Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-01-11 / nr. 3

i . •w Anul al XIl­ea No. 3. IASSI Marcuri II ( 23 ianuarie. ) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea Prețul Alteri, și A nivelurilor IASST, pe an,­ 24 fr.—pe semestru 12 fr.— 1, pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE............................................ 40 fri— NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . Or bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.— C­a. i­anuarie. Duminică Cuv. M- Dum. și cuv. Păr. George 20 Duminică S. Se­bastien 7—29 4—52 9 Luni Sântul Martir Poliect La 8 ian., la 6 ore după amiază. Pă­ 21 Luni S. Agnes 7—29 4—53 10 Marți Cuv. Părintele Grigore Episcopul traiul din urmă cu ger, frig și pe ]a­c­o­l[l­ [rîî ]j Mercuri Cuv. Par. Theodosiu Chinoviarcul . . s 23 Mercuri S. Ildefonse 7—27 4—58 12 Joi Sf. M. Tatiana, (cap. ei la Ep. Argeș). sfârșit moină. 24 Joi S. Babyfas 7—26 4—59 13 Vineri Sf. Mat. Ermiliu și Statonic * 25 Vineri Co. de S. Paul 7—25 5— 1 14 Sâmbătă Cuv. Păr, cei uciși in Sinai și Raith ______________________________________ 26 Sâmbătă_______ S­e­culalie 7—24 5— 2 EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc, luând­uri: Pag. 1,50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. (TH. BALASSAN) Un b­t. 2 bani KOREA­­ INTERESELOR GENERALE. Correspon­den­ți in Streinatate: Pentru FRANCIA: se primesc anuheiuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANTAla RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. O Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win 20 buni Subsemnații Ereisl­ def. I. L. Goldenthal a­nonsăm pe onor public, că avem de inch­iriet mai multe locuinți din casele nóstre din stra­da Păcurar, a Universităței a Goliei și Sft. b^ilan­ cel mic cu începere de la Sf. Gheor­­giP^viulor, iar parte chiar de pe acuma. D-nii teatori, să vor presenta pentru contractare in cancelaria nostră din casele pronumite Sto­­ianovici, in tote filele de la 9—11 dim și de la 6—8 sara. Eredi def. 1. L Goldenthal. zi­u. S­ă­p­t­ă­m­â­n. STIL VECHIU FITi ! PATRONUL P­I­L­E­I TIMPUL DIN SEPTA­MANA | VHL NOU | ț>­I­D­A | PATRONUL VILEI Răs. Soar. 1. Apusul Soar.. ===’T=m­arTe===­----------- *" ^ "" ~ ianuarie. "• " " Arc vânzare Casele remase de la defuncta Elena Perez cu atenansele și tot locul lor vecinic, după întinderea și stăpânirea de astăzi, situate in Iași, strada Carol, No. 17, vis-a-vis de gră­dina Publică, se vor vinde prin licitațiune la domiciliul subsemnatului, in ziua de 20 Ianuar curent la orele 12 dimineta. I.icitațiunea va incepe de la 5000 lei și concurenții vor de­pune o garanție de 5 la sută. 1. Vivoski advocat. Moșia Cazanești pîn a ÄtiÄ mana Negrești in întindere de 435 fălci, a­­própe tote arabile, se vinde de veci doritori bine-voească a se adresa in Iași la subsemnatul. Nicolai Suțu. MogopIo me­e Cârligii ?* Cănciuleștii din M­­UíIMOin județul Neamț in depărtare de o­­rașul Peatra de una oră, se dau in arendă pe timp de cinci ani, începători de la 23 Aprilie 1885. Viile foste a defunctului Petru Roseti Bâlănescu din cPomuna Crucea, plasa Zebranții , județul Putna, localitățile Dioch­eții și Movi­­li­ța, in intind­ere­a a 40 pogone, se vând de X veci Doritorii a arenda m­oșin­e, sau a cum­pără viile se vor adresa in lassy la sub­scrisul. Dimitrie A. Anghel. Moșia Gujești in ■>",le­al­lă­­plasa Crasna, pro­prietatea d-lui Pericles Arghiropulos se dă in arendă de la 23 aprilie 1884, cu sămănă­­turele de tomnă. Doritorii să bine-voiască a se adresa la sub­semnatul in Iași strada Română Gheorghie Doja din Mic­inchiriei Din casele subsemnatului, de lângă biserica Sf. Haralamb, in apropiere de centrul orașu­lui, tote radical reparate, mai sunt de dat cu chirie următorele : 0- Casa cu două rânduri din mijlocul ogră­­ției, cuprinzând 9 camere cu coridor și antret ia rândul de sus și 8 camere cu coridor și două antreturi in rândul de jos, având pentru atenanse un alt corp de casă in dos cuprinzând șase camere, adică bucătărie, spălătorie și odăi pentru servi și o pivniță. Se pote lua din acestă casă numai câte un etaj, fiind­că am­bele etajuri au intrări cu totul deosebite și chiar atenansele se pot separa. 2). O casă cu un rând, cuprinzând trei ca­mere cu un antret și o bucătărie, mai este și odae mare cu totul separată. ț 1 Vivoski avocat. J Lemne t de foc Din pădurea Berezlogi, calitatea cea mai bună, se vinde cu vagonul predat la gara Iași. A se adresa la D-nul Emanoil Christodula strada Carp, la D-nul Grigore Alex. Obrejia, sau la D nul Dimitrie Costandaki Portărel in Iași și la D-nul Angel Valy la gara Heciu- Lespezi prin cărți poștale. Cel mai mare deposit de lemne din oraș lâagă Podețul Gărei pe locul D-lui Scar­lat Paști­a. LEMNE DE FAG. Vagonul luat la Gara V. 160 Stânjenul „ » Deposit * 90 Jumătate stânjen » „ 45 Un picior » „ 23 O palmă „ »12 Lemne tăete și dispicate aduse acasă de fag 1000 Kilog. 25 franci. 500 » 13 de stejar 1000 * 22 » 500 „ îl franci 50 bani. Măsura garantată după atânjenul Primă­riei, precum și cântarul. IAȘI. 10 ianuarie 1884. Congresul Economic. Congresul economic de la Iași, a cărui scop este așa de frumos, și pe care toți Românii trebue să ne bucu­răm de marele avânt ce-a luat, s’a în­trunit de-a doua oră în a doua capi­tala orașul nostru in filele de 6, 7 și 8 ianuar. Trebue să ne mândrim ca după apelul făcut de către mem­brii Comitetului central, totuși a râs­­puns prin participarea lor la congres nn numar dacă nu mare ca in anul trecut, dar destul de suficient pentru a putea continua lucrările începute din anul trecut. Nu trebue să ț­icem, după cum pote­rnele ț­iare vor accentua că nu s’a lucrat nimic, căci într’o între­prindere atât de greae trebue multă rabdare , căci aseminea lucruri nu se pot realisa de o dată, ci trebue cel puțin un quart de secol. Am ales un quart de secol cel pu­țin, căci în greu că punerea in aplicare a tot ce se pote scrie pe hârtie să fie imediat traduse in fapte. Căci să știe că avântul la început e mare, dar în­cetul cu încetul acest avânt al nostru dispare, fiind­că nu suntem atât de răbdători spre a vedea realisát ceia ce am dorit cu atâta înfocare. Bata un­de ne este greșala nostru cea mai mare, ar treime dar cu puteri unite să lucrăm, și atuncea numai vom pu­tea avea un bun sfârșit. Ce s’ar întâmpla daca noi nu vom fi uniți, și in loc să prosperăm am da înapoi. Nimic alta de­cât ne-am omori noi însuși, și când ne vom trâ­i din amorțală in care am fost, va fi prea greu de a scutura acel jug care ne îngenunche, și cari ne târăște ca pași mari spre peitea nostra. Acuma în momentul dat, suntem bol­navi, prin urmare ne trebue un leac bun, rețeta o avem, trebuie dar s'o punem in practică, adică să fim uniți între noi, să ne dăm mâna de ajutor la nevoe, și atunci pute vom ajunge la ceia ce dorim din tot sufletul. A merge pe­ o cale greșitâ, este a strica totul, trebue dar ca în cursul acestui an să căutăm cât ne va fi prin putință să realisăm încetul cu încetul, nu totul de o dată, dar cel puțin câte un lucru din ceia ce s’a vândut scris in raportele cetite la congres. Și de­sigur atunci acele dorinți a­le nóstre exprimate mai ântâin pe hârtie, se vor traduce in fapte, ații un lucru, mâne un altul, numai așă vom ajunge la un resultat bun, și numai atunci vom fi in stare să vedem ceia ce­ am făcut pentru țara nostră,­ și-a fi mulțumiți in sufletul nostru că am putut ajunge la un ast­feliu de resultat. Pute­m­ se va aplica epitetul că suntem prea exigenți in opiniunile nostre. Voi răs­punde, că exigențile nostre, am dori din tot sufletul să fie traduse in fapte, dar nu să răm­âe scrise pe hârtie. Aici ne raportăm la toți omenii cari voesc să scăpăm de un jug care ne zugru­­mă. Pe noi ne incumbă datoria de a lucra, și am trebui să probăm ca in tot­de una, că știm să lucrăm, și dacă vorbim mult, știm ca să punem in practică totul. Scopul e măreț, frumos, gigantic trebue dar să întreprindem o campa­nie cam grea, presărată de multe căi râu conducătore, care potem să ne pér­­dă dacă nu vom merge cu siguranță pe calea care am apucat’o, căci cred că cu toții știm că de la sublim la ridicol nu’i de­cât un pas Presso care in­tot­de­ana da con­cursul ei, când e vorba de" fapte mari și folositore țârei, a fost representata la congres prin dd. Vintila C. Roseti „Românul“, d. Butculescu, „Coopera­torul“, M. Minovici „Curerul finan­ciar“, d. Th. Balassan și Basile N. Lupu „Curierul“, d. Ion Grigoriu „Li­beralul“, d. Polichroniade „Deștepta­rea“, G. C. Stamatopulo „Noua Re­vistă“. Ședința de la 6 Ianuarie Sub președința d-lui Porumbariu Asistat de d. D. Butculescu și Troteanu ca secretari. Ședința se deschide la orele 2 jumătate. D. Troteanu da lectură raportului Co­mitetului central din Bucure­ști R­APORT resumând lucrările comitetului central al con­gresului economic pe 1882—8", presentat a­­dunărei generale a congresului în ședința de la 6 ianuar 1884. ron­* na / on* > | Comitetul central al congresului economic ales de dv. în ședința de la 12 oct. 1882 și compus din d-nii C. Porumbaru­, Al. Lupașcu, C. Trotani, G. Missail, D. Butculescu, T. Ni­ca, și C. Arion, spre a organisa comitete distric­tuale în tóte județele țerei și a chiibsui mij­locele pentru realizarea tendinților și aspira­­țiunilor nóstre economice, îndeplinindu’și,­ pe car­e a fost în putință, însărcinarea cu care l’ați onorat, are onore a vă depune mandatul ce eați încredințat pentru acest an, supunân­­du-ve în același timp și resultatul lucrărilor sale, înainte, însă, de a a vă introduce în amă­­nunțimele lucrărilor nóstre, permitețile de a vă schița cestim­ele care au făcut obiectul des­­baterilor congresului cu care ne-ați însărcinat și a vă reaminti în rezumat împrejurările de la care au atârnat resultatele lucrărilor nóstre. 1. Gestiunile cu care comitetul central a fost însărcinat de congres. Aceste cestiuni se pot resuma în următo­­rile patru puncte : a) . Organisarea comitetelor districtuale eco­nomice și îndemnarea acestora de a organisa la rândul lor, sub-comitete în diferitele loca­lități ale districtului respectiv; b) . Stabilirea relațiunilor comitetului central cu comitetele districtuale spre a se înțelege, până la viitorul congres asupra mijlocelor ce­lor mai nimerite, pentru a se putea ajunge la realizarea aspirațiunilor economice ale țărei; c) . Chibzuirea asupra măsurilor de luat pen­tru traducerea în fapte a resoluțiunilor luate de congres și conținute în raporturile secțiu­nilor respective; și d) . Determinarea timpului și modul de în­trunire a viitorului congres. In privința punctului întâi comitetul central, îndată după constituirea sa, a și procedat la organizarea comitetelor districtuale, adresân­­du-se în fie­care județ la persone din cele mai autorizate atât dintre membri ce participa­seră la­ congres cât și la alți bărbați compe­ting și zeloși de prosperarea economică a țe­rei. Și dacă pană acum nu s’au constituit tóte aceste comitete, causa n’o putem atribui de­cât împrejurărilor ce se vor vedea mai la vale, cum și greutăților inerente ori­cărui început al unei opere atât de dificilă ca aceia a re­­generarei economice a unui popor, căci sun­tem bine convinși de patriotismul și senti­mentele bine­voitore pentru propășirea nostră economică a tuturor personelor către care ne­am adresat. Spre a vă convinge însă și mai bine de modul cum comitetul dv. a lucrat în acesta cestiune, nu credem de prisos . Reproduce aci, în parte, chiar apelul adresat de el membri­lor acelor comitete. Astfel, Comitetul, după ce lejau reamintit resoluțiunile formulate de congres și desbate­­rile urmate asupra mijlocelor de a se da o direcțiune muncei românesci în genere, adăugă : „In acesta luptă pașnică ce congresul eco­nomic a întreprins și pe care avem îndatori­rea de a o continua și de a o traduce în e­­fecte salutare, în fapte positive, ne permitem a apela în numele congresului, la acțiunea și cunoștințele dv. Nu­mai prin puteri unite vom ajunge scopul la care țintim și vom pu­tea realiza progresele reclamate de situațiu­­nea economică de astăzi a țărei, de cerințele stărei­ sociale în care ne găsim. »Aceste cerințe sunt mutiple. »Pe lângă o cultură rațională mai întinsă pe teremri agricol, industrial și comercial care constitue prima parte a programului econo­mic din Iași, vin accesorii tot atât de însem­nate și neapărate . Muncitorului de la țară, bună-oră, pe lângă o cunoștință culturală mai înaintată de­cât cea de au­r, î i trebuește ins­trumente de lucru mai perfecționate­­ mese­riașului din tîrguri, pe lângă cunoșterea meș­teșugului, să cere să’i punem la îndemână ma­terialul de lucru și uneltele cele mai proprii: lucrătorului, în­deobște, să cere să’i procurăm mijlocele de a lucra înțelegent și cu folos ; comercial român, în fine, are dreptul să i se asigure ocrotire. „Cum vom ajunge aici? „Fată cestiunea principală de care s’au preocupat tote secțiunile congresului. Secțiu­­nele studiind părerile emise, examinând desi­­deratele exprimate, a grupat sistematic, pe unele a luat însemnare de altele, și mi-a în­credințat nouă, constituții în comitete, înda­torirea de a le traduce pe unele în fapte și de a înlesni celor­lalte mijlocele de îndreptare. „Pe lângă acesta sarcină, le spuneam, că mai suntem obligați să continuăm cu toți în­­vestigațiunile începute, să ne dăm bine samă de necesitățile cu deosebire simțitore în fie­care localitate, să complectăm în fine, totali­tatea reformelor ce solicităm pe de o parte de la inițiativa privată, iar pe de alta de la guvernul țării. În fine comitetul central încredințându-le misiunea de a representa interesele economice în județele respective, M­ruga, pe fie­care în parte a se constitui în comitete locale, orga­­nizând în același timp sub-comitete în fie­care județ, ori cât de multe și ramificate, cu ose­bire în centrurile mai populate, cu îndatori­rea de a întreține și ele la rândul lor, pe co­mitetele respective, despre interesele locale și despre mijlocele de îndreptare a lipsurilor simțite, având a se ocupa toți cu cercetarea intereselor economice, din localitate, cu gru­parea lor metodică, după ordinea însemnătă­­ții, cu căutarea mijlocelor de remediare, do­bândirea, în fine a tuturor informațiunilor pri­­vitore la com­ercia, industrie și agricultură, la propășirea și ocrotirea lor, desvoltându-și susținând astfel cu opera începută prin congre­sul de la Iași, mai adăugându-se că „cu mo­dul acesta o impulsiune regeneratore va pă­trunde tóte unghiurile țărei, interesând de­o potrivă pe toți cetățenii, producători și con­sumatori, la mișcarea națională al cărei pro­gram l’am semnalat cu toții la Iași. Apoi, pentru a garanta unitatea acțiunei comune, ’i rugăm ca să întrețină cu comite­tul central un schimb continuu de raporturi reciproce, asupra tuturor lucrărilor și resul­­tatelor obținute, căci numai astfeliu, le fi­­ceam, se vor strânge și întări legăturile ce trebue să unească pe toți membri congresu­lui; numai astfeliu ordinea și armonia vor putea călăuzi activitatea nostră ; numai ast­feliu, în fi­ne, opera nostră comună inaugurată la Iași sub­ auspiciile păcei și ale liniștei, pu­să de acum înainte în județele respective sub protecțiunea bărbaților la care ne adresăm, va putea produce rude abundente și sănătose. Afară de acesta comitetul central, in inte­resul causei, având in vedere prosperitatea comerciului și industriei naționale, a găsit de cuviință a apela și la P. S. Lot Mitropoliții și Episcopii Eparhioți, ca la niște păstori su­fletești ai poporului român, cerându-le puter­nicul concurs, atât prin adrese speciale, cât și prin visite făcute fie­cărui prelat in parte, pentru a ne înlesni opera cu care ne-ați în­sărcinat, contribuind ast­fel la regenerarea scumpei nóstre patrii pe terenul economic. Bata ce­r­ceam in apelul făcut înalților dem­nitari ai bisericei în decembre anul expirat 1880: „Cunoscută ne este starea economică a țerei nóstre, care reclamă pentru îmbunătăți­rea sa, o energică lucrare de la toți fii ei. „Congresul economic întrunit din inițiativa privată la Iași in luna lui oct. trecut, ș’a luat greaua, spinasa, dar patriotica sarcină de a lucra prin tóte mijlocele, de a aduna tóte for­țele risipite, de a pune in mișcare tóte sen­­timentele naționale, ca prin sacrificii de tot feliu, prin forțe unite, și printro direcțiune rațională, să potă ajunge la o stare economică mai bună, prin muncă și morală. „Comitetul congresului în compunerea comi­tetelor districtuale, face căldurosul seu apel la tote fețele bisericești, care prin misiunea lor socială, sunt in posițiune a face să pă­trundă și să desvolte adevărul în tote stra­­tele societăței, prin povețe salutarii și prin îndemnări părintești, să readucă poporațiunea la bunurile obiceiuri strămoșești, de a frec­venta biserica și de a-și trimite copii la școlă, aceste două puternice razeme, care­ au salvat naționalitatea română pănă astă­zi, și de a întări aceste sentimente neapa­rate pentru lup­ta de esistentă ce, ca ori­care popor, suntem datori să susținem, spre a nu cădea in prăpas­tia nimicirei, în care nepăsarea ne târăște. „Femeia română care ținea de­­ datorie și de onorea ei de a avea îmbrăcată casa și familia din mânîle sale, astă-si a părăsit aceste mân­­tuitore ocupațiuni și sleind sudarea muncei bărbatului ei, recurge­ la fabricate străine, nă­pustind fusul și râsboiul, care întreținea bel­șugul familiei, perdând, prin acesta, caracte­rul și obiceiurile naționale. „Lipsa de îndeletniciri casnice, mai cu samă în timpul cvnei, împinge pe bărbați, femei și chiar copii a’și petrece timpul în stabilimente, unde mare parte din streini îi îndemna a ușa de băuturi ruinătore stărei materiale și vătă­­mătore sănătăței. „De aci alunecarea la violurile cele mai de­­grădătore. „Intr’o așa stare de decădere, capii familiei nu mai pot avea simțimântul religios și națio­nal, nu mai pot înțelege foloselc instrucțiune]', așa biserica și sculele sunt părăsite. Munca departe de a le folosi lor, nu servă de­cât a mări bogăția acelor părăsite atrase de acesta stare de lucruri. „Biserica este poporul, Christos este teme­lia, iar clerul sufletului ei, păstorul sufletesc al națiunei. Noi credem că marea și mântui­­torea causă ce susținem, pe lângă că este e­­minamente românască, este in acelaș timp și creștinescă. „Prin urmare este peste putință a n’o câș­tiga, când clerul și biserica vor da și aceste cause concursul moral ce n’a lipsit a da, cu deosebire sub­ păstoria P. S. Vastre, tuturor căușelor mari naționale. „Comitetul congresului luându-și libertatea a se adresa și la P. S. V., pune totă speranța în sfintele vóstre sentimente de iubire pentru popor, și ve rogă ca să îndemnați pe tot cle­rul român, să întrebuințeze totă puterea spi­rituală pentru a face ca poporul să revie la mântuitorele sentimente religiose și naționale prin îmbunătățirea stărei lui morale, care va aduce după sine și ameliorarea lui materială.­In privința stabilirei relațiunilor dintre co­mitetul central cu comitetele districtuale și regularea celor­l­alte cestiuni despre care tra­tează punctul al doilea de sub litera b) nu s’a putut face încă nimica, de­ore­ce comitetele menționate sunt in curs de constituire. In ceia ce privește chibzuirea asupra măsu­rilor de luat pentru traducerea in fapte a re­soluțiunilor luate de congres, și conținute în raporturile secțiunilor respective, csprinsă sub litera c), Comitetul central a căutat să alega de­o­cam­dată pe­ acele mai importante, și în acelaș timp, mai oportune de realisat; căci trebue să recunoștem că de­și­­ tóte resoluțiu­nile luate de dv. au însemnătatea lor, totuși era și este imposibil ca tote aceste dorinți să se traducă in fapte într’un timp atât de scurt și dintre care unele au absorbit, la alte na­țiuni, pute­mn condițiuni mai avantajose decât noi, într’un șir indelungat de ani, preocuparea spiritelor celor mai mari și mai practice. Ast­fel comitetul central, de­și lipsit de con­cursul comitetelor districtuale, după cum am avut onore de a ve relata, s’a ocupat cu ur­mătorele chestiuni: 1. Administrarea impozitelor indirecte în regie, desființându-se sistema actuală de ad­ministrare prin arendare care este una din căușele de căpitenie a ruinărei comerciului nostru : 2. înregistrarea firmelor ; 3. Comerciul ambulant sau colportagiul; 4. Chestiunea cârciumilor din sate; și 5. înființarea unui târg de râmători la T.­­Severin. In ceia ce se raportă la punctul 1) comitetul intim convins de importanța acestei schimbări a sistemului de administrare a im­pozitelor comunale, a stăruit, după putere, pe lângă locurile competente spre a se întemeia acestă convingere, și are fericirea a ve comu­nica că onor. minister de interne a și aprobat pentru comuna urbană Petra ca accesele să fie administrate în regie. S’a făcut stăruințe și pe lângă alte consilii comunale, pănă astă­zi însă ele n’au reușit, mai ales din causa lipsei comitetelor locale cărora le-ar fi revenit ro­lul a exercita inm­urirea lor in acesta direc­țiune. Remâne clar, ca toți membrii congre­sului să stăruiască fie­care in parte, pentru lățirea acestei idei salutarii, și spre formarea unei opiniuni publice generale în totă țara, căci exemplul dat de comuna București și prac­tica lucrului in cursul celor doi ani trecuți de când se administreză accisele in regie, a dat resultatele cele mai mai îmbucurătore, tot ast­fel precum esperiența a probat și în anii când accisele orașelor : Iași, Galați, Bacău și Bâr­lad erau căutate in regie. In ceia ce privește înregistrarea firmelor s’a presentat și votat deja un proiect de lege, proiect emanat de la ministerul de Comerciu.

Next