Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-05-04 / nr. 49

Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 49. Paris 12 mai. D. Wadington, care a plecat joi sara la Moscva, este acum la Berlin, unde îndeplinește o misiune politică. D. de Brazza, esploatorul francez al Africei centrale, a ocupat satul Loango în Congo. Constantinopoli 12 mai. Sultanul a declarat că nu va primi supremația Englitezei în Egipet decât dacă suveranitatea sa asupra acestei țări e recunoscută printr’un tratat special contra-semnat de către toți semnătorii tratatului din Berlin. Berlin 12 mai. Inaugurarea solemnă a exposițiunei igienice s’a deschis ații supt președința principelui imperial și in presența miniștrilor, a ambasadorilor, a autorităților din Capitală, a representanților Bavariei, Saconiei, Wurtembergului și a ducelui de Baden. Principele imperial, în discursul său de deschidere, a salutat, in numele împărătesei, protectrice a esposițiunei, pe espunetorii și funcționarii esposițiunii, mai cu samă pe representanții Statului vecin și amic care a luat parte asemene la esposițiune , apoi a arătat tote avantagjele acestei esposițiuni, pe care a visitat-o apoi cu de amănuntul. Viena 13 mai. Principele Rudolphe și principesa Stefania au sosit la castelul de Laxenburg. Piarul «Fremdenblatt» incunoștiințază că mâne vor apare două patente imperială , cea dintâi disolvând Dieta de la Carniol și ordonând nnoi alegeri; a doua convocând Dieta Austriei-de-jos pentru 21 mai, acele ale Salzburgului, Styriei și Silesiei pentru 28, aceea a Tyrolului pentru 4 iunie, a Bucovinei pentru 20, a Dalmației pentru 28 și cea de la Goritz și Istria pentru 16 iuliu. Convocarea celorlalte Diete pare reservată pentru o altă periodă mai depărtată. Milan 13 mai. Alexandru al Bulgariei a sosit astăzi diminața aici și a urmat drumul înainte inspre Germania. Constantinopoli 13 mai. Lordul Dufferin va pleca in ziua de 15 mai la Londra prin Varna. Se va opri la Viena și la Paris. CRONICA INTERNA Joi la 28 aprilie, creie 4 după amiații, M. S. Regele, însoțit de A. A. S. S. Principii Ferdinand și Carol, a visitat pirotehnia armatei, unde a fost primit, de către d. general Radovici, d. intendent Țara și de întregul corp ofițeresc al acelui stabiliment. Aici Majestatea Sa a visitat fiecare atelier în parte cecetând în detaliu funcționarea și producerea fiecărei machine, care formeză o serie complectă pentru fabricarea cartușelor poștelor armatei, a visitat atelierile de artificii precum și tote magazinele, depositele și locuințele urmierilor acelui stabiliment. De aici M. S. Regele a mers de a visitat atelierul de confecție al armatei și magazinele de materiale neconfecționate ale acelui atelier, unde a căutat cu mult interes a Se încredința de calitatea acestor materiale și mai ales a postavurilor de provenință națională. In urmă Majestatea Sa a visitat cazarma nouă construită a urrierilor și s’a încredințat de calitatea hranei ómenilor. Majestatea Sa satisfăcută de starea în care a găsit amândouă aceste stabilimente, a bine-voit a arăta înalta Sa mulțumire și la orele 6, împreună cu A. A. S. S. Principii Ferdinant și Carol. S’a întors la palatul de la Cotroceni. Sâmbătă la orele 9 dimineții, M. S. Regele însoțit de R.A. S.S. Principii Ferdinand și Carol au mers călări la cazarma Cuza; acolo batalionul 1 de vânători a efecutat mai multe mișcări înaintea Augustului Suveran. După aceia M. S. Regele visitând camerile cazarmei a rămas mulțumit. La orele 10 jum., M. S. Regele împreună cu A.A. S.S. Principii Ferdinand și Carol S’au întors la Palatul de la Cotroceni. La orele 4 după amiază, M. S. Regele împreună cu A.A. S.S. Principii Ferdinand și Carol au mers la arsenalul armatei. La sosire fu întâmpinat de domnu general Radovici, comandantul divisiei a II-a, de domnu locotenent-colonel Crătunescu, directorul arsenalului precum și de tot personalul acestui stabiliment. M. S. Regele visită cu de-amănuntul deosebitele ateliere, museul, magaziele de materiale și cazarma companielor de uvrieri. După aceia binevoia gusta din mâncarea soldaților. In urma inspecției făcută, Augustul Nostru Suveran arătă înalta Sa mulțumire d-lui Socot.-colonel Crâtunescu , iar la orele 5 jum., M. S. Regele însoțit de A.A. S.S. Principii Ferdinand și Carol S’au reîntors la palatul de la Cotroceni. CURIERUL TH. BALASSAN. PROGRAMA SER BAR II piLEI DE 10 MAI ANUL 1883 a doua aniversare a încoronării și deschiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare. I In revărsatul zorilor, 21 tunuri vor anunța capitalei îndoita solemnitate a lilei. I La 10 juni, ore dimineță, se va celebra la Mitropolie un Te-Deum de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, încongiurat de înaltul cler, în presența d-lor miniștri, Corpurilor legiuitore, înaltelor curți de casațiune și de conturi, corpului profesoral, curților și tribunalelor, delegațiunilor consiliilor județane și ale comunelor urbane, d-lui primar cu consiliul comunal al capitalei, camerei de comerț, înalților funcționari ai Statului și d-lor ofițeri din armata permanente, teritorială, din rezervă și garda orășenească, cari nu vor fi sub arme. Delegații săteni cu drapelele județelor vor fi așezați în curtea Mitropoliei în ordinea alfabetică. Delegațiunile corpurilor armatei vor fi asemenea așezate în curtea Mitropoliei. III Armata și garda orășenească vor fi așezate pe strade și piețe între Palat și Mitropolie. Elevii sculelor superiore, secundare și primare din capitală vor fi înșiruiți pe ambele părți ale bulevardului Elisabeta. IV Pornirea de la Palatul din București a M. S. Regelui, însoțit de A.A. S.S. Principii Ferdinand și Carol, spre a asista la Te-Deum, se va anunța prin 101 tunuri. V După terminarea serviciului divin, M. S. Regele, însoțit de ambii Principi, primește în salonul Mitropoliei pe înaltul cler. VI La 11 ore, înaltele Corpuri și autorități se vor întruni în sala ședințelor Adunării și vor ocupa: Curtea de casațiune întăia tribună în drepta Tronului; Curtea de conturi a doua tribună în drepta Tronului Curțile, tribunalele, corpul profesoral, camera de comerț, autoritățile administrative și comunale tribuna oficială în fața Tronului. VII U-nii senatori vor ocupa ântene bănci ale Adunării din drepta Tronului, iar d-nii deputați băncile din stânga Tronului și centrul vin Tribuna din stânga Tronului este reservată Corpului diplomatic. IX La 11 ore, M. S. Regele, însoțit de Principii Ferdinand și Carol și precedat de Casa militară, va intra în sala ședințelor Adunării, fiind primit la scară de către miniștri. Regele se urcă pe Tron și citește Mesagiul. —X După citirea Mesagiului de deschiderea sesiunii, M. S. Regele, împreună cu Principii, părăsește sala Adunării. XI La 12 ore, M. S. va primi defilarea pe bulevardul Universității înaintea statuei lui Mihai Vitezu, în ordinea următore: 1) . Elevii sculelor superiore, secundare și primare cu drapelele lor; 2) . Delegații săteni ai județelor cu drapelele lor; 3) . Garda orășenescă; 4) . Răniții ultimului resbel vor defila în capul armatei; 5) . Armata. XII M. S. Regele, la 2 și jumătate ore, va primi în sala Tronului la Palat, în presența d-lor miniștri, felicitările Corpurilor legiuitore. In celelalte salone se vor afla, spre a presinta felicitări M. Sale, delegații consilielor județene și primăriilor urbane din țară. La orele 4 și jum. sara, la șosea, pe platoul de lângă monetăria Statului, se va da un banchet răniior și delegaților județelor și ai comunlor. XIV La opt ore sara, va fi serbarea publică cu iluminațiune și focuri de artificii în grădina Cișmigiu și la șosea. Grădina sf. George, a Episcopiei, piața Teatrului, piața Universității și tote edificiele publice vor fi asemenea iluminate. Musicele militare vor fi împărțite în grădinile și piețele publice. XV Registrele de înscriere la Majestățile Lor vor fi deschise la Palatul din Capitală. XVI In acea zi, la orele 10 și jum. diminața, se va celebra un Te-Deum în tote comunele urbane și rurale ale țarei, la care vor asista autoritățile locale. D-nii prefecți vor primi, în reședințele districtelor, felicitările autorităților civile și militare ale orășenilor. In acele reședințe, d-nii prefecți, în înțelegere cu primăriele și șefii garnisanelor respective, vor regula modul serbării acestei file. XVII La 9 mai, la orele 8 sara, se vor da la teatrul Național și la teatrul Dacia represintațiuni populare. La 8 și jum., la Palatul din București se va face retragerea cu facle de tóte musicele garnisanei. XVIII Biletele de întrare în sala Adunării pentru ziua de 10 mai se vor da d-lor senatori și d-lor deputați prin președința consiliului de miniștri. Biletele pentru tribuna diplomatică se vor da de către d. ministru de externe care face și invitațiune d-lor represintanți ai Puterilor străine, spre a asista la acesta solemnitate. Biletele pentru tribuna oficială și cea publică se vor da tot prin președința consiliului de miniștri. M. S. Regele va face, seduce, peste puțin, o călătorie în Dobrogea, împreună cu prinții Ferdinand și Carol. Prințul Pless Euric de Schlessin a sosit în Capitală venind din Viena. Esc. S. a fost primit la gara Târgoviște, de d. baron de Saurma ministrul german. Lordul Dufferin ambasadorul M. S. Regina Enghterei pe lângă Sublima porta, va părăsi Constantinopoli mâne, joi, în virtutea unui concediu, pentru a se duce în Englitera. Lordul Dufferin e așteptat la București pe sâmbătă vara. D. White, ministrul Engliterei, îi va eși înainte la Rusciuk. «Gazette de Roumanie» află că deschiderea sesiunei comisiunei europene a Dunărei a fost amânată pentru joi 5 (17) c. D. general Fălcoianu, se zice că va fi în curând numit definitiv șef al marelui stat-major al armatei. In acest caz, direcțiunea drumului de for va fi încredințată d-lui Ion Calinderu, președintele consiliului de administrație, și d-lui C. Olănescu, inspector general al drumurilor de fer. «Gaz. de Roumanie» spune că mai mulți membri ai corpului diplomatic au hotărît să facă o escursiune la Câmpulung. Chiar vineri au plecat din București d-na și dna White, d. baron de Mayr, d. Calevici, Diesbach etc. D. Spiru Haret, profesor la facultatea de științe din București, aflam că se va numi inspector general al școlilor, post creat din nou prin budgetul anului curent. Acastă numire e nemerită din tote punctele de vedere. Inginerul engles sir Hartley a primit însărcinarea de a face sondaje la Cernavoda, pentru a găsi terenul unde să se construiască un pod peste Dunărea. D. Dumitru Brătianu care a fost ales in colegiul I-iu de Argeș, pentru Senat, după dispuierea scrutinului, a zis alegătorilor sei . XIII IAȘI Mercuri 4 (16 Mai) 1883: „Ați voit cu orice preț ca eu să fiu candidatul comitetului electoral guverna mental la colegiul I iu pentru Senat, și ceea ce ați voit, ați și făcut: ’mi-ați pus candidatura și mă și aleserăți la colegiul I iu, pentru Senat. Mulțumesc fiecărui din d-vóstra pentru votul cu care m’a onorat, dar, ca să merit și pe viitor a d-vóstră stimă, permiteți’mi să mă fiu și eu de cuvânt, și să stăruiț în declarațiunea ce am făcut prin scris și prin graiu, că nu pot primi candidatura ce ’mi-a oferit comitetul d-vóstră. Nu’mi rămâne acum, de cât a’mi exprima regretele mele că de astă dată nu voiu putea fi la Senat representant colegiului I de Argeș.* M. S. Regele a bine-voit a conferi crucea de cavaler al ordinului «Coróna României“ d-lui C. Popovici, cancelar la consulatul general al României la Salonic. 1 S’a acordat d-lor căpitani Odobescu Constantin, și Românescu loan, înalta autorisațiune pentru a putea primi și purta cel ântâiu însemnele ordinului "St. Stanislas" clasa II conferit de M. S. împăratul tuturor Rusielor, iar cel de al douilea însemnele ordinului«Frantz-Josef" clasa III, conferit de M. S. împăratul Austriei și Rege al Ungariei. Consiliul superior de pe lângă ministerul agriculturei este convocat pe liua de 15 mai 1883, pentru continuarea sesiunei ordinare. Principele de Griédroye, șambelan al M. S. împăratului rusesc a sosit in Capitală venind de la Paris. Principele de Griédroye a coborât la otelul Brosc. D-nii Dabija, G. Chițu și I. C. Brătianu, miniștri, erau așteptați pe luni sau marți in București. D. P. P. Carp, ministrul țârei la Viena, avea să plece duminică la postul său. Peste câteva zile va pleca la Paris și d. Ferikyci, ministrul nostru pe lângă Președintele Republicei franceze. Rezultatul alegerea colegiului II de Senat. Argeș D. Ion Marghiloman, liberal, 53, în contra d-lui G. Chirițescu, 10 voturi. Bacău. D. D. C. Lupașcu, liberal, 59 voturi, c un vot alb Botoșani. D. general C Pilat, liberal, cu unanimitate. Brăila. D. general Chr. Tell, oposiție, 88 voturi, contra d-lui general Adrian, 68 vot. Buzeu. D. general Cernat, liberal, 05 voturi, contra d-lui Haralamb Bălescu, 20 voturi. Covurlui. D. general Cernat, liberal, 87 voturi, contra d-lui Volenti, 23 voturi. Dâmbovița. D. Daia Lerescu, oposițiune, 49, contra d-lui Make Atanasiu, 29 voturi. Dolj. D. N. L. Guran, liberal, 58 voturi, contra d-lui D. Brătianu, cu 4L Dorohoi. D. Matei Ganea, liberal, cu unanimitatea de 46 voturi. Fălciu. D. Nicu I. Constandache, liberal, cu unanimitate de 58 voturi. Gorj. D. Eugeniu Stătescu, liberal, 52 voturi, contra d-lui T. Moscu, 4 voturi. Iași. D. Gr. M. Sturdza, revisionist (după declarația comitetului național-liberal local), 80 voturi, contra d-lui G. Mârzescu, 64 vot.y Ilfov D. dr. Severin, liberal, 514; contra d-lor Balanoiu, G. G. Vernescu, 2. Ialomița, D. P. Grădișteanu, liberal, 51 voturi, contra d-lui colonel Filitis. 37. — Nu resistă cineva lui Lacazou, monseignore... Richelieu era să răspundă. Dar cele de pe urmă cuvinte a lui Marquis primiră o confirmare strălucită și grabnică. Strigătele se apropiară și aceste strigăte se amestecau cu un ziu gătit de arme. Voci cari te făceau să te înflori repetau strigătul de răsboiu al muntenilor :—Lacuzon!... Lacuzon și gemete lungi răspundeau acestui strigăt. Ușile capelei se deschiseră cu violență, — giamurile sburară în bucăți, și prin tote părțile se răpesiră soldații corpurilor libere conduși de Lacuzon. —• Ah !—strigă acest din urmă răpezindusă spre Marquis și apucându’i mânîle pe cari le strinsă cu bucurie,—ești d-ta, părinte !.. Te regăsesc și te voi răsbuna !... Pe urmă, de o dată se dădu înapoi murmurând : — Cardinalul!... El zărisă pe Richelieu lângă Marquis. Momentul era suprem și viața ministrului nu ținea literalminte decât de un fir. Muntenii ațitați de luptă,însuflețiți de o așteptare de mai multe ore, de o neliniște lentă și omorâtóre, și asemenea de fulgerătorea și complecta reușită a celui mai periculos din tote proiectile,—muntenii,licem, găsind în fața lor pe cel care trebuea, cu drept cuvânt, să’l considere ca cel mai departe inamic al lor,—pe acel al căruia morte ar sfârși dintr’o singură lovitură răsboiul,—puteau să se lese să fie târâți la vr’o extremitate îngrozitore! Marquis o înțălegea bine, și Richelieu nu o înțelegea mai puțin decât el. Cu tote acestea cardinalul pastrasă sau mai degrabă reluasă în fața pericolului iminent totă mândria atitudinei sale, și nimic în fisionomia sa nu arata tulburarea sau groza, înconjurat de muntenii cu spada în mână, el avea aerul tot așa de liniștit ca în mijlocul gărzilor sei cu uniformele strălucitore. Câ adînca sa experiență despre toți acești omeni pintre cari trăea de un timp așa de îndelungat, preotul Marquis se gândi că trebuia să se folosască, pentru a scăpa pe Richelieu, de acest prim moment de surprindere și de eșutațiune.—Intr’un moment, póte-ar fi fost prea tărguiu !... — Jean-Claude,—fisă el cu o voce puternică,— și d-vostră toți, amicii mei, copii mei, v’ați devotat pentru mine... m’ați scapate... mă duceți triumfător în munții noștri de unde am plecat prisonier!...— Comptam pe d-vostră... vă așteptam... știam bine că vă veți face datoria... vă cunoșteam prea mult pentru a mă îndoi...—Acum, ascultați bine ceia ce am să vă spun, și amintiți-vă bine că vorbește nu numai unul din capii d-vostră, ci și un ministru a lui D-rieu... Marquis își întinsă mâna de-asupra capului lui Richelieu, și reluă cu o solemnitate imposantă: — Monseignore cardinal de Richelieu, prim ministru a lui Ludovic XIII, regele Franciei, — eu, Pierre Marquis, în numele armatei franc-comtese căreia îi sunt unul din capi, îți fac grație,—și-ți dau cuvântul meu de preot și de soldat că nici un păr nu va cădea de pe capul d-tale ! Un framăt de surprindere circulă prin rândurile muntenilor. — Părinte !...—strigă Lacuzon,—te gândești d-ta bine la ceia ce spui?... Să cruți pe Richelieu! dar asta însemna a eternisa răsboiul!—Dar are ne cruță el ?...—Nu’i el inamicul nostru cel mai departe și mai neînduplecat ? Nu’i el flagelul îngrozitor al provinciei decimate ?... — Eram în puterea cardinalului de Richelieu, —răspunsă preotul,—n’avea, pentru a face sâ’mi cadă capul, decât să pronunțe un cuvânt... fiecare’l aplauda de mai înainte, și seignorul cu masca negră cerea cu totul tare, pentru mine, frânghia și spân Lunhorra !...—Atunci Richelieu a venit să mă găsască și’mi-alis : Vei trăi, și nu'ți vend viața, ți-o dau.—Veți condemna acum pe acel care m’a cruțat într’un mod așa de generos, și plăti-veți cu sânge datoria mea de recunoștință ?...—Asta ar fi rușinos pentru mine !—ar fi rușinos pentru voi,—n’ar fi onorabil pentru nobila provincie! .. — E adevărat!—răspunsă Lacuzon cu o adîncă expresiune de regret. Pe urmă adăogă, adresându-se la Richelieu: — Monseignore cardinal, ai făcut grație cu viața preotului Marquis.—Preotul Marquis îți face grație cu viața .—nu-ți mai datorește nimic... — E scris, monseignore,—lisă la rândul său preotul soldat,—e scris colo sus că vei muri atotputernic!... — Ce! — strigă Richelieu, — mă lași liber fără condițiuni ?... — Da, monse ignore.—Nu se valice că am fost învinși de d-ta într’o luptă de generositate !... Cardinalul întinsă mâna sa aprope regală preotului. — Sunteți niște inamici neînvinși!—murmură el, —n’am ințeles’o niciodată mai bine decât in acest moment!... — Monseignore,—reluă Marquis,—trebue sa’ți adresez o întrebare. — Oricare ar fi, voi răspunde. — Gentilomul cu masca negră e încă la castel ?... — Nu, nu mai e.—A plecat, când a înoptat, cu comtele de Guébriant. Lauzon făcu un gest de mânie. — Ah! sire de Montaigu !—murmură el,—răbdare !... răbdare!... ne vei vedea la castelul de l’Aigle!... — Astfel,—întrebă Marquis cu viociune.—Anticlé de Montaigu ? — E omul cu masca negră,—răspunsă căpitanul, —Magui o știa bine și Raoul nu se înșăla !... — Și ai dovadă despre ceia ce fici — Da,—și am auflit pe infamul gentilom făgăduind sirelui de Guébriant să ne atragă, pe Varroz și pe mine, într’o cursă, pentru a ne da în urmă Franciei și a sfârși astfel dintr’o singură lovitură răsboiul independenței franc-comtese... — Mizerabilul!—murmură Marquis. — Da, în adevăr forte mizerabil!—repetă Richelieu cu vocea sa rară și gipsă,—și forte disprețuit chiar de aceia cărora instrument era...—Pe lângă acesta, desigur, descoperirea secretului maștei negre e cel mai însemnat avantaj ce l-ați câștigat de la începutul resboiului...—Seignorul de l’Aigle inceteză de a fi periculos pentru d-vostră, acum când ’i-a căzut masca, și noi nu mai comptăm pe el, trebue s’o mărturisesc, pentru a ne asigura posesiunea provinciei pe care o aparați cu atâta vitejie! —Iarna s’apropie,—campania’i sfârșită, și am órecare credit în consiliele Majestăței Sale regile Ludovic XIII, ea nu va reîncepe!—Trupele nostre se vor întorce în Francia .—ați învins pe Richelieu !...— Pentru a o face, trebueau niște omeni ca d-vestru. — Pète, monseignore,—răspunsă Marquis cu espresiunea unui orgoliu legitim,—póte, istoria, într’o ții, ne va face un titlu de glorie, nu că am învins pe Richelieu, dar că’i-am resistat!...—Ne rămâne acum de îndeplinit o datorie îngrozitore, înaintea executărei căreia nu vom slăbi de loc!...—In rangurile apărătorilor Comitatului liber, s’a găsit un trădător. (Va urma.)