Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-01-11 / nr. 3
i . •w Anul al XIlea No. 3. IASSI Marcuri II ( 23 ianuarie. ) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea Prețul Alteri, și A nivelurilor IASST, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— 1, pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE............................................ 40 fri— NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . Or bani. SCIRI LOCALE „ . . 1 fr.— Ca. ianuarie. Duminică Cuv. M- Dum. și cuv. Păr. George 20 Duminică S. Sebastien 7—29 4—52 9 Luni Sântul Martir Poliect La 8 ian., la 6 ore după amiază. Pă 21 Luni S. Agnes 7—29 4—53 10 Marți Cuv. Părintele Grigore Episcopul traiul din urmă cu ger, frig și pe ]acol[l [rîî ]j Mercuri Cuv. Par. Theodosiu Chinoviarcul . . s 23 Mercuri S. Ildefonse 7—27 4—58 12 Joi Sf. M. Tatiana, (cap. ei la Ep. Argeș). sfârșit moină. 24 Joi S. Babyfas 7—26 4—59 13 Vineri Sf. Mat. Ermiliu și Statonic * 25 Vineri Co. de S. Paul 7—25 5— 1 14 Sâmbătă Cuv. Păr, cei uciși in Sinai și Raith ______________________________________ 26 Sâmbătă_______ Seculalie 7—24 5— 2 EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc, luânduri: Pag. 1,50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. (TH. BALASSAN) Un bt. 2 bani KOREA INTERESELOR GENERALE. Correspondenți in Streinatate: Pentru FRANCIA: se primesc anuheiuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANTAla RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. O Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win 20 buni Subsemnații Ereisl def. I. L. Goldenthal anonsăm pe onor public, că avem de inchiriet mai multe locuinți din casele nóstre din strada Păcurar, a Universităței a Goliei și Sft. b^ilan cel mic cu începere de la Sf. GheorgiP^viulor, iar parte chiar de pe acuma. D-nii teatori, să vor presenta pentru contractare in cancelaria nostră din casele pronumite Stoianovici, in tote filele de la 9—11 dim și de la 6—8 sara. Eredi def. 1. L Goldenthal. ziu. Săptămân. STIL VECHIU FITi ! PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA | VHL NOU | ț>IDA | PATRONUL VILEI Răs. Soar. 1. Apusul Soar.. ===’T=marTe===----------- *" ^ "" ~ ianuarie. "• " " Arc vânzare Casele remase de la defuncta Elena Perez cu atenansele și tot locul lor vecinic, după întinderea și stăpânirea de astăzi, situate in Iași, strada Carol, No. 17, vis-a-vis de grădina Publică, se vor vinde prin licitațiune la domiciliul subsemnatului, in ziua de 20 Ianuar curent la orele 12 dimineta. I.icitațiunea va incepe de la 5000 lei și concurenții vor depune o garanție de 5 la sută. 1. Vivoski advocat. Moșia Cazanești pîn a ÄtiÄ mana Negrești in întindere de 435 fălci, aprópe tote arabile, se vinde de veci doritori bine-voească a se adresa in Iași la subsemnatul. Nicolai Suțu. MogopIo mee Cârligii ?* Cănciuleștii din MUíIMOin județul Neamț in depărtare de orașul Peatra de una oră, se dau in arendă pe timp de cinci ani, începători de la 23 Aprilie 1885. Viile foste a defunctului Petru Roseti Bâlănescu din cPomuna Crucea, plasa Zebranții , județul Putna, localitățile Diocheții și Movilița, in intinderea a 40 pogone, se vând de X veci Doritorii a arenda moșine, sau a cumpără viile se vor adresa in lassy la subscrisul. Dimitrie A. Anghel. Moșia Gujești in ■>",leallăplasa Crasna, proprietatea d-lui Pericles Arghiropulos se dă in arendă de la 23 aprilie 1884, cu sămănăturele de tomnă. Doritorii să bine-voiască a se adresa la subsemnatul in Iași strada Română Gheorghie Doja din Micinchiriei Din casele subsemnatului, de lângă biserica Sf. Haralamb, in apropiere de centrul orașului, tote radical reparate, mai sunt de dat cu chirie următorele : 0- Casa cu două rânduri din mijlocul ogrăției, cuprinzând 9 camere cu coridor și antret ia rândul de sus și 8 camere cu coridor și două antreturi in rândul de jos, având pentru atenanse un alt corp de casă in dos cuprinzând șase camere, adică bucătărie, spălătorie și odăi pentru servi și o pivniță. Se pote lua din acestă casă numai câte un etaj, fiindcă ambele etajuri au intrări cu totul deosebite și chiar atenansele se pot separa. 2). O casă cu un rând, cuprinzând trei camere cu un antret și o bucătărie, mai este și odae mare cu totul separată. ț 1 Vivoski avocat. J Lemne t de foc Din pădurea Berezlogi, calitatea cea mai bună, se vinde cu vagonul predat la gara Iași. A se adresa la D-nul Emanoil Christodula strada Carp, la D-nul Grigore Alex. Obrejia, sau la D nul Dimitrie Costandaki Portărel in Iași și la D-nul Angel Valy la gara Heciu- Lespezi prin cărți poștale. Cel mai mare deposit de lemne din oraș lâagă Podețul Gărei pe locul D-lui Scarlat Paștia. LEMNE DE FAG. Vagonul luat la Gara V. 160 Stânjenul „ » Deposit * 90 Jumătate stânjen » „ 45 Un picior » „ 23 O palmă „ »12 Lemne tăete și dispicate aduse acasă de fag 1000 Kilog. 25 franci. 500 » 13 de stejar 1000 * 22 » 500 „ îl franci 50 bani. Măsura garantată după atânjenul Primăriei, precum și cântarul. IAȘI. 10 ianuarie 1884. Congresul Economic. Congresul economic de la Iași, a cărui scop este așa de frumos, și pe care toți Românii trebue să ne bucurăm de marele avânt ce-a luat, s’a întrunit de-a doua oră în a doua capitala orașul nostru in filele de 6, 7 și 8 ianuar. Trebue să ne mândrim ca după apelul făcut de către membrii Comitetului central, totuși a râspuns prin participarea lor la congres nn numar dacă nu mare ca in anul trecut, dar destul de suficient pentru a putea continua lucrările începute din anul trecut. Nu trebue să țicem, după cum poternele țiare vor accentua că nu s’a lucrat nimic, căci într’o întreprindere atât de greae trebue multă rabdare , căci aseminea lucruri nu se pot realisa de o dată, ci trebue cel puțin un quart de secol. Am ales un quart de secol cel puțin, căci în greu că punerea in aplicare a tot ce se pote scrie pe hârtie să fie imediat traduse in fapte. Căci să știe că avântul la început e mare, dar încetul cu încetul acest avânt al nostru dispare, fiindcă nu suntem atât de răbdători spre a vedea realisát ceia ce am dorit cu atâta înfocare. Bata unde ne este greșala nostru cea mai mare, ar treime dar cu puteri unite să lucrăm, și atuncea numai vom putea avea un bun sfârșit. Ce s’ar întâmpla daca noi nu vom fi uniți, și in loc să prosperăm am da înapoi. Nimic alta decât ne-am omori noi însuși, și când ne vom trâi din amorțală in care am fost, va fi prea greu de a scutura acel jug care ne îngenunche, și cari ne târăște ca pași mari spre peitea nostra. Acuma în momentul dat, suntem bolnavi, prin urmare ne trebue un leac bun, rețeta o avem, trebuie dar s'o punem in practică, adică să fim uniți între noi, să ne dăm mâna de ajutor la nevoe, și atunci pute vom ajunge la ceia ce dorim din tot sufletul. A merge pe o cale greșitâ, este a strica totul, trebue dar ca în cursul acestui an să căutăm cât ne va fi prin putință să realisăm încetul cu încetul, nu totul de o dată, dar cel puțin câte un lucru din ceia ce s’a vândut scris in raportele cetite la congres. Și desigur atunci acele dorinți ale nóstre exprimate mai ântâin pe hârtie, se vor traduce in fapte, ații un lucru, mâne un altul, numai așă vom ajunge la un resultat bun, și numai atunci vom fi in stare să vedem ceia ce am făcut pentru țara nostră, și-a fi mulțumiți in sufletul nostru că am putut ajunge la un astfeliu de resultat. Putem se va aplica epitetul că suntem prea exigenți in opiniunile nostre. Voi răspunde, că exigențile nostre, am dori din tot sufletul să fie traduse in fapte, dar nu să rămâe scrise pe hârtie. Aici ne raportăm la toți omenii cari voesc să scăpăm de un jug care ne zugrumă. Pe noi ne incumbă datoria de a lucra, și am trebui să probăm ca in totde una, că știm să lucrăm, și dacă vorbim mult, știm ca să punem in practică totul. Scopul e măreț, frumos, gigantic trebue dar să întreprindem o campanie cam grea, presărată de multe căi râu conducătore, care potem să ne pérdă dacă nu vom merge cu siguranță pe calea care am apucat’o, căci cred că cu toții știm că de la sublim la ridicol nu’i decât un pas Presso care intotdeana da concursul ei, când e vorba de" fapte mari și folositore țârei, a fost representata la congres prin dd. Vintila C. Roseti „Românul“, d. Butculescu, „Cooperatorul“, M. Minovici „Curerul financiar“, d. Th. Balassan și Basile N. Lupu „Curierul“, d. Ion Grigoriu „Liberalul“, d. Polichroniade „Deșteptarea“, G. C. Stamatopulo „Noua Revistă“. Ședința de la 6 Ianuarie Sub președința d-lui Porumbariu Asistat de d. D. Butculescu și Troteanu ca secretari. Ședința se deschide la orele 2 jumătate. D. Troteanu da lectură raportului Comitetului central din București RAPORT resumând lucrările comitetului central al congresului economic pe 1882—8", presentat adunărei generale a congresului în ședința de la 6 ianuar 1884. ron* na / on* > | Comitetul central al congresului economic ales de dv. în ședința de la 12 oct. 1882 și compus din d-nii C. Porumbaru, Al. Lupașcu, C. Trotani, G. Missail, D. Butculescu, T. Nica, și C. Arion, spre a organisa comitete districtuale în tóte județele țerei și a chiibsui mijlocele pentru realizarea tendinților și aspirațiunilor nóstre economice, îndeplinindu’și, pe care a fost în putință, însărcinarea cu care l’ați onorat, are onore a vă depune mandatul ce eați încredințat pentru acest an, supunându-ve în același timp și resultatul lucrărilor sale, înainte, însă, de a a vă introduce în amănunțimele lucrărilor nóstre, permitețile de a vă schița cestimele care au făcut obiectul desbaterilor congresului cu care ne-ați însărcinat și a vă reaminti în rezumat împrejurările de la care au atârnat resultatele lucrărilor nóstre. 1. Gestiunile cu care comitetul central a fost însărcinat de congres. Aceste cestiuni se pot resuma în următorile patru puncte : a) . Organisarea comitetelor districtuale economice și îndemnarea acestora de a organisa la rândul lor, sub-comitete în diferitele localități ale districtului respectiv; b) . Stabilirea relațiunilor comitetului central cu comitetele districtuale spre a se înțelege, până la viitorul congres asupra mijlocelor celor mai nimerite, pentru a se putea ajunge la realizarea aspirațiunilor economice ale țărei; c) . Chibzuirea asupra măsurilor de luat pentru traducerea în fapte a resoluțiunilor luate de congres și conținute în raporturile secțiunilor respective; și d) . Determinarea timpului și modul de întrunire a viitorului congres. In privința punctului întâi comitetul central, îndată după constituirea sa, a și procedat la organizarea comitetelor districtuale, adresându-se în fiecare județ la persone din cele mai autorizate atât dintre membri ce participaseră la congres cât și la alți bărbați competing și zeloși de prosperarea economică a țerei. Și dacă pană acum nu s’au constituit tóte aceste comitete, causa n’o putem atribui decât împrejurărilor ce se vor vedea mai la vale, cum și greutăților inerente oricărui început al unei opere atât de dificilă ca aceia a regenerarei economice a unui popor, căci suntem bine convinși de patriotismul și sentimentele binevoitore pentru propășirea nostră economică a tuturor personelor către care neam adresat. Spre a vă convinge însă și mai bine de modul cum comitetul dv. a lucrat în acesta cestiune, nu credem de prisos . Reproduce aci, în parte, chiar apelul adresat de el membrilor acelor comitete. Astfel, Comitetul, după ce lejau reamintit resoluțiunile formulate de congres și desbaterile urmate asupra mijlocelor de a se da o direcțiune muncei românesci în genere, adăugă : „In acesta luptă pașnică ce congresul economic a întreprins și pe care avem îndatorirea de a o continua și de a o traduce în efecte salutare, în fapte positive, ne permitem a apela în numele congresului, la acțiunea și cunoștințele dv. Numai prin puteri unite vom ajunge scopul la care țintim și vom putea realiza progresele reclamate de situațiunea economică de astăzi a țărei, de cerințele stărei sociale în care ne găsim. »Aceste cerințe sunt mutiple. »Pe lângă o cultură rațională mai întinsă pe teremri agricol, industrial și comercial care constitue prima parte a programului economic din Iași, vin accesorii tot atât de însemnate și neapărate . Muncitorului de la țară, bună-oră, pe lângă o cunoștință culturală mai înaintată decât cea de aur, î i trebuește instrumente de lucru mai perfecționate meseriașului din tîrguri, pe lângă cunoșterea meșteșugului, să cere să’i punem la îndemână materialul de lucru și uneltele cele mai proprii: lucrătorului, îndeobște, să cere să’i procurăm mijlocele de a lucra înțelegent și cu folos ; comercial român, în fine, are dreptul să i se asigure ocrotire. „Cum vom ajunge aici? „Fată cestiunea principală de care s’au preocupat tote secțiunile congresului. Secțiunele studiind părerile emise, examinând desideratele exprimate, a grupat sistematic, pe unele a luat însemnare de altele, și mi-a încredințat nouă, constituții în comitete, îndatorirea de a le traduce pe unele în fapte și de a înlesni celorlalte mijlocele de îndreptare. „Pe lângă acesta sarcină, le spuneam, că mai suntem obligați să continuăm cu toți învestigațiunile începute, să ne dăm bine samă de necesitățile cu deosebire simțitore în fiecare localitate, să complectăm în fine, totalitatea reformelor ce solicităm pe de o parte de la inițiativa privată, iar pe de alta de la guvernul țării. În fine comitetul central încredințându-le misiunea de a representa interesele economice în județele respective, Mruga, pe fiecare în parte a se constitui în comitete locale, organizând în același timp sub-comitete în fiecare județ, ori cât de multe și ramificate, cu osebire în centrurile mai populate, cu îndatorirea de a întreține și ele la rândul lor, pe comitetele respective, despre interesele locale și despre mijlocele de îndreptare a lipsurilor simțite, având a se ocupa toți cu cercetarea intereselor economice, din localitate, cu gruparea lor metodică, după ordinea însemnătății, cu căutarea mijlocelor de remediare, dobândirea, în fine a tuturor informațiunilor privitore la comercia, industrie și agricultură, la propășirea și ocrotirea lor, desvoltându-și susținând astfel cu opera începută prin congresul de la Iași, mai adăugându-se că „cu modul acesta o impulsiune regeneratore va pătrunde tóte unghiurile țărei, interesând deo potrivă pe toți cetățenii, producători și consumatori, la mișcarea națională al cărei program l’am semnalat cu toții la Iași. Apoi, pentru a garanta unitatea acțiunei comune, ’i rugăm ca să întrețină cu comitetul central un schimb continuu de raporturi reciproce, asupra tuturor lucrărilor și resultatelor obținute, căci numai astfeliu, le ficeam, se vor strânge și întări legăturile ce trebue să unească pe toți membri congresului; numai astfeliu ordinea și armonia vor putea călăuzi activitatea nostră ; numai astfeliu, în fine, opera nostră comună inaugurată la Iași sub auspiciile păcei și ale liniștei, pusă de acum înainte în județele respective sub protecțiunea bărbaților la care ne adresăm, va putea produce rude abundente și sănătose. Afară de acesta comitetul central, in interesul causei, având in vedere prosperitatea comerciului și industriei naționale, a găsit de cuviință a apela și la P. S. Lot Mitropoliții și Episcopii Eparhioți, ca la niște păstori sufletești ai poporului român, cerându-le puternicul concurs, atât prin adrese speciale, cât și prin visite făcute fiecărui prelat in parte, pentru a ne înlesni opera cu care ne-ați însărcinat, contribuind astfel la regenerarea scumpei nóstre patrii pe terenul economic. Bata cerceam in apelul făcut înalților demnitari ai bisericei în decembre anul expirat 1880: „Cunoscută ne este starea economică a țerei nóstre, care reclamă pentru îmbunătățirea sa, o energică lucrare de la toți fii ei. „Congresul economic întrunit din inițiativa privată la Iași in luna lui oct. trecut, ș’a luat greaua, spinasa, dar patriotica sarcină de a lucra prin tóte mijlocele, de a aduna tóte forțele risipite, de a pune in mișcare tóte sentimentele naționale, ca prin sacrificii de tot feliu, prin forțe unite, și printro direcțiune rațională, să potă ajunge la o stare economică mai bună, prin muncă și morală. „Comitetul congresului în compunerea comitetelor districtuale, face căldurosul seu apel la tote fețele bisericești, care prin misiunea lor socială, sunt in posițiune a face să pătrundă și să desvolte adevărul în tote stratele societăței, prin povețe salutarii și prin îndemnări părintești, să readucă poporațiunea la bunurile obiceiuri strămoșești, de a frecventa biserica și de a-și trimite copii la școlă, aceste două puternice razeme, care au salvat naționalitatea română pănă astăzi, și de a întări aceste sentimente neaparate pentru lupta de esistentă ce, ca oricare popor, suntem datori să susținem, spre a nu cădea in prăpastia nimicirei, în care nepăsarea ne târăște. „Femeia română care ținea de datorie și de onorea ei de a avea îmbrăcată casa și familia din mânîle sale, astă-si a părăsit aceste mântuitore ocupațiuni și sleind sudarea muncei bărbatului ei, recurge la fabricate străine, năpustind fusul și râsboiul, care întreținea belșugul familiei, perdând, prin acesta, caracterul și obiceiurile naționale. „Lipsa de îndeletniciri casnice, mai cu samă în timpul cvnei, împinge pe bărbați, femei și chiar copii a’și petrece timpul în stabilimente, unde mare parte din streini îi îndemna a ușa de băuturi ruinătore stărei materiale și vătămătore sănătăței. „De aci alunecarea la violurile cele mai degrădătore. „Intr’o așa stare de decădere, capii familiei nu mai pot avea simțimântul religios și național, nu mai pot înțelege foloselc instrucțiune]', așa biserica și sculele sunt părăsite. Munca departe de a le folosi lor, nu servă decât a mări bogăția acelor părăsite atrase de acesta stare de lucruri. „Biserica este poporul, Christos este temelia, iar clerul sufletului ei, păstorul sufletesc al națiunei. Noi credem că marea și mântuitorea causă ce susținem, pe lângă că este eminamente românască, este in acelaș timp și creștinescă. „Prin urmare este peste putință a n’o câștiga, când clerul și biserica vor da și aceste cause concursul moral ce n’a lipsit a da, cu deosebire sub păstoria P. S. Vastre, tuturor căușelor mari naționale. „Comitetul congresului luându-și libertatea a se adresa și la P. S. V., pune totă speranța în sfintele vóstre sentimente de iubire pentru popor, și ve rogă ca să îndemnați pe tot clerul român, să întrebuințeze totă puterea spirituală pentru a face ca poporul să revie la mântuitorele sentimente religiose și naționale prin îmbunătățirea stărei lui morale, care va aduce după sine și ameliorarea lui materială.In privința stabilirei relațiunilor dintre comitetul central cu comitetele districtuale și regularea celorlalte cestiuni despre care tratează punctul al doilea de sub litera b) nu s’a putut face încă nimica, deorece comitetele menționate sunt in curs de constituire. In ceia ce privește chibzuirea asupra măsurilor de luat pentru traducerea in fapte a resoluțiunilor luate de congres, și conținute în raporturile secțiunilor respective, csprinsă sub litera c), Comitetul central a căutat să alega deocamdată pe acele mai importante, și în acelaș timp, mai oportune de realisat; căci trebue să recunoștem că deși tóte resoluțiunile luate de dv. au însemnătatea lor, totuși era și este imposibil ca tote aceste dorinți să se traducă in fapte într’un timp atât de scurt și dintre care unele au absorbit, la alte națiuni, putemn condițiuni mai avantajose decât noi, într’un șir indelungat de ani, preocuparea spiritelor celor mai mari și mai practice. Astfel comitetul central, deși lipsit de concursul comitetelor districtuale, după cum am avut onore de a ve relata, s’a ocupat cu următorele chestiuni: 1. Administrarea impozitelor indirecte în regie, desființându-se sistema actuală de administrare prin arendare care este una din căușele de căpitenie a ruinărei comerciului nostru : 2. înregistrarea firmelor ; 3. Comerciul ambulant sau colportagiul; 4. Chestiunea cârciumilor din sate; și 5. înființarea unui târg de râmători la T.Severin. In ceia ce se raportă la punctul 1) comitetul intim convins de importanța acestei schimbări a sistemului de administrare a impozitelor comunale, a stăruit, după putere, pe lângă locurile competente spre a se întemeia acestă convingere, și are fericirea a ve comunica că onor. minister de interne a și aprobat pentru comuna urbană Petra ca accesele să fie administrate în regie. S’a făcut stăruințe și pe lângă alte consilii comunale, pănă astăzi însă ele n’au reușit, mai ales din causa lipsei comitetelor locale cărora le-ar fi revenit rolul a exercita inmurirea lor in acesta direcțiune. Remâne clar, ca toți membrii congresului să stăruiască fiecare in parte, pentru lățirea acestei idei salutarii, și spre formarea unei opiniuni publice generale în totă țara, căci exemplul dat de comuna București și practica lucrului in cursul celor doi ani trecuți de când se administreză accisele in regie, a dat resultatele cele mai mai îmbucurătore, tot astfel precum esperiența a probat și în anii când accisele orașelor : Iași, Galați, Bacău și Bârlad erau căutate in regie. In ceia ce privește înregistrarea firmelor s’a presentat și votat deja un proiect de lege, proiect emanat de la ministerul de Comerciu.