Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-07-22 / nr. 82

C­­onos exclusiv de acestă afacere și lucrezi ca fostul patriarh să fie reales; de aceea presa gracă din capitală combate pe 16­ chimiști în special ca pe o partidă ru­­sască. Este adevărat, că unele persone conducătdre din patriarhat au căutat să stea în bune relațiuni cu Rusia și în spe­cial să stabilască raporturi amicale cu bi­serica bulgară. Provincialii greci nu re­gretă ocupațiunea rusescă și posițiunea lor actuală mai favorabilă o atribuesc in­fluenței rusești. Anglia. Demonstrațiunile fiind la ordinea­­ Lilei în Anglia, iată ce ne mai spune „Pressa” din Viena . Agitațiunea în favorea reformei electo­rale își urmază cursul său. Mai dăună­ li s’a făcut în Exter o mare demonstrațiune liberală, la care au luat parte cel puțn 20,000 persone. La meetingul ținut s’au adoptat resoluțiunile obișnuite. Pentru 4 August st. n. se pregătește o demonstra­­țiune grandiosă și un meeting în Birmin­gham , vor ține discursuri John Bright și Chamberlain. In Bournemouth s’a ținut un meeting liberal, ce s’a terminat cu o­­ încăerare generală între liberali și con­­­­servatori. Partida conservatore păstrază o atitudine destul de pasivă față cu agita­țiunea liberalilor. Cele mai multe comitete conservatore se mulțumesc numai de a trimite lordului Salisbury și lui Sir Staf­ford Northcote adrese, în care declară că aprobă atitudinea Camerii lorzilor, unul de prin străinătate, banul bolnavului în loc de a trece la streini va rămânea și circula între concetățenii României; însuși streinii vor alerga acolo la isvoa­­rele de tămăduire, căci aceste isvoare sunt bogate în vindecări. Dorim din suflet rea­­lizarea acestui proiect, spre a putea a­­daogi o nouă binecuvântare guvernului liberal. SCRISOARE DE ÎNȘTIINȚARE. Cavalerul Ion de Pruncu, Catrina de Pruncu și Caterina Mălinescu fac cunoscut amicilor și cunoscuților că a­­liez familiile prin cununia civilă a f­iilor lor OLGA PRUNCU și GRIGORI MĂLINESCU astăzi 22 iulie la primăria de Iași. "V CRONICA LOCALA (Hirnea) Ații duminică la orele 11­­ liua, se va celebra la Primăria nós­­tră cununia civilă a d-rei Olga 1. Pruncu cu d. Gr. Mălinescu. Se dorim viață lungă. *** (Botezată). Joi, la 19 curent orele 8 sara, d-sora Victoria Rosinstain sau botezat în religiunea creștină de ră­­sărit, la biserica sf. Nicolae Domnesc din Iaș­i, luând din botez numele de Victoria Botez. Naștu a fost d-na Petrechescu so­ția defunctului Anton Petrechescu, fostul șef a corpului de sergenți din orașul nostru,­­(Grădina Primăriei). Aflăm că, după o nouă disposițiune luată de cei în drept, musica militară va cânta de 2 ori pe săptămână în grădina Primăriei de la orele “’PAF sara , iar felinarile vor fi aprinse pănă la orele 12 noptea. Facem cunos­ut cetățenilor iașani acastă disposițiune. Cu­­ st ocasiune putem relata că atât ca­­sa de la Copou cât grădina primă­riei, se află în cea mai bună îngrijire sub ‘ia d lui Gh. Apostolescu, pen­tru care „­^ucem mulțumirile nóstre d-lui administrator. q *** (Liceul model). Suntem po­sitiv informați că cu ocasiunea venirei (zi­­lele trecute a d-lui Tocilescu directorul ministerului de culte în Iași s’a tranșat definitiv și chestiunea cu alegerea locului pe care să se clădescă liceul model. A fost ales locul ce încunjură monastirea Golia, dărămânduse, bine înțeles ospiciul de alienați, turnul de observație precum și cele­l­alte clădiri de prin-prejur. Să­­ zice că demolirea acelor clădiri se va face chiar în tomna acesta, pentru ca la pri­­ma­vară să se începă noua c zidire. Este de dorit ca să se exercite cea mai mare îngrijire la confecționarea planurilor și privigherea cea mai severă asupra antre­­prinorilor cari vor lua pe socotela lor zi­direi, astfel pe lângă cele­l­alte condi­țiuni higienice care va trebui să le în­trunească am dori și s’ar simți absolută necesitate pentru ca casa apelor de la Golia să nu fie mutate, căci prisosul apei ar putea forte bine să serviască a se face o bac pentru elevi precum și la cele­l­alte trebuinți ale scalei. Sperăm că d Burlă directorului Liceului va stărui în acest sens mai ales că știm că cuvântul d-sale are multă trecere la minister, ^ *** (Seminariul Socola) care a ajuns într’o stare de plâns în privința localului, să­­ zice că i se va face un nou local tot pe locul unde se găsește. D. Tocilescu a visitat acea scară și a găsit-o în starea cea mai miserabilă. Suntem informați că d-sa ar fi însărcinat chiar o comisiune care să caute un local provi­zoriu pentru seminar pănă se va clădi noul local. (Drum de fer la S­l­ă­n­i­c). Aflăm cu mare bucurie că guvernul Ma­­jestăței Sale Regale a însărcinat pe d. inginer Șef Petru Eni și d-nii ingineri Șef de Secțiuni Popovici și Radu cu stu­­diarea terenului pentru a se face un drum de fer care îngustă de la Târgul­ Ocnei pănă la Băile Slănicului. Dacă în ade­­­­văr o asemene disposițiune preocupă pe guvern, nu știm cum țara îi va putea mulțumi. Boalele își vor mai scurta din­ CURIERUL TH/BALARSAN. Grădina Domnescă, Grădina Botanică. Palatul administrativ din Iași este aș­ternut așa­­licând pe un promontoriu, care înaintează în valea Bahluiului, și în în­­curbatura aceasta a rîului e tăbărîtă par­tea de jos a orașului, zăcând chiar la pi­­ciorele palatului. Din zidurile fundamen­tale despre amea­li­­ri ale acestei foaste reședinți a Domnilor Moldovei, și pănă în ruptura dealului ce dă în vale, este un târnaț de pământ mărginit cu zidiu în în­tindere de 12 stânjini, zidîu făcut de ră­posatul inginer și arhitect Alecu Costi­­nescu sub Domnia­­ lui Mihai Sturza. De la acest zidiu încă se mai întinde un al doilea târnaț de pământ mult mai îngust de­cât acel dintâiu, ce-i este suprapus și apoi se pleacă și se perde în vale, unde era vechea Grădină domnească, parte in­tegrantă a palatului și podoaba sa de pre­­dilecțiune ca și a orașului. Acest loc din vale încă pănă acuma se numește : Gră­dina Domnească, eară împrejurimea sa despre apus, din strada podul-lung astăzi numit a Palatului, și pănă în strada ac­tuală a Sf. Lazăr spre răsărit, se numea : Pe caz, din cauza apelor acolo adunate. Grădina prenumită Domnească după nu­mele ce purta era și pre frumosă, acope­rită fiind cu plantațiuni varii și umbroase, și încinsă în încolăcituri de canaluri ca­pricioase cu apă, ale căroră schituri se șterseră mai acum de vre­o 25 de ani Pe aceste canaluri unite cu cazul sau la­cul principal, se preumbla curtea, boeri­mea și neguțitoarrea în orele de sub chindie a­le­­ lilei, și în orele palide și dulci ale nopților înloourate de luna argintoasă Gondole sau mai bine­­ lis­caice modelate după acele din Țarigrad, de unde de la un timp vineau adese Domnii, lunecau pe undele tăcute și pacinice a­le canalurilor, și, șapte și cânturi dulci fremetau cu frun­­­zetul grădinei. Misterul și frumuseța, a­­colo la picioarele palatului erau înbră­­țoșate ! In partea despre apus a acestei grădini astăzi se află un ochiu sau baltă întinse cu o apă de tot infectă. Acolo este cazul cel adevărat de o formă rotundă, adânc fiind de câți­va stânjini, cu malurile zi­dite din fund pănă în suprafața pămân­tului. In mijlocul acestui rotund de apă era, ba ecsistă și pănă acum o insulă ra­­răși bine zidită, dară actualmente astu­pată sub militura gunoaelor, pe când altă dată forma un delicios boschet încoronat de un pavilon Domnesc. E greu a descri frumuseța din trecutul acestei grădini, care stă înmormântată sub lepădăturile infecte ale orașului. Sufletul privitorului se în­tristează văzând selbătăcia resfăținduși toată gulăciunea scârboasă în acest loc, care umple de miasme bolnăvicioase par­tea săracă a orașului, pe când deasupra-i cu mândrie se înalță palatul ce în urma focului întâmplat se ridică așa de gran­dios. Oare acest mormânt de boale zugru­­mătoare vieței concetățenilor ieșeni, nu trebue nimicit ? și nu este acum momen­tul cel mai priincios de a lovi cu securea și tăia în această cangrenă mortifera ? Sunt peste 57 de ani și mai bine de când acest teren a devenit un loc fără stăpân, o descărcatoare a tuturor gunoaelor imunde Acolo de la reînființarea armatei prin Re­gulamentul organic se durară grajdiurile cavaleriei umane, și una, și fără întreru­pere s’a tot­grămădit băligarele pe sprân­ceana dealului. Această gunoiște îndeo­­sebite rânduri s’a aprins amenințând dis­trugerea orașului. Acum sunt mai două luni de­­ zile de când grajdurile jandar­­meriei calare s’au desființat de acolo trans­­ferândusă la Copou; ei bine parcă e ceva făcut, căci locul se pare a fi blestemat de a se descărca­­ zilnic,­­aline cu trăsurile de la trenul armatei, gunoiul grajdiurilor aduse de pe aiurea, care trec prin ograda palatului și se descarcă preste vechile nor­­mane de gunoiu alăturea cu palatul ce abea s’a restaurat. Nici o autoritate cu dept de privighere la curățenia și igiena orașului nu strigă : Că acolo nu se depun gunoaele grajdu­rilor din oraș și cazarme. Descărcările furgoanelor cu bălegare se fac în fața palatului mai sub ferestrele Tribunalului secț. IV. E de dorit ca autoritățile se­­ Ücu odată destul cu o asemene importațiune infectă. Cine nu știe, cine n’a ve­rut că două maneji tăiete în dealurile acestei gunoiște stau încă cu gurile cascate văr­sând din ele gazuri vătămătoare. Dacă timpurile fabuloase au trecut cu grajdiu­rile gunoioase ale lui Arghias, dacă nu mai ecsistă vre­un Ercule spre a-și ec­­sercita puterea gigantă de a le curâți, grație Regulamentelor și bunului simț al autorităților, ele sunt mult mai puternice de­cât eroul mitic, și trebue se facă a dispărea cu totul această plagă perturba­toare igienei publice și scârbiciosă. Cine nu se miră venând în orașul ce e a doua ca­pitală a României, strade asfaltate, palat restaurat cu milioane, statuă plină de mă­rirea țerei a lui Stefan cel Mare, și chiar la spatele ei gunoiu și gunoiu în normane ? ! Am citit cu plăcere articulul din nu­meral trecut al Curierului «Gradina dom­nească” însemnătatea" locului și folosința generală ce s’ar putea avea din el, atrasă atențiunea unui străin, străin, dară per­­soană competentă și ne-a arătat ceea ce am putea face acolo; nenorocire iise că proiectul a ramas proiect, și planul de aplicat perdut. în timpurile mai recente D. profesor de la universitatea din Iași Stefan Emilian rugat fiind de primăria prin adresa Num. 6770 din 1 aug. 1869 și au pus știința sa în serviciul orașului și tot pentru acesta Grădină domnască a făcut și D-sa un plan care se află în pri­mărie atrăgând admirarea acelor ce’l ob­servă. Noi lăudăm cu iubire lucrarea me­­ritoasă, deplângem însă că nu s’a putut esecuta, căci acest teren aparține statului. O ra­să dulce de speranță apare asupra lașului și face a crede îndeplinirea acestei dorinți atât de frumoasă și folositoare. Monitorul oficial din ... Iuniu ni spune că Grădina botanică din București din fața Academiei se transferă în valea Cotroce­­nilor, prefăcândusă în «Grădină botanică și zoologică.“ în Camerile legiuitoare s’au votat sumele respective pentru acea din București și cea din Iași, nu așteptăm a fi surprinși de o bucurie mare citind într’una din­­ Iile, că Grădina domnească cea pă­răsită din Iași se preface în Grădină botanică. Așteptăm­­ fie și sperăm în bu­nele intențiuni ale Guvernului că aplicarea acestei disposițiuni chiar in toamna aceasta va începe a se realiza Scoalele noastre, Universitatea nostra vor câștiga mult Na­tura cea misterioasă cu variațiunile vieței plantelor, ni va face se admirăm puterea creațiunei, și încă un vel nu va pica de pe ochi în fața fermecului florilor și a mi­resmelor ce se înalță sus, tot sus! Ceta­tea lașului va recâștiga în salubritatea ei, și poporul va binecuvânta pe acei ce nu uită pe foasta capitală a Moldovei. Îon abonat, agintele de poliție me privește cu cada ochiului, ve­ lindu-ne însă că vorbim a­mândoi are să credăm ca sunt unul din amicii d-tale !* Mort de bucurie.— Unui anume Felosi din Milan i se lăsase o moștenire. Comi­sarul de poliție venind să-i facă cunoscut că unul din rudele lui, mort la New­ York, îi lăsase 200,000 franci, bietul om s’a clătinat ca o frunză, s’a învârtit in loc și a căd­ut jos mort, scoțând un țipet. El murise de bucurie! SCHIMB ȘI COMISION C­HAI­L BENZAL 41 bis. STRADA LIPSCANI. 41 bis. CURSUL BUCUREȘTI Pe Ș­ana de 19 Iulie 1884. Adrese pentru telegrame MICHAIL BENZAL EFECTELE 6% Oblig. de Stat convertite 6% s. Căile fer. rom. . 5% Rentră amortisabilă . . 5% Rentă română . . . 7 °/0 Scrisuri funciare Rurale . • 5%­­ » » 7 °/0 « » Urbane . 6 °/6 « » • 8% » » » .­5% Impr. Municipal București Impr. cu pr. Buc. (bil. 20­1.) • Obl. casei Pensiunilor . . . Acț. Băncei Naț. a României Acțiuni Dacia-România . . . . are soc. de cred. mobil » » » construcții Acțiuni soc. Naționale . . . Obligațiuni eșite la sorț și C. Aur contra Argint și B. Banca Rubla hârtie............................... Florini .......................................... Loje otomane.......................... CURSUL DIN VIENA 30 Iulie. Napoleonul..................................... Ducatul.......................................... Lose Otomane..................................... Rubla hârtie..................................... CURSUL DIN BERLIN 30 Iulie. Oppenheim...................................... Ruble hârtie.................................... Oblig. m­oi 6% ................................. . 5%................................ Rentă Amort 5 °­ 0.......................... CURSUL DIN PARIS 50 Iulie. Renta Română................................ Lose Ottomane................................. SCHIMBUL 19 iunie Paris (3 luni) > la vedere . ■ Londra (3 luni) . . » la vedere . Berlin (3 luni) . . » la vedere Viena la vedere Comp. Vénd 9. 97 Vi 101 Va 102 95 95 Va 93 Va 94 »/a 105 105'/­ 90 V« Ol'/« 101 Va 102 Va 93 87 '/a 88 83 »/a 84 33 34 235 235 1400 1410 344 346 204 506 563 565 240 250 99 Va­­ 5 — aur 2 50 2 60 2 9­5 10 40 50 9 67 5 73 20 70 121 V, 108 204 40 104 10 101 80 95 10 43 % 99 45 100 25­7 25 82 122 45 123 20 210. DIVERSE Mal surpat. Femeia lui Ion Dragomir din comuna Balintești, județul Covurlui numită Tudosia, în­­ ziua de 9 iuliu, s’a dus cu fiul său Gheorghe, în etate de 16 ani, se aducă lut de la malul „drumul viilor“. Pe când săpau, s’a surpat malul peste ei. Niște locuitori, care trecau pe acolo, audiind puțin gemet, au scos pe mama cu totul sdrobită fără speranță a se mai îndrepta iar pe băiat mort. Armă descărcată. In­­­ ziua de 14 Iu­lie Grigoraș Diamant din com­. Foltești județul Covurlui, ducându-se la vânat la baltă cu pușca, a început a face felurite exerciții militare. Când însă a lăsat puș­ca de la pept în jos, a lovit’o cu patul de pământ, și fiind încărcată, a luat foc. Alicele lovindu’l supt fața stângă, a mai înaintat patru pași și a că­zut mort. (Monitorul) V­ARIET Aq?I Mort pe pragul căsătoriei.— Un­­ b­ar din Berna­­lice că acum câte­va­­ zile, sara, doi logodiți in etate cam înaintată se luară la curte in momentul când era să se ducă la ofițerul stării civile la Fon­­tenais. Logodnica, in lipsă de alte argu­mente, puse mâna pe un ciomag și lovi in cap pe viitorul său soț. Acesta se duse acasă și a doua­­ zi fu găsit mort. Pare că a murit din causa unei omoragii. Femeia a fost arestată. * Cerșetorii. Un domn trece pe una din stradele Parisului; un cerșetor se apropie de dânsul și-i cere milă. — Dar, amicul meu, îi­­ lise domnul in chestiune, ai putea sa-ți scoți pălăria când ceri de milă! — Este prea­ adevărat, domnule, dar A­NUNCIURI desfacere pe moșia Spineni com. Epureni plasa Turia jud. Iași, sunt de vânzare 60 boi jugari ti­neri pentru plug, 40 vaci cu viței tineri de sămânță, 40 vaci sterpe parte tinere de să­­mânțe, 4 buhai pentru sămânță tineri, toate aceste vite sunt de rasa cea mai bună. Do­ritorii cari vroesc ale cumpără sunt poftiți a se adresa la sub-semnatul in Iași Strada Sft. Lazar vis-a vis de Altar Pauker, sau la moșia Holma, situată lângă Podul­ Ilie. Citatele vite se vând și a parte. 1884 Iuli 17. Cost. Barălamb, Cea din­tăiu îngrijire ce trebue da une persone indispuse fără deosebire de vîrstă nie de sex, consistă a debarasa stomac­ul și in­testinii, prin ajutorul unei lexatite ușor care nu obosește. Acesta este destul pentru a res­tabili sănătatea momentamente tulburată. Ceaiul Ch­ambard este lexatiful cel mai agreabil și cel mai ușor de a lua. Pate cine­ va gradua singur dese cum cere trebuința. Se găsește la tote farmaciele pe prețul de de 1.25; fie­care cutie conține o notă expli­cativă. Deposit în Iași la farmaciele Konya, Raco­­vitz, Linde, Farmacia la Sf. Spiridon,"in Bo­­toșani Vasilie Vasiliu. 2 TIMP ȘI BANI PIERDUȚI.— Fie­ cine și pierde timpul și banii astă­­zi, dacă suferind de buli de stomac sau ficat, nu­­trebuințeză alt mijloc de­cât cunoscutele și renumitele capuri elvețiane ale farma­cistului R. Brandt. Ele ajută repede, si­gur și fără durere, costând numai câte­va centime pe­­ zi; se găsește la tote farma­ciile din România in cutii metalice a câte lei 1­50 pe cari se află o cruce albă pe câmp roș, și semnătura R. Brandt.— Depositul general pentru tdtă România la dr. V. Tu­fi­u­lgh­er, farmacist, 126, Calea Victoriei, București. He venzire Moșia Hozienii din distr. Ro­man in întindere de 120 fălci cu pământ de arătură, pădure, imaș, carieră de piatră și opt pogone vie cu livadă. Doritorii de a o cumpără să se adreseze la D-na pro­prietară Constanța Geosanu sau­­,la D-na Miltiade Tzony in Iași. DE ARENDAT Moșia Perienii din județul Vaslui, pro­prietate a D-nei Profira Ion A. Ghika, se dă in arendă de pe acuma, pe termih de cinci ani. Doritorii bine-voiască a se adresa la subsemnatul in Iași, desp. III strada Să­­răriei, in casele părintelui Econom Dio­­ghenide. Ion A. Ghica. Calea ferata Leiten Cermti-tay. I WAtiHle-Rotmine. închirierea restaurațiunei din gara Iași. Restaurațiunea din gara Iași este de inchiriet cu începere de la 20 August (1 Septembre) 1884. Doritori vor bine-voi a trimite cu inscripția „oferta” pentru în­chirierea restaurațiunei din Iași ofertele D-lor pănă la 23 Iuliu (4 August) 1884 la subsemnata Direcțiune unde se pot vi­dea condițiunele de închiriere. Iași in 24 Iulie 1884. Direcțiunea de Exploatare. Mie cenzar­e Un hambar de stejar 12 stînjini lun­gimea, 3 lățimea, scânduri, tălpi și amnari, tote aceste de stejar uscat. Proprietatea T­u-lui Manulachi Radovici, jud. Vaslui pl. Stemnic com. Buhaești.­­ ARTICOL­ EE VOIAGE Saci și cufere cu și fără ■9^ arangeamente, precum și alte necesare­­. VOIage tóte in qnalitate extrafină se află la Magasia de Musică și Pa­­petărie Hirsch­er Finke Iași Strada Lăpușneanu. Se află in Depou și Piano din cele mai renumite Fabrice. * * * **** * LA FARMACIA FRAȚII KONYA au sosit tote Apele Minerale prospete din jfSS4 direct de la surse și nu au regulat trasporturi nouă in fie­care săptămână. Frații Konya. La farmacia A. Racovitză Ape Minerale prospete din 1884 direct de la 13vóre, au sosit Ho înphiripf de la sf# Dimitrie­ un aPart Utî NI III 111 tGs­tament cu un salon, patru odăi și antret, mobilate și nemobilate, bucă­tărie, odae pentru servitori, pivniță, grajdiu, șură, apă bună in ogradă, se póte inchirie și in două apartamente având fie­care antret. A se adresa la Costică Grigoraș, lângă tea­tru Național. Bal la Ungheni Sub­semnatul aduce la cunoștința visi­­­atorilor de la BĂILE DE LA UNGHENI că am aranjat a da doue baluri pe saptamana Duminica și J­oia pentru care am regulat salonul de la res­­taurație a caselor Wolf. O muzică bună va cânta cele mai frumóse bucăți de dans. Se găsește înghețată, bombăne, căni reci și calde vinațuri bune etc. man­începutul la 8 ore sara. Const. Dimitriu. Au apărut de sub presă in broșuri: REGULAMENTUL Pentru Aplicațiunea Legei Impozitului a­­supra BĂUTURELOR SPIRTUSE. (După ediția oficială). Se află de vânzare la Redecțiuni cu prețul de 1 fr.

Next