățenesc, liberă de ori-ce părtiniri sau ură, și prin urmare este lista întregului oraș fără distincțiune de partid, precum și fără distincțiune de partid întregul oraș plătește dări la comună, precum fără distincțiune de partid întregul oraș are drept la serviciile comunei. Suntem mulți cari am conceput acesta listă și nici unul din noi nu urăște pe nimeni din nici un partid, dar am ales din tote pe bărbații pe cari i-am crezut mai in stare a cârmui bine orașul nostru, și nu ne îndoim nici un minut că vom căpăta ceia ce dorim de la concetățenii noștri alegători cari au acelaș interes ca și noi. Se duce de cătră unul in paisanii guvernului (cari noi croiem câ’i fac un rĕu serviciu și de atre mămicii lui și ai administrațiunii locale, ca lista publicată in „Liberalii“ ar fi lista guvernului și că adoj; jtrațiunea impună alec, înlesnite pirea la vot [rale prescrise [stimă pentru i mai ales ca rncipiu Iași, sfințesc contr suveran de te aseminea i vom proba se crede cu analisäm puțin elementile din carifee compune marele colegiu electoral și să vedem asupra căruia din ele administrațiunea ar voi și ar putea să facă presiune in viitorele alegeri. Aceste elemente sunt in număr de zece și armate: 1) Prîntări fondari cari după legea veche formau colegiile I și al II electoral; 2) Profesorii ; 8) Avocați; 4) Pensionarii ; h) Funcționarii; 6) Preoții; 1) Medici ; 8) Inginerii și arhitecții; 9) Comercianții, cari toți aceștia formau colegiul al III electorale și al 10) Delegații colegiului al patrule. Să ne întrebăm acum asupra câtor din aceste elemente și asupra cărora din ele o administrațiune ar putea exercita vr’o influență și ce mijloce ar putea întrebuința la acesta. I. Asupra Proprietarilor. Nu este administrația nostră capabilă a pune mai multe dări decât gravăzi după lege proprietatea, nu este capabilă nici a înăspri nici a îndulci măsurile de împlinire a acestor dări mai mult decât prescrie legea, nu este capabilă a lipsi pe vr’un proprietar de siguranța pe care legea o acordă proprietăței. Prin urmare n’are mijloce administrațiunea, chiar de ar voi, să impună voința sa alegătorului proprietar ; prin urmare nu pate fi nimic care să silescă pe alegătorul proprietar din Iași, mare sau mic, care este mai mult decât oricine legat de sorta Iașilor, să înlăture din lista consilierilor numite unui mare proprietar capabil, numai pentru că ar fi din partidul conservator, și să’l înlocuesca cu numele unui venit de oli in localitate, numai pentru că ar fi fracționist sau liberal național. Și mai rușine incă’i-ar fi proprietarului să voteze in contra conștiinței sale numai pentru că’i-a pretins’o un comisar de poliție sau oricare alt agent al puterei publice ! și la acestă rușine nu se va expune propietarul din Iași, care ține la demnitatea sa. II. Profesorii. Fi-vor ei destituiți 2 Fi-vor amendați 2 Fi-vor transferați 2 sau la ce neplăcută posițiune pentru dânșii ’i-ar putea reduce o admnistraținist intriga, spre a’i face „otere in contra conștiințiiior, in contra interesului bine ințăles al comunei, in contra principielor de demnitate și independență ce sunt datori a sădi in inimile copiilor noștri 2 Nu, corpul profesoral din Iași, acel chemat a da lumina, este departe de a fi căzut așa de jos! III. Avocații. Organ al dreptății in contra împilării, susținători ai celui slab contra celui tare, desfășurători ai adevărului în contra minciunei, avocații, mai in drept și mai interesați decât oricine a se menținea la înălțimea posițiunei lor, mai zeloși decât oricine de a aprecia drept, mai doritori decât oricine a’și menține sus prestigiul in fața concetățenilor lor, Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Nr. 20 bani avocații vor vota bine, nu se vor lăsa desigur să fie influențați de voința unei administrațiuni care ar tinde a-i aservi. IV. Pensionarii. Destul de asupriți prin enormile rețineri ce li se fac și prin întârzierile neertate ce se pun in achitarea reduselor lor pensii, nu pot fi influențați de cătră administrațiune, căci nu au ce mai perde peste cât au perdut și administrațiunea care ar voi să influințeze este neputernică să le facă nici rău nici bine. Totă inbunătățirea ce pensionarii pot aștepta la sorta lor este de a alege un consiliu comunal capabil și demn, care administrând bine orașul să le ușureze mijlocele de traiu, să le împuțineze nenorocirile, lucru pe care de la câteva din personele de pe lista „Liberalului“ sunt departe a’l putea aștepta. V. funcționarii. Sunt funcționari cât va voi capriciul superiorilor lor a’i ținea in acestă calitate. Sunt și vor rămânea totdeauna cetățeni ai Iașului, nobilă calitate pe care nimeni nu le-o póte ridica. Funcționarii, prin posițiunea lor, p..in contactul lor Zilfde cu afacerile publice, sunt mai in putință decât oricare alt element electoral, să aprecieze și capacitatea și meritele diferiților candidați propuși, să calculeze binele sau răul ce alegerea fiecaruia pote aduce lucrului publice. Funcționarii, de cari țara are nevoe in tote timpurile și sub tote guvernele, sunt prin esența lor cei mai nepărtinitori alegători față cu luptile de partid. La noi cu deosebire, unde magistratura servește de model țării întregi, magistratul și funcționarul judecătoresc va alege bine și nepărtinitor precum bine și nepărtinitor judecă , funcționarul fiscal, demn și integru, va alege in conștiință precum conștiincios administreză banul public; funct alexidaruil !=©pt st zan. anei TIMPUL IHN SEPTAMANA La 11 Ian. 11 ora noptea, lumină plină cu timp frumos și apoi vânt și ger. sgomote reu STIL VECHIO pIUA_______________PATRONUL UTLEI Ianuarie. ... 9 Duminică Sfântul Martir Poliot 10 Luni Cuv. Părintele Grigorie Episcopul 1 Marți Cuv. Păr. Theodosiu chinoviarcul 12 Mercuri Sf. M. Tatiana, (cap. ei la Ep. Argeș) 13 Joi Sf. Mat. Ermiliu și Statornic 14 Vineri Cuv. Păr. cei uciși in Sinai și Raitli 15 Sâmbătă Cuv. P Pavel Tibeul și Ion Colibașu STIL NOU Ianuarie. 21 22 23 24 25 26 PIPA Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri „..•Sâmbătă PATRONUL PILEI I Râs. Soar. Apusul Soar Agnesa Vicentiu Logodna Marii Timotei Conv. Sc. Pavel Policarp Chisostom 7-28 7—27 7-25 7—25 7—24 7-23 7—22 4—56 4-58 4- 59 5- 1 5— 2 5- 3 5— 4 FOILETON: Xavier de Montepin. 36 EDICUL SĂRACILOR. PARTEA ANTElA UN CAPITAN DE AVENTURI. (Urmare). In fața ușei, un izvoraș cu apă rece și limpide esta dintr’o stîncă între trei nuci urieși, și forma un pârăuaș care se ducea, murmurând cu o voce subțire, să se perda în Bienne, în fundul văei. ;—• Iată locuința;—Z‘să Gerbas ;—nu’i frumosă și’i forte săracă, dar asta’i face siguranța... El închisă ușa care nu era închisă decât cu rătezul și adăogă. — Intrați înăuntru ;—este pe dinăuntru un zăvor pe care-l veți împinge.—Stați liniștiți și nu vă aratați, căci se va înferbînta îndată pe piața Ludovic XI... Și Gerbas, ducênd cu o politeță muntenască mâna la căciula sa, se învârti pe călcăe și sus fără să perdă nici un minut rîposul povârniș de la Poyat, Raoul și Eglantine intrară, și, o dată în casă, tenorul împinsă zăvorul după cum îi recomandasă erbas. Cititorii noștri se vor mira pâte văzând o locuță care se putea închide pe dinăuntru, iar pe diafară nu.—Lucrul e comun și se justifică chiar din sărăcia casei. Când stăpânul e acasă, își zăvorăște ușa, pentru să nu vie să-i tulbure lucrul sau somnul. Dacă esă, din contra, în ce scop ar lua o precauțiune?—El știe prea bine că depărtându-să nu lasă nimic de furat. Pied-de-Fer, înainte de a deveni unul dintre locotenenții corpurilor libere a lui Lacuzon, și de a primi porecla caracteristică sub care era cunoscut, se numea Antoine Gaté, și exercita profesiunea de împletitor de panere astfel mănunchele de lozie brută și preparată, panere, coșuri, panere începute, umpleau cele două încăperi. Cu mare greutate Raoul isbuti să găsască un scaun pentru Eglantine in mijlocul acestei desordini.—El însuși se așăză, sau mai degrabă se rătămă în fața ei de colțul unei mese mâncată de cari. Póte, dacă am fi pur și simplu romancieri, adică ne discoperind decât din închipuirea nostra mai mult sau puțin fecundă, și liberi a ne rătăci după plac in domeniul nesfârșit al fantasiei,—pate aici ar fi locul a așăda o scenă atingătore între acești doi tineri, acești doi amanți, așa de mult timp dispăruți, și pe cari destinul îi ținea însfârșit in condițiuni stranii și neașteptate. Dar, înainte de tate, suntem istorici, și datorim adevărului să convenim că o tăcere forte adîncă nu încetă să domnască în casa saracă care dădea ușii Eglantinei și lui Raoul. Fără’ndoială inimele lor se înțălegeau,—dar buzele lor rămâneau mute și cum ar fi fost altfel ?... Eglantine, palidă și posomorâtă, cu ochii plecați, cu mânere împreunate, varsa lacrimi tăcute. Ea și zicea că într’un moment era să se angajeze o luptă supremă în care cei mai scumpi amici ai săi își vor expune viața pentru a scapa pe cea a tatălui său,—și resultatul acestei lupte era nesigur !— Lacuzon, Varroz și Marquis puteau să cadă fără să isbutască a scapa pe medicul săracilor. Gândirile lui Raoul erau de-o natură aprope tot așa de întunecătă ca cele ale logodnicei sale. Tenorul se gândea cu o amărăciune adîncă că erau să se bată fără densul și că, pe când el se ascundea cu o fată tânără după ușa zăvorâtă a unui bordeiu, cei trei omeni pe cari’i onora mai mult în astă lume vor vedea pete curgând sângele lor într’o luptă gloriasa!... In zădar își repeta că un gentilom e totdeuna la locul lui când veghiază asupra siguranței unei femei;—în zădar parafrasa aceste cuvinte a lui Lauzon :—E un mare act de curaj a și lăsa cineva spada în trea...—în zădar își representa lui însuși că a apara pe Eglantine contra oricărui pericol, era a-și apara propria sa fericire,—el nu găsea deloc raționamente destul de puternice pentru a se încredința și a se mângâia,—și viociunea regretelor sale maică’l făcea să’și uite amorul! O întâmplare neașteptată veni să’l distragă de la aceste gândiri sinistre. Se auzi un zgomot de pași și de voci cu totul aprope de căsuță...—Strigăte, blesteme, gemete se amestecau, și lungi isbucniri de rîs răspundeau acestor rugăminți desolate. Raoul părăsi masa de care se rezema și se apropia de ferestra care dădea în drum. O pătură grosa de colb acoperea micile gramuri verzii și nu îngăduia de loc privirei să pătrundă îndoelnica lor transparență. Tânărul ridică colbul cu batista sa pe o suprafață mare cât o monedă, și-și lipi ochiul la acastă deschizătură. El văzu, atunci—de cealaltă parte a stradei sau a drumului, cum veți voi,—lângă fântână și sub nucii seculari de cari am vorbit, o grupă de patru persane. Erau trei barbați și o femeie.—Cei trei barbați erau soldați cu figurile de spânzurați, și purtau uniforma cenușie a vagabonzilor lui Lespinasson.— Femeia, in vrâstă de cincizeci și cinci la șefă-Zeci ani,—naltă și slabă,—avea umilitul costum al celor mai sarace țărance franc-comtese. Părul seu sur îi eșia de sub boneta’i sfâșiată și’i cădeau în desordine pe umeri spaima și desperarea’i discompuneau fața, a căreia trăsături trebue să fi oferit odiniora frumuseță. Acestă femeie’și ffâr^^^mânile și îngenunchea înaintea soldaților murmurând cuvinte întretăiate de suspine. La aceste cuvinte și la aceste suspine Grisii răspundeau prin rânjiri sălbatice și prin lungi sbmcniri de rîs. Din când in când, nenorocita încerca să apuce cu mânile sale rugătore genunchii unuia din cei trei omeni, sperând pate să’l înduioșeze implorându’i astfel mila...—dar vagabondul o răspingea într’un mod brutal cu piciorul, ca și cum s’ar fi temut să nu se mânjască atingându-să de ea. Unul dintre Grisi se dispărți din grupă, și___fășurând o frânghie care’i înfășură de cinci saie Jtîsa ori șoldurile, ridică capul și examină ca cunoscător ramurile cele mai puțin înalte ale nucului celui mai apropiat. Ei nu întârziu să găsască una care-i păru minunat de potrivită pentru întrebuințarea ce vrea să facă din ea.—El se agăță cu ușurință pe copac,— legă de ramura în chestiune capătul frânghiei sale, iar la celâlalt capăt al ei făcu un laț. Acestă lucrare sfârșită, el se cobora, și Raoul auzi că Zicea tovarășilor sei:Va