Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-10-24 / nr. 121

vitorii și tot bagagiul său ca amanet pană ce­­­ ar putea trimite deslegarea cuvenită de la Mi­nisterul respectiv din Bucuresci. Insă nici a­­cesta garanție nu se păru suficientă șefului de frontieră român, pănă ce lordul Syc­es nu lăsă la Ungheni și pe un cumnat al seu ca a­­manet, care pe lângă tote a fost și insultat de vameșul de acolo.­­Ei bine pentru ce se fac are atâtea dificultăți unor persone onora­bile, pe când cele numerose de vagabond­i trec peste frontierele nostre, nesuparați de nime? —Ar fi bine ca aceste inconveniente să dis­pară odată și să nu ne facem ridiculi în ochii străinilor, prin nisce măsuri prea aspre. Cronica Judiciara. Fiind­că mulți sunt creditorii lui Inge Robert, multe zile a durat cer­cetarea procesului dintre acei credi­tori, cu Bancherul Sam. M. Hofer și multă lume așteaptă cu inpaciență re­zultatul acestui proces. Credem dar a face bine publicând into­cmai deciziu­­nea Curței, care este precum urmeza: CURTEA DE APEL DIN IAȘI Secțiunea I.­ ­ PROCES-VERBAL. Ședința publică din 29 Sept. 1884 sub pre­­ședința d-lui Gh. Liciu Prim-Președinte, mem­brii presenți D-nii Gh. Șișmanu, M. Grigoriu, I. I. Vrânceanu, Supleant, I. Simionescu. Conform Procesului-Verbal de era 28 ale cu­rentei, pentru astă­­zi fiind amânată rostirea otărărei în procesul dintre Inge Robert și cre­ditorii lui, cu Samoil Meer Hoter și Succesori, pentru anularea unei creanță ipotecare de 26,000 Napoleoni. Curtea deliberând și sé^lind apelurile făcute contra sentinței Trib. Iași S. I. No. 27 din 9 Fevruarie 18S3 pe de o parte de cătră 8 creditori chirografari a D-lui Inge Robert și anume: Const. Anto­­nescu, Iconomul loan Stefan Florea, Iconomul Garofeanu, Ana Emandi, Adolf Braunstein, Margarint Chesim, Iacob Negruți și Domni­­șora Ralu Ralet, iar pe de altă parte de că­tră Bancherul Meer Hofer, cerânduse de că­tră numiții creditori apelanți reformarea sen­tinței apelate, în sens ca creanța ipotecară fă­cută de Inge Robert pe numele lui Hofer pen­­­ru suma de 26.000 napoleoni să se anuleze ca simulată după cum D-lor au cerut și sus­ținut la prima instanță în mod principal, iar nu să se considere ca o creanță reală dar a­­nulabila numai pentru că este făcută în frauda și prejudiciul creditorilor, după cum d-lor au cerut acesta numai în mod subsidiar, și după cum a hotărât Trib, prin sentința apelată, iar apelul d-lui Hofer tinde la reformarea sentin­­­ței și respingerea în totul atăt a acțiunei în­­ 4 simulațiune, cât și a acelei revocatorii sau V pauli­ane, intentate de mai mulți creditori chi­­rografori contra d-sale și a d-lui Inge, pen­tru anularea menționatei D-sale creanțe hy­­potecară de 26,000 napoleoni. Considerând că după spiritul Art. 66 comb. cu 796 din pr. civ., ori­cine face o preten­­țiune sau cerire de anulare de acte înaintea Justiției, trebue se dovidească că are interes pentru obținerea acelei pretențiuni sau anu­larea de acte. Considerând că în special, după spiritul art. 970 din cod. civ. creditorii cari atacă actele făcute de debitorul lor, ca simulate sau frau­­dulose, trebue se probeze nu numai intențiu­­nea fraudulosă din partea debitorului și a ce­­lui de al treilea, în favorea căruia acesta a făcut acele acte, dar mai ales trebue se facă a se convinge justiția despre esistența preju­diciului ce li se causasă prin efectuarea ace­lor acte. Considerând că esistența acestui prejudiciu nu pute se resulte de­căt în cazul cănd n’ar fi remas debitorului nici o avere în urma fa­cerii actelor atacate de creditori, sau iar fi rămas mai puțină de­căt ar trebui pentru a­­chitarea tuturor creditorilor anteriori efectuă­­rei acelor acte. Considerând că în cazul cănd au mai remas debitorului avere, în urma facerii actelor a­­tacate, atunci prejudiciul cauzat creditorilor prin acele acte, nu se póte proba de­căt prin stabilirea cu certitudine a prețului acelei a­­veri, spre a se pute cunosce dacă acel preț este sau nu suficient pentru întrega achitare creanței lor. Considerând apoi că stabilirea acestui preț nu se pate face nici pe baza cumpărăturei a­­verei de cătră debitor, nici prin experți, nici prin înmulțirea veniturilor anual a imobililor cu 15 după baza stabilită prin art. 10 a legei din 1881, relativă la înstreinarea bunurilor statului, și nici prin aprecieri de fapt din partea judecătorilor, după cunoștințele ce ar crede că au despre prețurile din localitatea unde se afla averea debitorului, căci nici unul din aceste mijloce nu pute da un resultat cert despre prețul care s’ar pute obține prin vin­derea averei, și care preț ar urma să se im­­partă între creditori, spre a se cunosce atunci dacă este sau nu suficient pentru achitarea creanțelor lor. Considerând prin urmare că singura basă după care s’ar pute stabili prețul averei re­­masă debitorului, nu pate să fie alta de­căt acea admisă de procedura civilă pentru ur­mărirea averei debitorilor, adică vinderea prin licitațiune publică, și împărțirea prețului în­tre creditori, căci numai acest preț este va­­lorea efectivă a averii în raport cu interesul real al creditorilor. Considerând că anularea actelor debitorului ca simulate sau fraudulose ar pute să se pro­nunță de justiție, fără de a fi obligați credi­torii se proceadă mai întăiu la urmărirea a­­verei remasă debitorului lor, cel mult atunci cănd s’ar recunosce pănă la evidență că va­llora acestei avere este cu mult mai mică de căt suma la care s’a rădicat pasivul debitorului. Considerând că în specie însuși creditorii a­­pelanți, recunoscând pe de o parte în cursul disbaterilor, că valora averei remasă debito­rului Inge Robert, în urma constituirei men­­ționatei ipoteci de 26,000 napoleoni, pentru Dl. Sam. Meer Hoffer la 27 Ianuar 1882, a­­vere care consistă în moșiile: Cri­veștii, Ha­­baseștii, Brătulenii și Fărcășenii din Jud. Ro­man, se póte râdica la suma de peste 140,000 galb, iar pe de altă parte susțiind ca datoriele s’ar rădica la suma de peste 170,000 galbeni, din chiar această recunoscere rezultă că dacă este mare pasivul numitului debitor apoi și valora activului seu este destul de mare, așa în­cât prin vinderea cu licitație publică a mo­șiilor, și a ori­ce altă avere a acestui debi­tor, s’ar pute ca să se obțină un preț care se acopere tot pasivul, și atunci creditorii n’ar mai ave nici un drept se atace ca simulată sau fraudulosă creanța de 26.000 napoleoni, căci n’ar are nici un interes de a obține de la justiție un asemine resultat. Considerând că după cele espuse mai sus, nu este admisibile în specie nici un alt mij­loc pentru stabilirea cu certitudine a prețului averei remasă d-lui Inge, în urma constitui­rei ipotecei de 26.000 napoleoni, de căt vin­derea acestei averi prin licitațiune publică. Considerând prin urmare, că pănă la efec­tuarea unei asemene operațiuni Curtea nu pute să se pronuncie în cunoscință de causă asupra apelului creditorilor, și acel a d-lui Hoffer. Considerând­ că însuși Dl. Vernescu, unul din avocații asistenți a D-lui Hoffer, a cerut de a nu se admite de Curte, acțiunea revoca­­torie pănă ce creditorii n’ar discuta mai în­tăiu averea debitorului [nge, prin vinderea ei cu licitațiune pudică, ceia ce însemnează că acesta acțiune nu trebue a se respinge acum ca prematura. Considerând că în asemenea situațiune Cur­tea trebue se admită că vânzarea averei d-lui Inge, de către creditorii interesați prin lici­tațiune publică, constitueste o chestiune pre­judicială pentru judecarea apelurilor de care este sesizată, și după art. 332 pr. civ. al uit. este în drept, și datore, de a ordona să se e­­efectueze mai întăiu aseminea operațiune, care este cerută de cătră una din părți, spre a se stabili cu certitudine dacă pasivul, este sau nu mai mare de cât activul, iar pănă atunci judecarea apelurilor se remănă în suspensiune, fără prejudiciul dreptului de perimare a ape­lului creditorilor pentru partea interesată. (E. Paucescu, tratet oblig. vol. I pag. 393, Demol. vol. 25 No. 185 peg 181). Pentru aceste motive Decide Suspendă judecarea apelurilor, pănă când creditorii interesați ai debitorului Inge Ro­bert vor face a se vinde averea acestuia, spre a se stabili dacă pasivul său, este sau nu mai mare de­cât activul Dat și cetit în audiență publică astăzi 29 Septemvrie 1884. Osebită opiniune Subsemnatul consilier sunt de părere că se pate hotără fondul, fără a fi nevoie de a se discuta averea debitorului Inge Robert. M. Grigoriu. Declarațiile de căsătorie de la 14 Oct. pănă la 21 Octombre 1884. P. Petrache a Măriei cu d-ra Ana Casian Vas. Carnea cu d-ra Safta Iosep Ion Buraga cu d-ra Maria Andoniu Herșcu sin Strul cu d-ra Rabla Tiic Teodor Orășmnanu cu d-ra Ana Zmău Isidor Banner cu d-ra Fany Rudic Vasile Grădinariu cu d-ra Maria Ancuța Gh. Samoil cu d-ra Ana Ștefăniu Herșcu Startz cu d-ra Leia Israil Peisih Gold cu d-ra Rebeca Mordhe B. Goldinberg cu d-ra Hana Beer Gh. Caracocik cu d-ra Ecaterina Garas Marcu Marcovici cu d-a Rubla Meirovici. Morți de la Ia—21 Octombrie, Anica Dimitriu de 45 ani, Vasile Botez de 60 ani, Marghiola Badanagița de 50 ani, Ma­ria Duca de 50 ani, Lupu Mihailovici de 65 ani, Ițic David de 65 ani, Iosef Slosser de 21 ani, Elena Negru de 30 ani, un om necunos­cut ca de 50 ani, Vasile Mandache de 36 ani, Paraschiva Pușcașu de 70 ani, Dim. Calude de 22 ani, Elena Chelărița de 28 ani, Miha­­lachi Ionescu de 40 ani, Gh. Bucșală de 34 ani, Gh. Ivan de 38 ani, și 18 copii pănă la vrâsta de 10 ani, împrumutul orașului București Seriile eșite la sorți la tragerea de la 20 Octombrie (1 Noembrie st. n.) efectuată la Gotha: 162, 244, 302, 470, 476, 815, 928, 1072, 1118, 1207, 1241, 1249, 1486, 1617, 2325, 2326, 2329, 2352, 2511, 2570, 2649, 2664, 2713, 2837, 2961, 3007, 3137, 3195, 3269, 3514, 3539, 3731, 4016, 4094, 4098, 4155, 4605, 4636, 4694, 4833, 4987, 5312, 5792, 5859, 5961, 6189, 6199, 6343, 6375, 6392, 6417, 6450, 6576, 6960, 6977, 7075, 7285, 7304, 7330, 7476. CURIERS TH BALASSAN. D­IVERSE Juriul de frumusețe.—pilele trecute împă­ratul Germaniei cu soția sa sosea la Colonia, 80 de fete trebuia sé-i întâmpine, dar aceste 80 de fete trebuia se fie cele mai frumose din oraș. Nu era lucru ușor de a alege pe aceste fete, dar in fine se făcu. Una din ele trebuia sa dea un buchet îm­păratului și, cum se cădea, trebuia să se a­­lega cea mai frumosă din cele 80. Un juriu se constitui dar, după ce delibera multă vreme, nu alese nimic ; misiunea sa er­a cu adevăr forte grea și... periculosă . Femeile nu sunt blânde când e vorba de frumusețea cumpărată in borcane, cu cutia și cu forțe, dară­mite când e vorba de frumusețea lor propria ! Eligibilele propuse să să devină alegătóre, adică să voteze fie­care in secret pentru ale­gerea celei mai frumose. Juriul de frumusețe primi cu bucurie, dar după deschiderea votu­rilor alegerea ar fi putut începe pentru că fie­care era cea mai frumosă , fie­care votase pentru sine, pic­iurele rele. Sorții au fost, siliți să intervine și, din în­tâmplare, avură mai mult curagiu de­cât ar­bitrii, mai multă dreptate de­cât frumusele, căci numele celei mai gingașe fetițe e și din urnă. (Tel.) Împușcat.—Radu Matei Chircă, isprăvnicel la d. Bancu arendașul moșiei Orlea din plasa Oltu de jos-Balta di str. Romanați, a tras cu pușca in Iacob Tudor Lețu din comuna Vă­­dăstrița același județ Pușca fiind încărcată cu 17 poșuri și tote mergând după gândul numi­tului isprămnicer. Iacob Lețu a încetat din vi­ață la câte­va ore după ce a fost lovit. Causa a fost că isprăvnicelul a găsit pe mort păs­când vitele in rapița arendașului. Parchetul a fost sesizat. In noptea de 14—15 Octombre curent, isra­­elitul Solomon Herșcovici distribuitorul de tu­tunuri din județul Buzău plasa Câmpului, pe când se întorcea in orașul Buzău de la Cio­­ranca, movila Banului și trecea prin comuna Costeștii, având asupra sa suma de 6.237 lei ce strânsese din plata tutunului pe care an­­trepositarul Regiei îl dedese pentru a’l distri­bui in județ, la podul după apa Călmăței nu­mitul israelit, in scop de a’și însuși suma ce încasase a născocit planul de a omorî pe vi­­sitiul Vasile Bărjoiu ce conducea trăsura, tră­gând trei focuri de revolver în trensul, spre a da se ințelega că le-au eșit hoții înainte și i-au jefuit de bani. După ce și-a pus in prac­tică planul, deși visitiul nu încetase din viață, însă israelitul credându’l mort­a și încălecat pe dată pe un cal de la trăsură și alergând in comuna Costești a denunțat primarului res­pectiv că a fost jefuit. Primarul îndată a și luat disposițiuni a se ad­uce trăsura împreună cu visitiul la comună. Pe drum israelitul vițlând că visitiul nu încetase din viață și temă fiin­­du’i să nu i se descopere planul l’a strâns de gât și l’a lovit cu revolverul in cap și pe față ; întâmplarea a făcut, ca nenorocitul să scape și acum de morte. Un vătășel al comu­nei, Tudorache Ceaușu a observat faptul: Cri­minalul a dus la comună, după cercetările fă­cute atât de primar cât și de ajutorul supr­­prefecturei, israelitul nu a negat faptul. Banii s’au găsit îngropați pe la diferite locuri pe drum. Banii s’au și dat d-lui Leib Grünberg, antrepositorul. D. jude instructor a fost sesi­sat. Criminalul e arestat Pacientul grav ră­nit­e în cura spitalului. (Rom.) A IUICI­ Moșiele casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași și anume : Todirenii de la jud. Botușani Streanga de la județul Dorohoi Românii și Resboenii de la jud. Numț Vulpășești, Porceștii Luțca și Cordunul de la jud. Roman Onceștii și Palanca de la jud. Vaslui Roșieștii, Bumbăta jud. Fălciu Chițcanii, Bădeana și Vindereii jud. Tutova și Cozmeștii de la jud. Tecuci, carele la lici­tațiune,i ținută in filele de la 8 pănă la 12 a curentei nu s’au adjudecat, se pun din nou in licitare arendarea lor pe termin de zeci ani începători de la 29 April 1886 pâna la ase­minea ții din 1806, dupa condițiunile generale și speciale ce se pot vide de amatori la can­celaria Epitropii. Licitațiunea și adjudecațiunea acestor moșii se va face in zlilele de 22 și 24 Noembre vi­itor a. c. in camera Epitropii Generale din încăperile ospitalului central din Iași, după ordinea stabilită, și conform jurnalului consi­liului de miniștri înserat prin „Monitorul ofi­­cial” No. 205 din 1862 Sunt admiși la licitație tóte personele care vor depune o garanție in bani s­au efecte pu­blice pe valora cașdiului de jumătate an al a­­rentei actuale.—Iar adjudecațiunea se va face cu restricțiunile regulamentului de licitare, asupra personei acesta care va oferi cel mai avantajos preț pentru casa Spitalelor. A­N­U­N­C­I­U­R­I LICITAȚIUNE N­. 19 Moemvrie viitor se va vinde prin licitațiune publică, înaintea tribunalului Roman, pentru cauză de îm­­părțală, moșia Șob­răcești, proprietate indivină a Domnilor Alec­sandru Varnav, Ernest Varnav și a Domnei Emma Donnei, întinderea 378 fălci, din care cea mai mare parte pământuri de hrană de prima c­alitate, arendată pănă la 23 April 1884 cu 18800 lei in aur. A se adresa pentru informațiuni și condițiuni la D-un avocat Eugeniu Donici in lași, strada Sf. Sava casele Domnei Leca, Dr. mei C. G. SLUTZA S’a mutat in Strada Mare in casele I Wecsler lângă Mitropolie. He mrentMut De la 23 Aprilie 1885 moșiile Țipelești, Rediul Mitropoliei și Moimești a Casei repo­­satului Gostachi Filipescu cu semănăturile de tomna făcute. A se adresa pentru informațiuni și condițiuni la D-na Ecaterina Filipescu Str. Carol Casele N. Emandi. Ho­­nodîrîof­iffle a dat două odăi nou mo­ XIXI II lII III lui, forate forte comod, pentru un ofițer, am­plocat sau profesor fără familie. Se pote da și 3 odăi cu bucătărie la o mică familie, prețul moderat, avantaj de plată tri­mestrial sau lunar. Adresa casele maior Ma­­nolescu strada Toma­ Cosma. VARIETĂȚI Publicațiile germane.—O statistică publicată acum de curând la Berlin dă următorele amă­nunte asupra fiarelor germane : in Prusia se află 1,635 fliare germane, cu 5,000, 000 abonați; in Bavaria, Wurtemberg și i n ducatul Baden sunt 552­­iare cu un mi­­lion și jumătate abonați; in­micele State ger­mane sunt 260 fiare cu 480,000 abonați ; in Alsacia Lorena 52, cu 120,778 abonați. In Austro-Ungaria se publică aici 518 ziare politice, din cari 298 sunt în limba germană și 221 in diferite alte limbi. In 1882 s’a publicat in Germania și’n ță­rile germane, 331 enciclopedii, dicționare și biografii, 1,207 cărți de teologie, 1507 opere legislative, 839 cărți de medicină, 799 cărți de științele naturale, 165 de filosofie, 1,851 cărți de scoli și 401 cărți pentru copii. * Fabricațiunea ceasornicilor in Elveția. Du­pă o statistică publicată la Geneva, 40,000 lo­cuitori sunt ocupați in Elveția cu fabricarea clasornicelor, cantonul Neuchâtel ocupă 13,706 lucrători, fabrică in fie­care an aprope un mi­lion de clasornice, cari represintă o valore de 50.000. 000 fr. In Vandois sunt 7,700 lucrători, din cari o parte este întrebuințată la fabricarea musi­­celor. La Perne sunt 10,000 lucrători cari produc ciasornice in valore de 30 mil. fr. Producțiunea totală a ciasornicelor in El­veția se urcă la 1,600,000, a căror valore e de 88,000,000 fr Exportațiunea s’a urcat, in 1882, la 154,000 kilog.­de ciasornice, urcân­­du-se pe fie­care an cu câte 25,300 kil. Importațiunea era de 46,400 kil., consis­tând din ciasornice trimise pentru a fi repa­rate. D. Paul Kramer, din Neufchâtel, a inventat un nou ciasornic, pe care l-a intitulat „ciasor­­nicul cu ace universale,*1 căci el arată ora di­feritelor capitale, cum da exemplu Parisul, Suezul, Bombay, New-York și San-Francisco, (V. C.) viz i ± ibbi:3bbi ± ibbi ARTICOLE DE VOIAGE Saci și cufere cu și fără arang­amente, precum și alte necesare p­­rofage tote in qualitate extrafină se află la Magasia de Musică și Pa­­petărie Hirsch­er Finke­l/ Iași Strada Lăpușneanu. al Se află in Depou și Piano din­­ cele mai renumite Fabrice. ** * * MONUMENTE ISTORICE Septâagenarul și neobositul Ij.-colonel Dl. Pappasoglu nu au putut muri in urma gravei sale maladii, pănă a de face și în vara acesta în excursiunile sale arheologice, o escursiune mică, pe unde se răspăndesc de 18 secole remășițele sacre ale străbunilor noștri, cu ale sale fonduri a luat din Capitală pe un desemnator, care a copiat de pe la mai multe biserici vechi, tot ce a găsit vrednic de istoria Românilor, precum: portrete a mai multor Domni și Domne, boeri și cocone, pre­cum și diferite ornamente și sculpturi din di­ferite secole. Compunându-se tote acestea îmtr-un album, ministerul de Instrucțiune, sau Academia îl pote cumpăra de la D-sa pentru folosul țerei. Avis amatorilor de istoria țerei . INSTITUTUL FROEBELIAN (Grădina de Copii), dirijat de D-na Sofia Max s’a mutat în casele Iby (fost Chateau aux fieurs), str. Băncei, vis-a-vis de casele Lothringer. He­inebik­et Un apartament cu sau fără grajdin și șură în casele Domnei Sultana Manu, în strada St. Teodor. CASA DE SCHIMB M. M. 27. STRADA LIPSCANI. 27. Pe sa­ua de 18 Octomb. 1884. Cump Vând. Cursul București»__________ 5 °/o Rentră amortisabilă .... 93 Vi 94 B °/0 Rentă perpetuă..........................91 */» 92 — 6% Oblig. de Stat......................... 96 96 */1 6 °/6 » » » drum de fer . . — — 7% Scrisuri funciare Rurale . . . 102 102"/i­­/u­l­l Urbane­­ ! 1 101 102A *5­ . . . . . . S­V­S 8% Impr. Municipal București . . 84 85 Obl. casei Pensiunilor I..................... 230 235 împrumutul cu premie..................... 33 34 Act. Băncei Naț. a României . . 1380 1400 Acțiuni Dacia-România..................... 360 365 Acțiuni soc. Naționale..................... 235 240 ale soc. de cred. mobil . . 200 204 s » » » construcții . . 270 276 Acțiuni fabrica de hârtie .... — • — Argint contra aur................. 7 t ~~ Bilete de bancă contra aur .... 7 50 7 — Florini....................................... 20 70 2 08 CURSUL DIN VIENA Napoleonul.......................................... 9 77— — DUcatul............................................... 5 78 — Loje Otomane............................ 20 70 — Rubla hârtie............................ — — CURSUL DIN BERLIN Rentă Amortisabilă............. — — — Oppenheim........................................... 207 — — Oblig, m­oi 6 °­ 6................................. 104 40 — , »5%..................................... 100 60 -Ruble hârtie............................................ 207 80 — CURSUL DE PARIS Renta Română....................... — — — Lose Ottomane........................ 44 25 — SCHIMBUL Paris (3 luni) . . ....................... 99 50 » la vedere........................................ 100 25 Londra (3 luni)............................... . 25 10 » la vedere ....... 25 25 Berlin (3 luni)...........................................12S 68 > la vedere................................... 102 30 Viena la vedere................................... 552 — tener care a absolvit scola de agricultură cu cel mai frumos suc­ces, precum probeza diploma sa, și care a practicat mai mulți ani, având adeve­rință de o activitate și purtare frumosä și onestă, dorește a găsi un post de ad­ministrator la vre-o moșie mare, in con­­d­țiuni forte modeste și după meritul ce va proba. Adresa la Redacție. Colecție de Legi 1. Regulament despre atribuțiunele portă­reilor. 2. Regulament pentru tarifa actelor de pro­cedură și esecutare ale portăreilor. 3. Regulament pentru reducerea taxelor portăreilor. 4. Regulament pentru unele atribuțiuni ale portăreilor și pentru esecuțiunea lor. 5. Regulament pentru facerea și esecutarea hotărniciilor. 6. Regulament de ch­eltuieli in materii civile. 7 Regulament de cheltuelii in materii cri­minale. 8. Legea timbrului și înregistrării. 9. Legea pentru menținerea și esecutarea art. 7 din legea rurală. 10. Circulara Ministeriului de justiție rela­tivă la acesta lege. 11. Lege pentru anularea clausei penale. 12. Lege pentru judecătoriile comunale și de ocoale. 13. Lege pentru punerea în lucrare a aces­tei legi. 14. Lege pentru reversibilitatea pensiunelor din Moldova. 15. Lege asupra mărcilor de fabrică și de comerciu. 16. Regulament relativ la acesta lege. 17 Lege asupra responsabilității ministe­riale. 18. Lege pentru revizuirea art. 7 din Con­­stituțiune. 19. Regulament de taxere a se plăti pentru inserarea actelor judecătoreși in Monitorul oficial. 20. Lege pentru Casa de economie. 21. Lege pentru suspendarea termenilor la autoritățile judecătorești din Iași. 22. Regulament pentru biletele de liberă petrecere in România. 23. Legea telegrafo-postală. 24. Tablou de determinare a circumscripțiu­­nelor și de fixarea reședințelor judecătoriilor de ocoale. Acesta colecțiune care cuprinde 24 legi, re­gulamente și circulări, formeza un volum in 8 °, de 224 pagine, cu o tabelă de materii forte invesnitare pentru consultare și se află de vânzare numai la tipografia editare „Th. Balassan”, cu modestul preț de ® K SO fe. exemplarul. Sănătate», depinde de funcțiunea regulată a stomad­ului și a intestinelor. Fie­care știe prin experiență că când aceste organe înce­­téija de a funcționa regulat, atunci resultă un zeu general, care se schimbă in indisposiție seriosă, dacă nu ar lua ca remediu o cură­țenie ușoră. Cel mai bun purgativ ce se pote lua este negreșit Ceaiul Ch­ambard, care prin gustul seu agreabil convine la per­sane de ori-ce vîrstă. Se prepară ca ceaiul ordinar. Se pote lua tot asemenea cald, dulce, aromatisat după dorință. Nu oca­zione­ la nici derangeament nici oboselá. La tóte farmaciele in cutie de câte 1.25. Deposit in Iași la farmaciele Konya, Raco­­vitz, Linde, Farmacia Sf. Spiridon, in Boto­șani Vasilie Vasiliu. 3

Next