Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-10-24 / nr. 121
vitorii și tot bagagiul său ca amanet pană ce ar putea trimite deslegarea cuvenită de la Ministerul respectiv din Bucuresci. Insă nici acesta garanție nu se păru suficientă șefului de frontieră român, pănă ce lordul Syces nu lăsă la Ungheni și pe un cumnat al seu ca amanet, care pe lângă tote a fost și insultat de vameșul de acolo.Ei bine pentru ce se fac are atâtea dificultăți unor persone onorabile, pe când cele numerose de vagabondi trec peste frontierele nostre, nesuparați de nime? —Ar fi bine ca aceste inconveniente să dispară odată și să nu ne facem ridiculi în ochii străinilor, prin nisce măsuri prea aspre. Cronica Judiciara. Fiindcă mulți sunt creditorii lui Inge Robert, multe zile a durat cercetarea procesului dintre acei creditori, cu Bancherul Sam. M. Hofer și multă lume așteaptă cu inpaciență rezultatul acestui proces. Credem dar a face bine publicând intocmai deciziunea Curței, care este precum urmeza: CURTEA DE APEL DIN IAȘI Secțiunea I. PROCES-VERBAL. Ședința publică din 29 Sept. 1884 sub președința d-lui Gh. Liciu Prim-Președinte, membrii presenți D-nii Gh. Șișmanu, M. Grigoriu, I. I. Vrânceanu, Supleant, I. Simionescu. Conform Procesului-Verbal de era 28 ale curentei, pentru astăzi fiind amânată rostirea otărărei în procesul dintre Inge Robert și creditorii lui, cu Samoil Meer Hoter și Succesori, pentru anularea unei creanță ipotecare de 26,000 Napoleoni. Curtea deliberând și sé^lind apelurile făcute contra sentinței Trib. Iași S. I. No. 27 din 9 Fevruarie 18S3 pe de o parte de cătră 8 creditori chirografari a D-lui Inge Robert și anume: Const. Antonescu, Iconomul loan Stefan Florea, Iconomul Garofeanu, Ana Emandi, Adolf Braunstein, Margarint Chesim, Iacob Negruți și Domnișora Ralu Ralet, iar pe de altă parte de cătră Bancherul Meer Hofer, cerânduse de cătră numiții creditori apelanți reformarea sentinței apelate, în sens ca creanța ipotecară făcută de Inge Robert pe numele lui Hofer penru suma de 26.000 napoleoni să se anuleze ca simulată după cum D-lor au cerut și susținut la prima instanță în mod principal, iar nu să se considere ca o creanță reală dar anulabila numai pentru că este făcută în frauda și prejudiciul creditorilor, după cum d-lor au cerut acesta numai în mod subsidiar, și după cum a hotărât Trib, prin sentința apelată, iar apelul d-lui Hofer tinde la reformarea sentinței și respingerea în totul atăt a acțiunei în 4 simulațiune, cât și a acelei revocatorii sau V pauliane, intentate de mai mulți creditori chirografori contra d-sale și a d-lui Inge, pentru anularea menționatei D-sale creanțe hypotecară de 26,000 napoleoni. Considerând că după spiritul Art. 66 comb. cu 796 din pr. civ., oricine face o pretențiune sau cerire de anulare de acte înaintea Justiției, trebue se dovidească că are interes pentru obținerea acelei pretențiuni sau anularea de acte. Considerând că în special, după spiritul art. 970 din cod. civ. creditorii cari atacă actele făcute de debitorul lor, ca simulate sau fraudulose, trebue se probeze nu numai intențiunea fraudulosă din partea debitorului și a celui de al treilea, în favorea căruia acesta a făcut acele acte, dar mai ales trebue se facă a se convinge justiția despre esistența prejudiciului ce li se causasă prin efectuarea acelor acte. Considerând că esistența acestui prejudiciu nu pute se resulte decăt în cazul cănd n’ar fi remas debitorului nici o avere în urma facerii actelor atacate de creditori, sau iar fi rămas mai puțină decăt ar trebui pentru achitarea tuturor creditorilor anteriori efectuărei acelor acte. Considerând că în cazul cănd au mai remas debitorului avere, în urma facerii actelor atacate, atunci prejudiciul cauzat creditorilor prin acele acte, nu se póte proba decăt prin stabilirea cu certitudine a prețului acelei averi, spre a se pute cunosce dacă acel preț este sau nu suficient pentru întrega achitare creanței lor. Considerând apoi că stabilirea acestui preț nu se pate face nici pe baza cumpărăturei averei de cătră debitor, nici prin experți, nici prin înmulțirea veniturilor anual a imobililor cu 15 după baza stabilită prin art. 10 a legei din 1881, relativă la înstreinarea bunurilor statului, și nici prin aprecieri de fapt din partea judecătorilor, după cunoștințele ce ar crede că au despre prețurile din localitatea unde se afla averea debitorului, căci nici unul din aceste mijloce nu pute da un resultat cert despre prețul care s’ar pute obține prin vinderea averei, și care preț ar urma să se impartă între creditori, spre a se cunosce atunci dacă este sau nu suficient pentru achitarea creanțelor lor. Considerând prin urmare că singura basă după care s’ar pute stabili prețul averei remasă debitorului, nu pate să fie alta decăt acea admisă de procedura civilă pentru urmărirea averei debitorilor, adică vinderea prin licitațiune publică, și împărțirea prețului între creditori, căci numai acest preț este valorea efectivă a averii în raport cu interesul real al creditorilor. Considerând că anularea actelor debitorului ca simulate sau fraudulose ar pute să se pronunță de justiție, fără de a fi obligați creditorii se proceadă mai întăiu la urmărirea averei remasă debitorului lor, cel mult atunci cănd s’ar recunosce pănă la evidență că vallora acestei avere este cu mult mai mică de căt suma la care s’a rădicat pasivul debitorului. Considerând că în specie însuși creditorii apelanți, recunoscând pe de o parte în cursul disbaterilor, că valora averei remasă debitorului Inge Robert, în urma constituirei menționatei ipoteci de 26,000 napoleoni, pentru Dl. Sam. Meer Hoffer la 27 Ianuar 1882, avere care consistă în moșiile: Criveștii, Habaseștii, Brătulenii și Fărcășenii din Jud. Roman, se póte râdica la suma de peste 140,000 galb, iar pe de altă parte susțiind ca datoriele s’ar rădica la suma de peste 170,000 galbeni, din chiar această recunoscere rezultă că dacă este mare pasivul numitului debitor apoi și valora activului seu este destul de mare, așa încât prin vinderea cu licitație publică a moșiilor, și a orice altă avere a acestui debitor, s’ar pute ca să se obțină un preț care se acopere tot pasivul, și atunci creditorii n’ar mai ave nici un drept se atace ca simulată sau fraudulosă creanța de 26.000 napoleoni, căci n’ar are nici un interes de a obține de la justiție un asemine resultat. Considerând că după cele espuse mai sus, nu este admisibile în specie nici un alt mijloc pentru stabilirea cu certitudine a prețului averei remasă d-lui Inge, în urma constituirei ipotecei de 26.000 napoleoni, de căt vinderea acestei averi prin licitațiune publică. Considerând prin urmare, că pănă la efectuarea unei asemene operațiuni Curtea nu pute să se pronuncie în cunoscință de causă asupra apelului creditorilor, și acel a d-lui Hoffer. Considerând că însuși Dl. Vernescu, unul din avocații asistenți a D-lui Hoffer, a cerut de a nu se admite de Curte, acțiunea revocatorie pănă ce creditorii n’ar discuta mai întăiu averea debitorului [nge, prin vinderea ei cu licitațiune pudică, ceia ce însemnează că acesta acțiune nu trebue a se respinge acum ca prematura. Considerând că în asemenea situațiune Curtea trebue se admită că vânzarea averei d-lui Inge, de către creditorii interesați prin licitațiune publică, constitueste o chestiune prejudicială pentru judecarea apelurilor de care este sesizată, și după art. 332 pr. civ. al uit. este în drept, și datore, de a ordona să se eefectueze mai întăiu aseminea operațiune, care este cerută de cătră una din părți, spre a se stabili cu certitudine dacă pasivul, este sau nu mai mare de cât activul, iar pănă atunci judecarea apelurilor se remănă în suspensiune, fără prejudiciul dreptului de perimare a apelului creditorilor pentru partea interesată. (E. Paucescu, tratet oblig. vol. I pag. 393, Demol. vol. 25 No. 185 peg 181). Pentru aceste motive Decide Suspendă judecarea apelurilor, pănă când creditorii interesați ai debitorului Inge Robert vor face a se vinde averea acestuia, spre a se stabili dacă pasivul său, este sau nu mai mare decât activul Dat și cetit în audiență publică astăzi 29 Septemvrie 1884. Osebită opiniune Subsemnatul consilier sunt de părere că se pate hotără fondul, fără a fi nevoie de a se discuta averea debitorului Inge Robert. M. Grigoriu. Declarațiile de căsătorie de la 14 Oct. pănă la 21 Octombre 1884. P. Petrache a Măriei cu d-ra Ana Casian Vas. Carnea cu d-ra Safta Iosep Ion Buraga cu d-ra Maria Andoniu Herșcu sin Strul cu d-ra Rabla Tiic Teodor Orășmnanu cu d-ra Ana Zmău Isidor Banner cu d-ra Fany Rudic Vasile Grădinariu cu d-ra Maria Ancuța Gh. Samoil cu d-ra Ana Ștefăniu Herșcu Startz cu d-ra Leia Israil Peisih Gold cu d-ra Rebeca Mordhe B. Goldinberg cu d-ra Hana Beer Gh. Caracocik cu d-ra Ecaterina Garas Marcu Marcovici cu d-a Rubla Meirovici. Morți de la Ia—21 Octombrie, Anica Dimitriu de 45 ani, Vasile Botez de 60 ani, Marghiola Badanagița de 50 ani, Maria Duca de 50 ani, Lupu Mihailovici de 65 ani, Ițic David de 65 ani, Iosef Slosser de 21 ani, Elena Negru de 30 ani, un om necunoscut ca de 50 ani, Vasile Mandache de 36 ani, Paraschiva Pușcașu de 70 ani, Dim. Calude de 22 ani, Elena Chelărița de 28 ani, Mihalachi Ionescu de 40 ani, Gh. Bucșală de 34 ani, Gh. Ivan de 38 ani, și 18 copii pănă la vrâsta de 10 ani, împrumutul orașului București Seriile eșite la sorți la tragerea de la 20 Octombrie (1 Noembrie st. n.) efectuată la Gotha: 162, 244, 302, 470, 476, 815, 928, 1072, 1118, 1207, 1241, 1249, 1486, 1617, 2325, 2326, 2329, 2352, 2511, 2570, 2649, 2664, 2713, 2837, 2961, 3007, 3137, 3195, 3269, 3514, 3539, 3731, 4016, 4094, 4098, 4155, 4605, 4636, 4694, 4833, 4987, 5312, 5792, 5859, 5961, 6189, 6199, 6343, 6375, 6392, 6417, 6450, 6576, 6960, 6977, 7075, 7285, 7304, 7330, 7476. CURIERS TH BALASSAN. DIVERSE Juriul de frumusețe.—pilele trecute împăratul Germaniei cu soția sa sosea la Colonia, 80 de fete trebuia sé-i întâmpine, dar aceste 80 de fete trebuia se fie cele mai frumose din oraș. Nu era lucru ușor de a alege pe aceste fete, dar in fine se făcu. Una din ele trebuia sa dea un buchet împăratului și, cum se cădea, trebuia să se alega cea mai frumosă din cele 80. Un juriu se constitui dar, după ce delibera multă vreme, nu alese nimic ; misiunea sa era cu adevăr forte grea și... periculosă . Femeile nu sunt blânde când e vorba de frumusețea cumpărată in borcane, cu cutia și cu forțe, darămite când e vorba de frumusețea lor propria ! Eligibilele propuse să să devină alegătóre, adică să voteze fiecare in secret pentru alegerea celei mai frumose. Juriul de frumusețe primi cu bucurie, dar după deschiderea voturilor alegerea ar fi putut începe pentru că fiecare era cea mai frumosă , fiecare votase pentru sine, piciurele rele. Sorții au fost, siliți să intervine și, din întâmplare, avură mai mult curagiu decât arbitrii, mai multă dreptate decât frumusele, căci numele celei mai gingașe fetițe e și din urnă. (Tel.) Împușcat.—Radu Matei Chircă, isprăvnicel la d. Bancu arendașul moșiei Orlea din plasa Oltu de jos-Balta di str. Romanați, a tras cu pușca in Iacob Tudor Lețu din comuna Vădăstrița același județ Pușca fiind încărcată cu 17 poșuri și tote mergând după gândul numitului isprămnicer. Iacob Lețu a încetat din viață la câteva ore după ce a fost lovit. Causa a fost că isprăvnicelul a găsit pe mort păscând vitele in rapița arendașului. Parchetul a fost sesizat. In noptea de 14—15 Octombre curent, israelitul Solomon Herșcovici distribuitorul de tutunuri din județul Buzău plasa Câmpului, pe când se întorcea in orașul Buzău de la Cioranca, movila Banului și trecea prin comuna Costeștii, având asupra sa suma de 6.237 lei ce strânsese din plata tutunului pe care antrepositarul Regiei îl dedese pentru a’l distribui in județ, la podul după apa Călmăței numitul israelit, in scop de a’și însuși suma ce încasase a născocit planul de a omorî pe visitiul Vasile Bărjoiu ce conducea trăsura, trăgând trei focuri de revolver în trensul, spre a da se ințelega că le-au eșit hoții înainte și i-au jefuit de bani. După ce și-a pus in practică planul, deși visitiul nu încetase din viață, însă israelitul credându’l morta și încălecat pe dată pe un cal de la trăsură și alergând in comuna Costești a denunțat primarului respectiv că a fost jefuit. Primarul îndată a și luat disposițiuni a se aduce trăsura împreună cu visitiul la comună. Pe drum israelitul vițlând că visitiul nu încetase din viață și temă fiindu’i să nu i se descopere planul l’a strâns de gât și l’a lovit cu revolverul in cap și pe față ; întâmplarea a făcut, ca nenorocitul să scape și acum de morte. Un vătășel al comunei, Tudorache Ceaușu a observat faptul: Criminalul a dus la comună, după cercetările făcute atât de primar cât și de ajutorul suprprefecturei, israelitul nu a negat faptul. Banii s’au găsit îngropați pe la diferite locuri pe drum. Banii s’au și dat d-lui Leib Grünberg, antrepositorul. D. jude instructor a fost sesisat. Criminalul e arestat Pacientul grav rănite în cura spitalului. (Rom.) A IUICI Moșiele casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași și anume : Todirenii de la jud. Botușani Streanga de la județul Dorohoi Românii și Resboenii de la jud. Numț Vulpășești, Porceștii Luțca și Cordunul de la jud. Roman Onceștii și Palanca de la jud. Vaslui Roșieștii, Bumbăta jud. Fălciu Chițcanii, Bădeana și Vindereii jud. Tutova și Cozmeștii de la jud. Tecuci, carele la licitațiune,i ținută in filele de la 8 pănă la 12 a curentei nu s’au adjudecat, se pun din nou in licitare arendarea lor pe termin de zeci ani începători de la 29 April 1886 pâna la aseminea ții din 1806, dupa condițiunile generale și speciale ce se pot vide de amatori la cancelaria Epitropii. Licitațiunea și adjudecațiunea acestor moșii se va face in zlilele de 22 și 24 Noembre viitor a. c. in camera Epitropii Generale din încăperile ospitalului central din Iași, după ordinea stabilită, și conform jurnalului consiliului de miniștri înserat prin „Monitorul oficial” No. 205 din 1862 Sunt admiși la licitație tóte personele care vor depune o garanție in bani sau efecte publice pe valora cașdiului de jumătate an al arentei actuale.—Iar adjudecațiunea se va face cu restricțiunile regulamentului de licitare, asupra personei acesta care va oferi cel mai avantajos preț pentru casa Spitalelor. ANUNCIURI LICITAȚIUNE N. 19 Moemvrie viitor se va vinde prin licitațiune publică, înaintea tribunalului Roman, pentru cauză de împărțală, moșia Șobrăcești, proprietate indivină a Domnilor Alecsandru Varnav, Ernest Varnav și a Domnei Emma Donnei, întinderea 378 fălci, din care cea mai mare parte pământuri de hrană de prima calitate, arendată pănă la 23 April 1884 cu 18800 lei in aur. A se adresa pentru informațiuni și condițiuni la D-un avocat Eugeniu Donici in lași, strada Sf. Sava casele Domnei Leca, Dr. mei C. G. SLUTZA S’a mutat in Strada Mare in casele I Wecsler lângă Mitropolie. He mrentMut De la 23 Aprilie 1885 moșiile Țipelești, Rediul Mitropoliei și Moimești a Casei reposatului Gostachi Filipescu cu semănăturile de tomna făcute. A se adresa pentru informațiuni și condițiuni la D-na Ecaterina Filipescu Str. Carol Casele N. Emandi. Honodîrîofiffle a dat două odăi nou mo XIXI II lII III lui, forate forte comod, pentru un ofițer, amplocat sau profesor fără familie. Se pote da și 3 odăi cu bucătărie la o mică familie, prețul moderat, avantaj de plată trimestrial sau lunar. Adresa casele maior Manolescu strada Toma Cosma. VARIETĂȚI Publicațiile germane.—O statistică publicată acum de curând la Berlin dă următorele amănunte asupra fiarelor germane : in Prusia se află 1,635 fliare germane, cu 5,000, 000 abonați; in Bavaria, Wurtemberg și i n ducatul Baden sunt 552iare cu un milion și jumătate abonați; inmicele State germane sunt 260 fiare cu 480,000 abonați ; in Alsacia Lorena 52, cu 120,778 abonați. In Austro-Ungaria se publică aici 518 ziare politice, din cari 298 sunt în limba germană și 221 in diferite alte limbi. In 1882 s’a publicat in Germania și’n țările germane, 331 enciclopedii, dicționare și biografii, 1,207 cărți de teologie, 1507 opere legislative, 839 cărți de medicină, 799 cărți de științele naturale, 165 de filosofie, 1,851 cărți de scoli și 401 cărți pentru copii. * Fabricațiunea ceasornicilor in Elveția. După o statistică publicată la Geneva, 40,000 locuitori sunt ocupați in Elveția cu fabricarea clasornicelor, cantonul Neuchâtel ocupă 13,706 lucrători, fabrică in fiecare an aprope un milion de clasornice, cari represintă o valore de 50.000. 000 fr. In Vandois sunt 7,700 lucrători, din cari o parte este întrebuințată la fabricarea musicelor. La Perne sunt 10,000 lucrători cari produc ciasornice in valore de 30 mil. fr. Producțiunea totală a ciasornicelor in Elveția se urcă la 1,600,000, a căror valore e de 88,000,000 fr Exportațiunea s’a urcat, in 1882, la 154,000 kilog.de ciasornice, urcându-se pe fiecare an cu câte 25,300 kil. Importațiunea era de 46,400 kil., consistând din ciasornice trimise pentru a fi reparate. D. Paul Kramer, din Neufchâtel, a inventat un nou ciasornic, pe care l-a intitulat „ciasornicul cu ace universale,*1 căci el arată ora diferitelor capitale, cum da exemplu Parisul, Suezul, Bombay, New-York și San-Francisco, (V. C.) viz i ± ibbi:3bbi ± ibbi ARTICOLE DE VOIAGE Saci și cufere cu și fără arangamente, precum și alte necesare profage tote in qualitate extrafină se află la Magasia de Musică și Papetărie Hirscher Finkel/ Iași Strada Lăpușneanu. al Se află in Depou și Piano din cele mai renumite Fabrice. ** * * MONUMENTE ISTORICE Septâagenarul și neobositul Ij.-colonel Dl. Pappasoglu nu au putut muri in urma gravei sale maladii, pănă a de face și în vara acesta în excursiunile sale arheologice, o escursiune mică, pe unde se răspăndesc de 18 secole remășițele sacre ale străbunilor noștri, cu ale sale fonduri a luat din Capitală pe un desemnator, care a copiat de pe la mai multe biserici vechi, tot ce a găsit vrednic de istoria Românilor, precum: portrete a mai multor Domni și Domne, boeri și cocone, precum și diferite ornamente și sculpturi din diferite secole. Compunându-se tote acestea îmtr-un album, ministerul de Instrucțiune, sau Academia îl pote cumpăra de la D-sa pentru folosul țerei. Avis amatorilor de istoria țerei . INSTITUTUL FROEBELIAN (Grădina de Copii), dirijat de D-na Sofia Max s’a mutat în casele Iby (fost Chateau aux fieurs), str. Băncei, vis-a-vis de casele Lothringer. Heinebiket Un apartament cu sau fără grajdin și șură în casele Domnei Sultana Manu, în strada St. Teodor. CASA DE SCHIMB M. M. 27. STRADA LIPSCANI. 27. Pe saua de 18 Octomb. 1884. Cump Vând. Cursul București»__________ 5 °/o Rentră amortisabilă .... 93 Vi 94 B °/0 Rentă perpetuă..........................91 */» 92 — 6% Oblig. de Stat......................... 96 96 */1 6 °/6 » » » drum de fer . . — — 7% Scrisuri funciare Rurale . . . 102 102"/i/ull Urbane ! 1 101 102A *5 . . . . . . SVS 8% Impr. Municipal București . . 84 85 Obl. casei Pensiunilor I..................... 230 235 împrumutul cu premie..................... 33 34 Act. Băncei Naț. a României . . 1380 1400 Acțiuni Dacia-România..................... 360 365 Acțiuni soc. Naționale..................... 235 240 ale soc. de cred. mobil . . 200 204 s » » » construcții . . 270 276 Acțiuni fabrica de hârtie .... — • — Argint contra aur................. 7 t ~~ Bilete de bancă contra aur .... 7 50 7 — Florini....................................... 20 70 2 08 CURSUL DIN VIENA Napoleonul.......................................... 9 77— — DUcatul............................................... 5 78 — Loje Otomane............................ 20 70 — Rubla hârtie............................ — — CURSUL DIN BERLIN Rentă Amortisabilă............. — — — Oppenheim........................................... 207 — — Oblig, moi 6 ° 6................................. 104 40 — , »5%..................................... 100 60 -Ruble hârtie............................................ 207 80 — CURSUL DE PARIS Renta Română....................... — — — Lose Ottomane........................ 44 25 — SCHIMBUL Paris (3 luni) . . ....................... 99 50 » la vedere........................................ 100 25 Londra (3 luni)............................... . 25 10 » la vedere ....... 25 25 Berlin (3 luni)...........................................12S 68 > la vedere................................... 102 30 Viena la vedere................................... 552 — tener care a absolvit scola de agricultură cu cel mai frumos succes, precum probeza diploma sa, și care a practicat mai mulți ani, având adeverință de o activitate și purtare frumosä și onestă, dorește a găsi un post de administrator la vre-o moșie mare, in condțiuni forte modeste și după meritul ce va proba. Adresa la Redacție. Colecție de Legi 1. Regulament despre atribuțiunele portăreilor. 2. Regulament pentru tarifa actelor de procedură și esecutare ale portăreilor. 3. Regulament pentru reducerea taxelor portăreilor. 4. Regulament pentru unele atribuțiuni ale portăreilor și pentru esecuțiunea lor. 5. Regulament pentru facerea și esecutarea hotărniciilor. 6. Regulament de cheltuieli in materii civile. 7 Regulament de cheltuelii in materii criminale. 8. Legea timbrului și înregistrării. 9. Legea pentru menținerea și esecutarea art. 7 din legea rurală. 10. Circulara Ministeriului de justiție relativă la acesta lege. 11. Lege pentru anularea clausei penale. 12. Lege pentru judecătoriile comunale și de ocoale. 13. Lege pentru punerea în lucrare a acestei legi. 14. Lege pentru reversibilitatea pensiunelor din Moldova. 15. Lege asupra mărcilor de fabrică și de comerciu. 16. Regulament relativ la acesta lege. 17 Lege asupra responsabilității ministeriale. 18. Lege pentru revizuirea art. 7 din Constituțiune. 19. Regulament de taxere a se plăti pentru inserarea actelor judecătoreși in Monitorul oficial. 20. Lege pentru Casa de economie. 21. Lege pentru suspendarea termenilor la autoritățile judecătorești din Iași. 22. Regulament pentru biletele de liberă petrecere in România. 23. Legea telegrafo-postală. 24. Tablou de determinare a circumscripțiunelor și de fixarea reședințelor judecătoriilor de ocoale. Acesta colecțiune care cuprinde 24 legi, regulamente și circulări, formeza un volum in 8 °, de 224 pagine, cu o tabelă de materii forte invesnitare pentru consultare și se află de vânzare numai la tipografia editare „Th. Balassan”, cu modestul preț de ® K SO fe. exemplarul. Sănătate», depinde de funcțiunea regulată a stomadului și a intestinelor. Fiecare știe prin experiență că când aceste organe încetéija de a funcționa regulat, atunci resultă un zeu general, care se schimbă in indisposiție seriosă, dacă nu ar lua ca remediu o curățenie ușoră. Cel mai bun purgativ ce se pote lua este negreșit Ceaiul Chambard, care prin gustul seu agreabil convine la persane de ori-ce vîrstă. Se prepară ca ceaiul ordinar. Se pote lua tot asemenea cald, dulce, aromatisat după dorință. Nu ocazione la nici derangeament nici oboselá. La tóte farmaciele in cutie de câte 1.25. Deposit in Iași la farmaciele Konya, Racovitz, Linde, Farmacia Sf. Spiridon, in Botoșani Vasilie Vasiliu. 3