Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-11-25 / nr. 134
j Buhman Șmil și Revin Șmil p. maltratare apel Gheorghiu S. p. contravențiune apel Revin Ștrul p. contravențiune, apel Joi 29 noem. Hoberman Gustav cu Haim Meer Goldstein p. dauie Păun Constantin cu Petru Popovici p. b. apel Burghelea Profira și Filipescu Aneta cu I Fotea p. chirie apel Wolf Sigal Goldstein cu erezii def. Ecaterina Ghica intervențiune Creidman Mina cu Emanoil Creidman și frații Teiler p. b. proprie, apel Locuitorii com. Rochiței cu Altăr Boghin darie Lupa Corn cu loan E. și Iosef sin Herșcu p. b. Roșu Elena cu Sima Leberzart și Hude Lebenzon p. anularea unei obligațiuni Vineri 30 noem. Ivanov M. Paulina p vagabondaj Goldinberg Aizic p. maltratare Grosman Henic, Ghesberg Leib și Vassengrin Avram p. contravențiune la legea bursei Rivinsin Ițic p. lovire fără voe Prigoreanu Vasile p. maltratare Răzășanu Vasile și Gheorghi p. maltratare Irimia Dimitrie p. maltratare Grimberg Bernard p. ultragiu apel Lone Maria p. maltratare, apel Poitven Maria cu soțul ei Al. Poitven, divers TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA III. Luni 26 noem. Vânzarea imobil. def. Moscovici Steclariu p. Strul Șmilovici Contestațiunile d-lui Ion Capucinski și Primăria Iași la locul lui David B. Finchelstein Convoc, cons. de fam. casei def. I. Antoniu Supralicitarea la vând imob. Leiba Agrilovici Convocarea consiliului de familie casei def. Marcu Herș Hecht Sâmbătă 1 decem. Vânzarea imob. Caiman Seinfeld p. I. E. Garfinkel TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA IV. Luni 26 noem. V. Gruhol cu I. Martin p. b. (oposiție) Joseb Bilic Dresner cu Grinfeld și I. Moscovici p. bani Avram Mark cu D. Sfarți și Iulius Goldstein pentru bani Adolf Landesberg cu Aron Goldintal p. b. Josep Goldman cu Solomon Cuten p. b. Iosep Silberberg cu esecutoria unei sent. com. Mișca Moscovici soția falitului Moscovici p. lichidarea pretențiunilor sale dotate Candel Leia cu Marcu Grinfel p. b. Marți 27 noem. A. Rotman p. înșălăciune Iacob și Kunigundo Iturcă p. calomnie C. Florea p. batai Ițic Iosepovici p. insultă Hana Leo Herșcovici p. maltratare Elisaveta C. Mititelu p. insultă Mercuri 28 noem. C. Unter et Cnie cu M. Pascal p. b. G. Velciu cu Costea Atanasiu p. b. Opoziția lui P. Vuro la urmărirea lui Gh. Jelescu contra lui Șerabă Leib Melrhofer cu Mayer Sposser p. b. Ghidalea Straitman cu H. Botișineanu p. b Matei ,atoni Tasm Viorica p. divers Statul cu Emil Castan p. bani Moise Starțenberg cu Goldintal Frații Tauzer cu Carl Miller p. b. Vineri 30 noem. V. Teodor Vasile p. contravențiune Pascal și Maria Stroia p. insultă H. Baraș p. bancrută simplă D. Manoliu pentru furt Avram Raih p. furt Sămbătă 1 decemi. Elem? Mardar cu soțul ei p. divers B. Feldson cu F. Țimbel p. bani UN LICEU CURIOS IN AMERICA. In Pensilvania, aprope 20 kilometre de Filadelfia, se găsește renumitul liceu al Suatmarii. Acest institut este miest și are peste trei ■sute elevi, băeți și fete la un loc, auzind aceleași prelegeri în aceleași salone; ei se distrază și mănâncă împreună, trăind în armonie și nedespărțindu-se decât numai când merg în dormitore. Institut ml este desigur, acesta este resturnarea întregului sistem al învățământului și educațiunii bătrânilor idei europene . In america acest lucru pare cu totul natural. Dacă lectorul bine-voește a mă urma, îmi voi face o deosebită plăcere a-1 conduce, străbătând împreună vastele coridore în spirală și nemărginitele salone ale acestui liceu, și tot de odată al recomanda jțnilor locuitori femenini și masculini. Liceul se găsește afară din oraș, în câmpie, în dosul lui întindându-se 0 dumbrava imensă, unde se pote găsi tot felul de distracțiuni scolastice și unde poți respira un aer curat și plin de viață; acest liceu este nemerit ca loc de educațiune sau mai bine de creștere a tinerimei. El este fondat de o societate de citacheni, care, după cum se știe, este o sectă protestantă, din cele mai mari și școlarii cei mai mulți aparțin ei. Ca străin, am întâmpinat o frumosă și cordială primire, și unul din profesori binevoi a-mi servi de călăuză spre a visita acest aședământ. Fiind-că școlarii sunt de ambe secse, de ambe secse sunt și profesorii, și deși X, sau Y. din fire au sunt astfel ca se ocupe frumusa și schimbă diosa fantasie a femeilor, totuși profesorul de matematici superiore în acest liceu este una din cele mai gentile și frumóse tinere femei. Cei mai mulți profesori de limba latină, fisică, matematici, chimie etc. sunt femei. In ceea ce privește croitoria și alte îndeletniciri femenine, nu ne mai întrebați, nu se portă nici o grijă, și tânăra fată îndată ce’și termină cursurile póte forte bine sa nu știe la ce servă degetarul; dacă bărbatul ei i-ar pretinde sâ’și cose ceva, nu s’ar pricepe, dar ca să’i declame vr’o bucată din Orațiu sau Sofocle, să’i deslege vr’o problemă matematică complicată, este un maistru desăvârșit. Străbătând lungile și largile coridore pardosite cu plăci late de piatră, vei îi îndrepta și în stânga clasele cu un mobilier uniform și cu ternele table negre cu creta lângă ele, așezate în dosul catedrelor, în fața bâncelor paralele și alăturea cu cărțile geografice. * * $ Era într’o Duminică și elevii nu se zăreau pe nicăieri; singura probă de prezența lor în acestă incintă sunt sotimele de pălării spânzurate în drepta și în stânga galeriilor, al căror arangjament este un fel de prototip și inovațiune; pălăria elevului acosteza pălăria cu borduri largi de pan a fetei, mai colea o frumosă pălărie cu panglici late și roșii sunt sigur a fi a vreunei ocheșe, mai dincolo alta deteriorată și puțin curată se râzmă cu o strigătore indiscrețiune pe o elegantă pană albă. Negreșit că eu dorim mai mult se ved pe locuitorii acestui liceu decât pălăriele și sălile gole, și, dorința fiindu’nr' "Ilicită de frumusa mea cărăusă, tusei cond.s 1 ’eptul în salonul de recreațiune.—O ,? mare deschidânduse, un neașteptat tablou îmi rea Din capătul scării, compusă dir -rorr. . ., se vede o sală vastă unde vr’o suia de elevi, fete ți băeți, alerga, cântăriV e. c.; flecăresc, etc. Hainele fetelor sa: dosire, albe sau roșii de muselină ,eră într’un chip plăcut de cele a ale ăeților. Aprópe de mine o tetă brună ca de 17 ani nu bagă de samă preserimea, atât era de preocupată la o partită de șah ce-o făcea cu un tânăr nalt și palid. Trei domnișore vesele și cu figura aprinsă alerga ținându-se de mână, curgându-le de pe obraz muri de nădușălă, spre a prinde într’un colț pe un băiat blond de cinci-spre-zece ani care fugea din mâinele lor, scăpându-le printre degete. Mai la o parte stă gravitatea : tineri de câte două-zzeci de ani și tinere jocă fel de fel de jocuri inocente : șah, biliard, domino etc. Parte dintre acestea sunt de o frumusețe răpitore și atât de simple și de liniștite în manierile lor că ar putea cineva se jure că acel viclen copil înaripat, amorul, n’a bătut încă la ușa acestor fragide inimi. Mi se recomandă o lună ca de optsprezece ani, care primise prima medalie la esamenul de franțuzește. Acesta jună e de un frumos tip anglo-ispanic, înaltă, rumenă, ovală și ochii negrii și mari, care fac o curiosă antitesă cu lungul iei per blond cei atârnă până la cingătore. — Mi se pare că acești domni elevi sunt cam îndrăsneți și bruști,—îi lisei—și când vă jucați nu ve prea respectă îndestul. — Nici de cum domnul meu, îmi răspunse ea, din potrivă, ne place să ne îmbrânească și să ne supere. Dacă nu ne-ar supăra atunci n’ar fi frații noștrii. Acest răspuns îl găsii în smerit, iar conducătórea mea rîdea. Pe când vorbim cu plăcuta blondă, un tânăr ca de nouespre-zece ani nu’și deslipea ochii de ea, și mai târziu am aflat că acest sentimental școlar i se făcuse observațiuni d’a un mo., vorbi c’u tata, căci va fi eliminat din școlă. — Trebue să fie forte greu de guvernat acest mic popor, flisei conducă tórei mele când eșiăm din sală. — Din contra d-le, ’mi răspunse ea. Toți acești elevi când au intrat în liceu erau d’abea de treisprezece ani și de aceia se iubesc ca frații, și astfel deprindânduse cu acesta pǎstreza până astăzi o iubire fraternă. Afară de acesta exercităm și o mare supraveghere; când îi vedem, prea adesea convorbind în secret îi sforțăm a se desbăra, și dacă nu se supun îi dăm afară. In interval de doisprezece ani de la fundarea institutului, nu s’a ivit nici un incident neplăcut. In ceia ce privește relațiunile lor esterne, corespondența etc. le dăm totă libertatea. Și s’ar putea altfel ? Când elevii noștrii termină cursurile, la o vârstă de 20 de ani aprope, forte rar se căsătoresc între dânșii In timp de opt ani am avut numai vr’o treisprezece esemple când elevii noștrii s’au căsătorit cu conșcolarele lor. Suntem în sala de chimie, curată și’n bună stare, și examinez proba unei analize făcută de o tándra cu cea mai mare decsteritate și perfecțiune. Secțiunile se împart în două secțiuni distincte : sciințele și literile. In cea d’intei se disting băeții, în secunda preponderéza fetele. In clase, în sala de mâncare și’n celelalte locuri, ambele secse amestecate sunt d’avalma, nu ca la noi în secțiuni separate. O sală aparte servește de biserică și nu are nici un semn distinctiv care să arăte sfințenia locului; conducérórea mea, căreia ’i am esprimat uimirea, mi-a țis. . — Cuachenii nu au poW proprii ziși ; se întrunesc Duminica intr’o sinlă destinată pentru biserică, stând fiecare la locul lui într’o tăcere absolută, ne rostind nici o rugăciune, necântând nici un imn, dar fiind absorbiți in profundă cugetare. îndată ce unul din membrii presenți se crede inspirat de sfântul spirit, se scula și ține un discurs; dacă nimeni nu e inspirat, ședința se suspendă in tăcere după o oră de ședere, și cu acesta se termină serviciul lor divin, dacă se pute zice serviciu! * . * * In acest timp se aude un ecou răsunător de clopote ; e ora mesei; sunt poftit și eu, și primesc cu bucurie, căci erase am prilegiul a me vedea amestecat în tinerețe. Am ședut la masa profesorilor, așezată pe un fel de estradă de unde se putea vedea tot ce se petrece in tot restul sălii; tinere și tineri intră și iau loc pe scaune unul lângă altul, fata lângă băiat, începând operațiunea mâncării cu o poftă zgomotosă. In fața mea stă un băiat ca de șaptesprezece ani, având la drepta și la stânga câte o blondă, trinitatea fisionomiilor vioi și simpatici, de care nu’ți mai venea să’ți deslipești ochii. Dar, vai! mai tate aceste tablouri idilice își au sfârșitul lor! Un sunet de clopot, și toți se rădică și ei. După câteva minute plecai, mulțămindu-le & * * * m CURIERUL TH. BALASSA!!. călduros de cordiala și prietenasa primire ce îmi făcuse. Nu me ocupa face un studiu amănunțit asupra avantajelor și desavantajelor educațiunii acestor secte întrunite, ci voi observa pur și simplu că prin acest sistem tinerii dobândesc manieri alese, și caracterul lor devine mai puțin dur și brutal , și ce e mai caracteristic, din pricina conviețuirii și relațiunilor dintre dânșii, eșind din șcală, ei sunt deja omeni formați, nesperiindu-se vânând o femeie, ne mai considerând-o ca un ce străin și ne mai vâțjui, după cum se întîmplă in practica lucrurilor la alte așezăminte de creștere Intr’o Z'. în Cicago, găsindu-mi intr’o familie americană, véd intrând o fată tânără și frumosă, care, după ce a salutat pe toți, zărind intr’un colț pe un tânăr cu care fusese colegă in liceu, alerge la el și bătându- pe umăr, esclamă : — »By jove old boy, Wat a pleasure to see you !« ( Dumnezeul meu ! ce bucurie, babacule, că te văd!) * * * Americanilor le plac forte mult inovațiunile; curiositatea îi subjugă și voește cu orice preț a obține ceea ce nu se găsește in lumea veche, pronunțând cu disntyl «îngura unicei lor dorință ,stă de ă nimici Europa Dăm mai la vale un pasagiu dintr’o gazetă americană prin care se zugrăvește perfect caracterul acestor omeni. »Un profesor din comitatul Wall a introdus in șcală un nou mod de pedepsa , când o elevă silabisește rău un orecare cuvânt, elevului care o ascultă îi e permis s’o sărute.“ Resultatul acestei metode este că elevele mai adese ori își uită lecțiunile și’ntotdeauna fac greșeli, iar școlarii fac progrese, minunate! (Românul) Cronica Judiciară. Istoria unui rac Pe vremea când gârla nu era Încă rectificată, trei ștrengari, unul de 13 ani, anume Tomiță, altul de 15, căruia’i Z'ce Guță și al treilea de 17, Alecu, stau pe marginea apei. Un băiat de băcănie cade vr’o zece ani trecând pe acolo fa victima acestor ștrengari. Iată cum povestește băiatul înaintea tribunalului : Treceam pe marginea gârlei înspre Cotroceni, când deodată mă pomenit incunjurat de băeții aceștia Unul îmi zice : »Da’mi o foiță de țigară“. Bag mâna un bizunar ca să caut, însă altul îmi zice : »Dă’m și tutun ca să putem face țigară cu foița ta.« II privit cu mirare, când al treilea îmi zice : »Dă’mi un ban pentru ca să cumpăr chibrituri să ne aprindem țigara.“ Eu atunci mi-am zis : «Băeții aceștia sunt cu chef și nu le dau nimic. Dânșii văzând acesta, cel d’ântăiu îmi zice : »Dă’mi paltonul și cismele d-tale pentru ca să am și eu mutră de ciocoiu" Eu m’am necăjit și de ar fi fost numai unul le arătam eu, dar erau trei. Atunci vreau să plec, dar unul dintre ei îmi zice : »Na,ia privește un rac in gârlă !“ Eu mă uit dar nu văd nici un rac. Tomiță. Era. Președintele. Nu întrerup?. Reclamantul. Atunci el îmi zice : »Trebuie să’l prind ? El se pleca, se pune cu burta pe pământ pe marginea gârlei, și acesta (Aleea) îl apucă de piciure, dar el bagă mâna in apă prefăcându-se că vrea să pradă racul. Eu mă plec pentru ca să văd racul, dar nu văd nimic, Tomiță. Era. Reclamantul. Atunci, Aleu nu zise nimic. La aceste cuvinte (Râsete) trimit o brâncă pe la spate și căzui in apă cu capul în jos. Preș. Din fericire, știi să înoți ? Apclam. Da, dar m’am udat grozav și m’am lovit, pe când dânșii stau pe mal și rîdeau cu hohote. Câte’și trei. N’am râs. Preș. (lui Tomiță). Se vedem, ce ai de ris ? Tomiță. Era. Preș. Ce ? racul ? Mai înainte de tate, e mai mult ca sigur că n’a fost. Alecu. Dacă dânsul nu’l-a văzut se vede că intrase in gaură. Guță. Noi cunoștem vacii, d-le președinte. Tomiță. Cum au... sunt roșii (rîsete). Reclam. Și după ce am eșit mi-au luat căciula și mi-au aruncat’o in apă. Preș. (lui Alecu). D-ta ai îmbrâncit pe băiat in gârlă ? Alecu. Nu, d-le, se vede că i-o fi venit a metală uitându-se la rac. Reclam. Nu era. Câte și trei acusații. Era. Alecu este osândit la 3 zile de închisore, iar ceilalți sunt achitați. Alecu. Am să fac apel. Era. Localizator. Jru Catarina Fröhlich, care nici pănă la morte nu la părăsit. Dânsul a lăsat’o cu denumirea de „Vecinica miresai »Pate că și caracterul acestei domne a fost de vină că legătura lor nu s’a prefăcut in căsătorie. Caracterul iei era neastâmpărat și independinte și dânsa a resimțit adeseori o mare groză de a se da pe deplin unui poet care devenea vulcanic ori de câte ori geniul poesiei se cobora in el. »Grillparzer îmbătrâni, și numai când ajunse Intr’o vârstă înaintată îi fu erțat să trăiască mereu in apropierea ei. Cele trei surori Fröhlich ii întocmise o locuință potrivită la cazul al patrulea, aprope de aceea a lor. La dânsele găsi Grillparzer niște mâni sprijinitóre in zina când îl atinse aripa morții, adică la 21 Ianuariu 1872.“ Asupra legăturei particulare care’l ținea de Xati, Grillparzer s’a esprimat adeseori atât in poesiele cât și in scrisorile sale, în hârtiile ce s’au găsit după mortea lui, poetul să esprimă astfel asupra relațiunilor dintre dânsul și Catarina Frö’h : „Eu am jucat fără acest mod, pe lângă femei, rolul ului aceste ași fi dat ori ce ca se dai, și cu tótete ani acea ce dânsele voiau să fiu. Amicului său AUmulier, poetul i- a urmatúrcic. „Să’ți descriu pe aceea pe care e ? Mai întăi de tote mă întrebi dacă * ? Cum a’și vrea să pot țlice da fum , Zin să fiu capabil de acest simțimânt, de ‘o » topire deplină a sufletului cu alt sadei, de deplină uitare de mine, de o alipire de obitul iubit. Dar eu nu știu dacă nu can,este o aspirațiune câtră perfecțiune, către arta deplină care mă pune in neputință de a percepe bine lucrurile ce mă incongioră; deși le înțeleg lesne, nu pot să mă alipesc mult timp de dânsele—cu un cuvânt nu sunt în stare să iubesc. »Oricât de mult m’ar atrage un obiect iubit, tot mi se pare că există ceva mai presus de dânsul și mișcările acestui ceva întunecă atât de mult orice alt lucru, incât după o zi plină de foc urmeza una de cea mai mare răcălă, de uitare, de dușmănie, eram să fie. Am observat că la femei n’am iubit decât chipul ce și-a făcut fantasia mea despre dânsele, așa încât realitatea s’a prefăcut într’un obiect de artă. Eram atras prin comunitatea de idei și respins apoi prin cea mai mică deosebire. Se pute numi acesta iubire ?* Cu tot caracterul lui Grillparzer, cele trei surori Fröhlich îi rămaseră credinciose pănă in ultimele momente ale vieței sale. Grillparzer și drama sa Miresa vecinică, de J. Bettelheim. Mai înainte de a ne ocupa de o curiosă problemă, acea a istoriei amorului acestui poet pentru Catarina Fröhlich, tovarășa vieței sale, vom da cititorului orecare amănunte asupra celui mai mare poet și dramaturg austriac. Vom estrage aceste amănunte din introducțiunea la operile poetului făcută de Heinrich Laube: »Francisc Grillparzer s’a născut in anul 1781 in Viena; dânsul studiă acolo, dădea apoi lecțiuni private, și dobândi in anul 1813 o mică funcțiune de la Stat. In tinerețe se făcu cunoscut prin Sapko și Ahnfrau și ajunse, fără contestațiune, in primul rang al poeților austriaci. Puterea sa de producțiune trebuia să sufere nenumărate neajunsuri din partea censurei, pe atunci atotputernică. Rareori a fost un autor dramatic atât de maltratați de autorități... „Tota viața sa el simți o iubire adâncă pennrală otomană perde 8^00 livre din trate acceptate de casa Spartali. Piața Smirnei este asemenea considerabil atinsă de falimentul Spartaly; se crede insă că perderile sunt atât de împărțite incât nu vor putea sdruncina nici o casă. In România,C. Fin “ a anunțat deja că perderile sunt enorme La Galați ele trec de 31,250 livre repartizate aproximativ in modul următor : Steinsberg frați 3000 livre, Schabet Comp. 500, Chatiner 2000, Teologu frați 5000, Jacques Bruner 1000, Isac Loebel 800, St. Vassondo 1000, Bernstein 1400, Zanfiratos 1000, Filip Heilpern 2000, D. Vrionis 3000, M. Wechsler 1500, Banca României 1200, T. Marty 200, Levren 1200, I. Tenen 1500, Dări 1300, Curvinana 400, Willamachi 800, Jac Rubinstein 400, J. Bujes 400, S. Richer 800 livre. La Brăila pagubele se evaluez la 6200 livre repartisate intre căpitan Dionisie 2200, A. Fmdericos 1000 și M. Feider 3000 livre. In Bucuresci pagubele se ridic aproximativ la 70.000 livre. Se speră cu tote acestea că realizarea activului casei falite va acoperi o bună parte din pasivul seu. ANALISA. In timpul din urmă, hapurile elvețiane devenite atât de plăcute în scurt timp, ale farmacistului și au fost supuse unei analise de cei mai renumiți chimici, și sa dovedit că hapurile nu conțin nici o materie vătămătore cordului ci sunt compuse totdeauna din plante medicale din Alpi, etc., care sunt forte folositóre contra conturbările organelor de nutrițiune și digestiune (stomah, ficat, intestine, etc.) Adevăratele capuri elvețiane ale farmacistului R Brandt, și nu se pote garanta decât despre efectul acestora, se găsesc pe la farmacii pe prețul de 1 și jum lei, și trebue să porte totdeauna ca etichetă crucea albă pe câmp roș, și semnătura : R. Brandt — Depositul general pentru totă România, la dr. V. Thüringher, farmacist, 126, Calea Victoriei, București. DIVERSE Foc mare la Galați. Duminica trecută pe la 3 jum. noptea a isbucnit un incendiu la fabrica de făină a fraților Hristoforato, de pe strada Triian, in Târgul- Nou. Focul s’a ivit de la o dependență a fabricei, unde se aflau căruțele , de aici s’a comunicat la hambarul cu producte și apoi la fabrică. Atunci la un spectacol înfiorător, Zice «V. Cov.», mare parte din oraș era luminată ca Ziua. In vr’o două ore totul s’a comunicat la o casă despre apus a d-lui Lipa Braunstein, care asemenea a ars. S’a mai comunicat și la un colț a băei evreesci, ce se afla in dosul fabricei, strada Cojocarilor, insa aici a fost înăbușit la ivirea lui. Casele d-lui Braunstein erau asigurate. Fabrica propriu zisă este asigurată, nu însă și dependințele ca productele din ele. Pagubele se urcă aprope la 500,000 fr. Ziarul german «Tägliche Rundschau» de la 26 curent, ne comunică că pe când in timpurile ordinare nu se primesc in Sigmaringen decât 18 telegrame pe Zi in termen de mijloc, in Zilele de la 15 pănă la 24 Octombrie st. n. cu ocasiunea căsătoriei de aur a părechei princiare de Hohenzollern, auguștii părinți ai M. S. Regelui, s-au primit la oficiul telegrafic din Sigmaringen nu mai puțin de 1695 telegrame cu un total de 50,091 cuvinte, sau zilnic 169,5 telegrame cu un total de 5,009 cuvinte. Ziua in care s’a primit cel mai mare număr de telegrame a fost Zua de 21 Octombrie , in a costă zi s’au primit 418 telegrame, cuprinzând 18,62^ cuvinte. Grafie unor mâsuri luate, serviciul telegrafic s’a făcut regulat și fără întârziere. (Carpații.) ANUNCIURI Wagner Atelier de Croitorie pentru Dame MAGAZIN DE INFECȚIUNE Iași Str Mare No. 10. Sub semnalul aduc la cunoștința unor public și a clientelor că am adus din străinătate un bogat asortiment, de confecțiune pentru dame, tot ce pote fi mai nou și frumos pentru sezonul de iarnă precum : Manteluri de catife brocat, frisee, pape pluș și otoman. Rochii de mutase și cașmir. Tot odată se găsesc diferite mătăsării și cașmiruri pentru comănzi. Rog pe Onor Public a mă visita cu comănzile D-lor, asigurăndu-i că vor fi pe deplin mulțumiți atât pentru calitatea cât și pentru modestitatea prețurilor. §. Wagner. JPe arendai De? la 23 Aprilie 1885 moșiile Țipelești- Rediu Mitropoliei, și Moimești a Casei reposatului Costachi Filipescu cu semănăturile de tomnă făcute A se adresa pentru informațiuni și condițiuni la D-na Ecaterina Filipescu Str. Carol Casele N. Emandi, D. taehi»etc.«modei,rob“ Bisericei Talpalari, câtstiie, in ograda ARTICOLE DE VOIIGE Sad și cufere cu și fără arangeamente, precum și alte necesare. Volage tote in qualitate extrafină se află la Magasia de Musică și Paspetărie Hirschet Finke Iași Strada Lăpușneanu. Se află in Depou și Piano din cele mai renumite Fabrice. jqqppppppppppppp* FALIMENTE. Falimentul casei Spartali din Londra. In numărul precedent al “C Financiar“ s’a anunțat declararea in stare de faliment a marei case de comerciu de cereale Spartaly et Comp. din Londra, al cărei capital se evaluiază la 750.000 livre st. țiarele englese ne spun acum că dd. Holams, Son și Corvard sau numit sindici, iar registrele casei falite se găsesc in mânele d-lor Cooper Brother et Comp. Dintre creditorii locali, cel mai însemnat se zice a fi casa B, W Bludenstein și Comp. Restul creditorilor sunt cei mai mulți in țările dinspre Orient, România, Turcia, Grecia etc Piața Constantinopolului e lovită de acest sinistru in mod simțitor ; numai la Galata sunt creditori cu peste 71,856 livre, din care 40 mii livre aparține unei singure și vechi case grecești Restul e împărțit intre bancheri și principali neguțitori indigeni din oraș, dar acesta in proporțiuni care fac ca perderile respective să nu fie prea seriose. Banca impe Hudic, ingineri. Bibliografie A eșit de sub tipar și se află de vânzare la principalele librării din București: Soarele și locuitorii lui, de Iudeu Theor, cu preț de 75 bani. Pentru cererile din județe: Depozit la librăria frații Ioanițiu, strada Șelari 18. A eșit de sub pressă și se află de vânzare in librăria D-lui Dim. Daniel ki Iași: Calendarul Trebuincios pe anul 1885 și Tabela de reducțiune a măsurilor vechi romănesci in măsuri metrice compusă de I. Dolanski și Tigran