Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-07-22 / nr. 82

Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 82. drepturile neîndoelnice ale societăței, să refuze de a recunoște orice cerere de monopol exclusiv din partea societăței, cu excluderea a orice concurent în ce privește comunicațiunile pe apă între Mediterana și marea Roșie. Camera a adoptat apoi un amendament a d-lui Northcole primit și de d. Gladstone. Amendamentul este astfel conceput: «Camera decide de a menține deplina sa libertate de apreciare pentru tot ce se atinge de chestia comunicațiunilor pe apă între Mediterana și marea Roșie, și refusă de a adopta vr’o resoluțiune asupra negocierilor viitore în privința acesta. Milano 31 iulie. Regele a plecat la Neapole. Neapole 31 iulie. In totă Italia se rivalisază în caritate pentru a se trimite ajutoruri victimelor catastrofei din Ischia. La Casamicciola mai mulți soldați lucrând pentru salvarea victimelor, au fost uciși prin prăbușirea zidurilor. Este temă ca numărul morților să fie peste trei mii Lucrările pentru scăpare sunt forte grele deorece ruinele formeză munți și tote uiele sunt distruse. Până acum au fost salvate 15 persone. Neapole 31 iulie. Se calculază pănă acum numărul morților în totă insula la patru mii, din cari 300 la Forio, 1000 la Lacco și 2500 pănă la 3000 la Casamicciola. Paris, 31 iulie. Ministerul a depus la Cameră o convențiune semnată la 8 iuni, cu beyul de Tunis pentru esecutarea reformelor administrative, judiciare și financiare în Regință, Camera a votat proiectul de lege acordând garanții Statului francez împrumutului pentru conversiunea lotoriei tunisiane. CRONICA INTERNA Examenele rezerviștilor aspiranți la gradul de supt-locotenent va incepe la 15 curent, in localul cercului militar in București. " Juriul examinator<r<se compune din I. colonel Vulpesc^ prezident, d. loot.-colonel Capșa și d-nii maiori Caniano, Odobr^cu și Gramaticescu, membri. . D. colonel verendrei, direct firul general al ministerului de resbel, plel!" în concediu, funcțiunea sa se va ideplini de catre d. intendent milita de Constantin, ca cel mai echiv in dintre actualii directori de serviciu. _______ S’a deschis ministerului de interne n credit estraordinar de lei 120000 sntru clădirea unui local de spital izat in comuna Vidra din județul unun, precum și pentru repararea și modificarea localului de la monasti, » Brâncovenii din județul Roma-Iui, spre a se putea instala în acel cal un spital rural. „Românul” primește o scrisore prin care i se anunță că directorele Orfelinatului de la Panteleimon — profitând de vacanțe — ar fi isgonit din acel institut peste 21 de elevi, trimițănd pe unii la părinți sau rude — fără să fi fost ceruți— eră pe alții lăsându’i pe ulițe. Ni s’a trimis chiar listă de numele acelor elevi. Faptul e grav, pentru că întreținerea acelor copii se plătește și pe vacanță și deci ei nu puteau fi trimiși ,rude, fără a fi ceruți, și cu alt mai puțin a fi aruncați pe stradă, e asemenea grav fiind că ei sunt mai toți in vârstă de 12 — 14 ani și infirmi, adică muți sau surzi, sau chiar surdo-muți. Supunem cazul d-lui ministru al Învățământului, rugându-l să bine-voiască a ordona o cercetare seriosă și a lua măsuri, dacă se va constata că faptul ce ni se denunță este exact. Citim in „Poșta” din Galați de la 19 iuliu : „Bricul Mircea cu elevii sculei de marină din Galați a plecat fidele acestea de la Sevastopol la Odesa. El a primit acum pe bordul său și pe 5 supt-locotenți de marină, din nou făcuți, cari merseră cu vaporul Grivița pentru a întâlni pe Mircea și a face și ei escursiuni navale.” Camiera de comerciu din Bacău s’a compus precum urmără: Președinte, d. Ilie Ricoviță ; membri: d-ni I. Bacu, Toma Rafailă, Mogârdici Capril și I. G. Sandro. Pe timpul absenței în concediu a d-lor secretari generali ai ministerelor de finance și instrucțiune publică, fiecare din directorii de servicii sunt însărcinați cu atribuțiunile d-nor secretari generali în direcțiunile respective, iar în special, d. Stef Sihleanu din ministerul de finance și d. V. Blehan din ministerul cultelor și instrucțiunei publice, mai sunt însărcinați și cu scrierea ordonanțelor An nlata. .h-Ut* cui dlor miniștri respectivi, conform legii^egulanțentelor privitore la comptabilitatea publică "și în limitele creditelor budgetare. D. inginer Baiurel șeful divisiei I din ministerul lucrărior publice, s’a însărciat cu atribuțiunile secretarului general din acel minister, pe S tot timpul absenții dlui C, amin ținea „cu yn locul dlui ministru a ordonanțelor de plită și de delegațmnt, conform legii comptabilității Statului. O telegramă din Berlin ne-a anunțat filele acestea ca imparatul Germaniei a conferit d-lui Jon Kalender, Crucea ordinului Coroana Regală cu placă. Acesta, înaltă distincțiune e bine meritată, mali ales când ne gândim la delicata și complicata misiune ?e a avut d. Kalander la Berlin și la resultatul satisfăcător, putem <jice străucit, ce-a obținuii cu tote dificultăție juridice și tijlotagiele viclene aleui Kaufmann. Pie lângă misiunea sa , afacerea rescummpărărei C. I. R. l. Kalender a priUs «a apere interese CURIERUL TH. BALASSAN De trei ori de câte ori s’a ivit ocasiunea și prin atitudinea sa corectă și strict legată a contribuit forte mult la consolidarea relațiunilor nostre financiare cu Germania și la ridicarea creditului nostru pe piața Berlinului. D. Calender merită deci pe lângă distincțiunea ce i s’a conferit mulțumirile țorei sale. (Resb.) Direcția generală a serviciului sanitar. Domnul decan al facultăței de medicină din București, prin adresa cu No. 323>, comunică că domnulurstin Henric, cu diplomă de doctor in medicină de la facultatea din Viena, liberată la 27 iunie 1883, conform prescriptului-verbal al juriului examinator, inregistrat la No. 245 din 13 iulie a. c., a obținut dreptul de libera practică in țară ca doctor in medicină. . Acesta se publică știinta generală. No. 4,902, 1883, iulie 15. — Postul de medic secundar la spitalul județului Vlașca,care se facă tot d’odată și pe sub chirurgul, retribuit cu 200 lei pe lună, fiind vacant, face cunoscut că pentru ocuparea lui se are un licențiat in medicină. Se publică acesta spre știința domnilor licențiați in medicină cari ar dori să ocupe asemenea funcțiune, să se adreseze la acesta direcțiune sau la comitetul permanent al acelui județ. No. 4,642 / 1883, iulie 13. — Postul de medic la plasa Vădeni, județul Brăila, retribuit din casa județului cu lei 500 pe lună, fiind vacant, se publică ca domnii doctori sau licențiați in medicină, cari ar dori să ocupe acel post, să se adreseze la direcțiunea generală a serviciului sanitar. No. 4,887, v 1883, iulie 15. Acte Oficiale. D. Dimitrie Bota, directorul prefecturei județului Putna, este însărcinat provisori cu gerarea afacerilor prefecture! acelui județ pănă la numirea titularului, în locul dlui G. Pruncu, care, în interesul serviciului remâne si^g_ii<h^fi^fiă î^ ’‘d^Tiincțiu^-r~~ D. Dimitrie, Mihăescu, fost șef perceptor clasa II în serviciul esterior al vămilor, este numit verificator tansator în același serviciu, in locul dlui Filip Ionescu, trecut în altă funcțiune. INTRUNIREA DE LA FOCȘANI Cartea Studială, ordinile despotice și mesuile îniipre ale prelaților frontra tind pe i fă a fi discredita în "ochii lumei și a le ridica orice încredere și autoritate morală ; pentru a se convinge oricine despre acesta, vatră ce trebuia să facă episcopii noștri și ce au făcut Preoții ținuți în lanțuri nu se pot mișca le-au rămas numai graiu dar și acesta le este înăbușit prin insulte și calomnii aruncate asupra lor de episcopi. In fața unui asemenea lucru ne mai pomenit în biserica nostră pănă în aceste timpuri, orice român creștin cu bun simț credem că se va indigna și la răsputeri contra ase,ftțr“iîiâsun barbare ce se petrec Jiyb’un Stat liberal, dă încă mai mult.>ici biserica care a adus civilisatiunea ! Facem apel la toți omenii din acestă țară ce știu încă póte cât sunt de grele lanțurile sclaviei, și cât sunt de amare cupele de otravă cu cari despoții adapă pe sclavi, preoții fac apel la guvern să facă ca și ei să se bucure de legile liberale ale acestei țări, fiindcă sunt și ei cetățeni și fiii patriei, și rogă pe întrega Ziaristică română a le lua spre apărare causa și a o duce înaintea tribunalului suprem al națiunii, care să hotărască dacă mai trebue sau nu cler mirean în acesta țară. Și iu fine rogă pe toți prelații să iea parte și prea sânțiile lor la întrunirea de la Focșani, căci numai acesta este mijlocul de a se convinge despre patriotica lucrare a preoților. Apoi pentru a ști fiecare mai înainte chestiunile ce au a se trata aici spre a-și da părerea, după informațiunile sigure ce le avem, iată-le: 1) cum preoții se pot face apți de datoria lor, 2) aflarea mijlocelor de a nu se lăți catolicismul în România, 3) chestiunea economică și A) reformarea Sinodului, adecă pe lângă mitropoliți și episcopi să iea parte în el preoți și laici. Pentru a se ajunge la resultatul dorit preoții, comercianții și cei ce vor vor a lua parte la acesta întrunire, să’și alegă delegați înainte de 20 august cari să’i represinte într’un mod demn mai ales că și șefii bisericei sunt invitați a lua parte, tUmJ întrunire i se va anunța în No. viitor. (Deștept.) TULXIS A ACADEMIA JOCURILOR FLORALE CARMEN SYLVA țiarul Petit Journal de Toulouse publică urmatorele in numărul său de la 8 iuliu: „Credem a ști că, in ședința sa de ediară, Academia Jocurilor-Florale a decernat srisori de maestră a Jocurilor- Florale d-nei Carmen Sylva, pseudonim poetic și literar al M. Sale Reginei Elveta a Romăniei. „Graciosa suverană a acestui popor roman, —de amic al Franciei — face de’i parte dintre o înstituțiune poetică din miază-ți, a nostră, Felibrige. „Acum câteva Zile va primi de la Societatea de incuragiare la bine un premiu, in acelaș timp cu d. Alfred Mame, renumitul editor filantrop de la Tours. „Ea face parte, de mai mulți ani, din Societatea etnografică, societate de studii înalte și de călătorii, preșezată de d. de Rosox, eminintele orientalist. «Poetă de intăia ordine, scriitore însemnată in limbile francă, amână, Carmen Sylva ’și avea locul Iei însemnat in grădina CUmences aure. «Unită cu numirile d-lor Gustave Nadaud și Enric de Bomeu, acestă alegere afirmă din nou celebritatea vechiei nostre companii a Veselei Științe (Gay-Scavoir), cea imV vechie din academiele francese." CRONICA ESTERNA Turcia. După o depeșă din Constantinopoli adresată agenței Reuter, turburări seriose au isbucnit la Jeddah. Un trib arab a încercat să cuprindă chiar orașul, dar trupele turcești au respins atacul. O vie agitațiune domnește în totă provincia. Se comunică din Berlin lui Standard că Wassa-pașa a trimis Porței un memo IAȘI Vineri 22 Iulie ( 3 Aug.) 1883, znu în care declară că politica urmată de Rustem-pașa a produs resultate răle în Liban, și că trebue să se părăsască acastă politică. — «Standard» publică următorea depeșă din Constantinopoli: «Se anunță că Said-pașa, ambasadorul Turciei la Berlin, a comunicat marelui vizir hotărârea finală a guvernului german relativă la cererea Turciei de a fi admisă în tripla alianță. «In depeșa sa, Said-pașa zice că cabinetul din Berlin refuză a se lega printr-un tratat, din cauză că un astfel de aranjament ar fi cu totul nefolositor. „Totuși Germania nu refuză a da Turciei sprijinul său moral și chiar material, dacă ar fi necesar.» Austro-Ungaria. Se telegrafiază din Viena lui «Daily Telegraph» : «Contele Kalnoky, ministrul afacerilor streine a Austriei, a sosit la Gastein la 25 iulie la Îl óre juni diminață, și a fost primit în audiență de împăratul Germaniei la o oră. Comtele a avut o a doua întrevedere cu împăratul la patru ore și a cinat la vila imperială. In întrevederea de la Ischl, care va avea loc la 7 august, împăratul Germaniei va fi ospete împăratului Austriei.» Francia. Corespondentul parisian al lui «Times» dă samă despre o audiență pe care a avut-o la președintele Republicei. D. Jules Grévy’i-a declarat, zice el, că va răspunde la scrisarea papei înainte de a părăsi Parisul. El a adăugat că nici scrisarea lui Leon XIII, nici răspunsul la acestă scrisare nu vor fi date publicității. Dar—ar fi zis în urmă președintele— pot să vö semnalez o lacună in aprecierile sfântului părinte. El aprobă atitudinea episcopilor, dar trece in tăcere atitudinea clerului propriu Zi s Dar, acest cler, particularmente ostil regimului republican, s’a aruncat in afacerea de la 16 mai, și dacă Republica ar fi perit atunci, clerul ar fi contribuit forte mult la ruina sa. Astfel n’are nici un drept a se plânge dacă, la rândul seu, Republica’l-ar trata cu severitate. Raporturile civile între Biserici și Stat au suferit o modificare radicală . Statul a încetat să fie tributar Bisericei și trebue să se păzască de amenințările acesteia din urmă. Dacă Biserica ar profesa același *•»<■ ințno of» sy* ai» mp.rge; \M"-V ne, căci Leon XIII, dacă nu’i el însuși liberal, înțelege ideile liberale. Din nenorocire episcopii săi nu-i samănă întru nimic, și totuși, cu tote acestea el laudă atitudinea lor. Papa ar fi zis pentru a sfârși d. Grévy a gândit că scrisarea sa, adresată personal șefului Statului, ar avea o mai mare greutate, dar a uitat că eu nu sunt decât păzitorul Constituțiunei. Aligi in Camera comunelor a reluat discuțiunea începută la 8 mai asupra moțiunei Stanhope, la care guvernul iși dăduse consimțimentul seu. Acestă moțiune cuprinde că e de trebuință a se reduce cheltuelile Indielor. D. Onslow cerusă la timp să se introducă un amendament exprimând regretul că s’au impus Indielor o parte din deln timpul iernei din 1852, ifffDcțiv rătăcit, fără imiciliu dar asemenea fără intențiune rea, găsisă ijlocul să se introduce în cherestegie, și acolo, înîs cu moleciune pe o gramadă de rosătură de festrău, între două pile de scânduri, dormea să se smeticască și sforăea ca o sobă alsaciană. Auton, abea scos din lanț, se repezi pănă la rebrea bețivului, îi înfipsă în carne dinții sei înftori, și l-ar fi sfâșiat numai decât fără intențirea calfei.—Nenorocitul, deșteptat și desmețit ca si atac formidabil, fusesă forte mult în riscul roce, aprope fără transițiune, de la somn la e. peste precauțiuni de fonduri nocturne păreau spensabile, pentru două motive antetul, că casa prindea adesa sume considerabile, mai cu samă ^junul Zlelor de scadență . Al doilea motiv, că voința, tot deuna de temut din partea are căj muncitori din afară, putea ușor să aprindă un idlu, și că era de ajuns o mână de așchii aprinse v a reduce in fum mai multe milene. Julie Verdier, în prevederea unui sinistru po.’se asigurasă cu înțelepciune la două companii, nu găsea mai puțin folositor de a înconjura, str’o supraveghere stăruitore, tóte eventualitățile [stătore. 12 septembre 1854, pe la cinci ore de sală treizeci de lucrători erau ocupați cu disculunei enorme cantități de lemne de foc, pe cari ■sportau înăuntrul cherestegiei trecând o punte de scânduri care conducea de la cheiu la reciproc, la o sută cincizeci de pași de intrarea a casei Verdier, și la locul unde se sfârînconjurător al cherestegiei, se ridica o înfățișarea urâtă, cu acestă firmă . LA ÎNTÂLNIREA BUNILOR COPII. Se pare că bunii copii erau numeroși dintre lu■crătorii bogatului neguțitor de lemne, căci la orele de repaos crâșma nu se mai depărta, cu tote admonițiunile vigurose ale calfei, și fórte adesa chiar, ■ câțiva leneși, ceva mai însurați de cum ar fi trebuit, părțăsau pe ascuns lucrul și se îndreptau pe un furiș spre crâșma ispititore. In momentul in care sunau cinci ore, un om nalt și slab, in cap cu o șapcă uosurosă al căreia cozoroci plecat îi ascundea partea de sus a feței, și îmbrăcat c’o brusă cenușie pe care tranșa în mod viu ca spitele fâlftâinde ale unei cravate roșie și din crâșmă, i înaintă pină la marginea canalului, și începu a suera I o arie de vali pe care tote caterincile’l repeta la acea aspră. Ab^^Becusă prin atmosferă ânteie note ale operei ^B a marelui Musard, când unul dintre lucrători^Bu un pis greșit ajungând la capătul pantei, și^Ho pe cheia, cu mânîle’nainte, împrăștiind imprej^B lui iată încărcătura de lemne ce-o ducea pe utm^B Un Hot de rîs universal primi acestă căietură grea. ^B — Ho. Gobert!—strigă o voce luătore în rîs. —iatâ^^Bnsan,nă a mătura curat trotuarul! — de parter cu preț redus!—jisă un glumeț .~^^B sunt încă la biurou, Gobert? — vinji contra marca ?—întrebă un al treilea^^Hor în rîs.—Ți-o cumpăr cu cât te costă. — l^Hi, omeni fără inimă !—replică lucrătorul pe care^^»meau Gobert .—tare ași vrea să ve văd în locul !^Eu ! Mo dore genunchiul al dracului! Mă tem să nu-Bți fi stricat laba ! — Ab! Așa dar e serios ?... — Mii de tunete ! cred și eu că-i serios!—In loc de-a face spirit ca niște imbecili, ajutați-mâ mai bine să mă scol! Lucrătorii nu mai rîdeau și se grămădeau împrejurul camaradului lor care pute se rânsă în căderea sa. Doi din ei îl apucară de umere și-l ajutară să se scule în piciure.—El stătu forte bine în piciure, deși scoțind mici zgomozi înăbușite. — Ei bine, îți e mai bine?—Zisă un lucrător. — Om, nu prea...—suspină Gobert. — Nimic stricat, cu tote acestea? — Nu. cel puțin nu cred... dar mé duré! ah! tunete! s’ar putea zice că’mi e genunchiul pe un gratar! — Bah ! bob ! nu va fi nimic !—înainte de cinci minunte durerea’ți va trece... — Tot trebue să fie cineva precauțiuni,—replică Gobert,—mă duc să mă frec cu rachiu... — Pe dinăuntru! —strigă unul din lucrători.— Cunosc, bătrânul meu! Ai să’ți pui comprese în gâtlej ! Hohotile de rîs începură din nou.—Gobert ridică din umeri și luă șchiopătând drumul spre crâșmă. Acest Gobert era un ștrengar de-o înfățișare forte urâtă și de-o etate nehotărâtă.—Nenumăate sbârcituri mici se’ncrucișau pe pelea pergamentosă a feței sale în culorul pământului. — Două smocuri de păr unse peste măsură se învârteau ca niște racuri de scos dopul de-amândouă părțile obrajilor săi.— O urmă de mustață întunecată și care părea pârlită, se vedea dedesuptul nărilor sale și nu se prelungea dincolo de colțurile nasului. Lucrătorii își întrerupseră lucrul pentru a’l privi îndepărtându-se șchiopătând. In acest moment, calfa eși din cherestegie și se îndreptă spre bâtei.—Acest calfă era un om de cinciăzeci și cinci la șăsăzeci de ani, cel puțin în aparrență.—Un păr alb ca omătul îi corona fața palidcu tăeturi energice.—El părea că păstrasă, într’etate mai mult decât matură, totă puterea tinereței sale. — Ei bine, ei bine, copii mei—întrebă el—ce s’a întâmplat ?—Pentru ce stați acolo cu mânîle bălălăind ? —Lucrul nu inainteza !—Ore credeți că hatelul se va discarca singur ? — Ertare, spusă, domnule Pierre—răspunsă unul dintre lucrători—Gobert ne-a dat o distracțiune«. — Gobert! tot Gobert!—Unde’i el ? mi se pare că nu’l văd... — Unde’i ?—drace, e ușor de gâcit...—e pe drumul de-a nimicci tunurile pe câmptuar, la Întâlnirea bunilor copii!—Iată un tunar deplin ! —Ar fi trebuit să se facă artilerist! Un hohot de rîs nesfârșit primi acest joc de cuvinte. — La crâșmă!—reluă calfa bătând din picior.— iar la crâșmă, mereu la crâșmă ! — Ah ! drace, acesta’i nararul lui Gobert! Iat a șăsa oră pentru astă Z* de când se duce să-și u* 1 * * * * 6 mească temperamentul! Drace, dacă i se plăteșt Ziua cu acelaș preț ca nouă istori-aici, ar fi o nedreptate, asemenea... — Fiți liniștiți, copii—replică D. Pierre—lucrătorii de soiul acestuia sunt o ciumă!—Voi mătura cherestegii de el! (Va urma).