Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-11-25 / nr. 134

j Buhman Șmil și Revin Șmil p. maltratare apel Gheorghiu S. p. contravențiune apel Revin Ștrul p. contravențiune, apel Joi 29 noem. Hoberman Gustav cu Haim Meer Goldstein p. dauie Păun Constantin cu Petru Popovici p. b. apel Burghelea Profira și Filipescu Aneta cu I Fo­­tea p. chirie apel Wolf Sigal Goldstein cu erezii def. Ecaterina Ghica intervențiune Creidman Mina cu Emanoil Creidman și frații Teiler p. b. proprie, apel Locuitorii com. Rochiței cu Altăr Boghin darie Lupa Corn cu loan E. și Iosef sin Herșcu p. b. Roșu Elena cu Sima Leberzart și Hude Le­­benzon p. anularea unei obligațiuni Vineri 30 noem. Ivanov M. Paulina p vagabondaj Goldinberg Aizic p. maltratare Grosman Henic, Ghesberg Leib și Vassengrin Avram p. contravențiune la legea bursei Rivin­sin Ițic p. lovire fără voe Prigoreanu Vasile p. maltratare Răzășanu Vasile și Gheorghi p. maltratare Irimia Dimitrie p. maltratare Grimberg Bernard p. ultragiu apel Lone Maria p. maltratare, apel Poitven Maria cu soțul ei Al. Poitven, divers TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA III. Luni 26 noem. Vânzarea imobil. def. Moscovici Steclariu p. Strul Șmilovici Contestațiunile d-lui Ion Capucinski și Pri­măria Iași la locul lui David B. Finchelstein Convoc, cons. de fam. casei def. I. Antoniu Supralicitarea la vând­ imob. Leiba Agrilovici Convocarea consiliului de familie casei def. Marcu Herș Hecht Sâmbătă 1 decem­. Vânzarea imob. Caiman Seinfeld p. I. E. Gar­­finkel TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA­ IV. Luni 26 noem. V. Gruhol cu I. Martin p. b. (oposiție) Joseb Bilic Dresner cu Grinfeld și I. Mosco­­vici p. bani Avram Mark cu D. Sfarți și Iulius Goldstein pentru bani Adolf Landesberg cu Aron Goldintal p. b. Josep Goldman cu Solomon Cuten p. b. Iosep Silberberg cu esecutoria unei sent. com­. Mișca Moscovici soția falitului Moscovici p. lichidarea pretențiunilor sale dotate Candel Leia cu Marcu Grinfel p. b. Marți 27 noem. A. Rotman p. înșălăciune Iacob și Kunigundo Iturcă p. calomnie C. Florea p. batai Ițic Iosepovici p. insultă Hana Leo Herșcovici p. maltratare Elisaveta C. Mititelu p. insultă Mercuri 28 noem. C. Unter et C­nie cu M. Pascal p. b. G. Velciu cu Costea Atanasiu p. b. Opoziția lui P. Vuro la urmărirea lui Gh. Je­lescu contra lui Șerabă Leib Melrhofer cu Mayer Sposser p. b. Ghidalea Strait­man cu H. Botișinean­u p. b Matei ,atoni Tasm Viorica p. divers Statul cu Emil Castan p. bani Moise Starțenberg cu Goldintal Frații Tauzer cu Carl Miller p. b. Vineri 30 noem. V. Teodor Vasile p. contravențiune Pascal și Maria Stroia p. insultă H. Baraș p. bancrută simplă D. Manoliu pentru furt Avram Raih p. furt Sămbătă 1 decemi. Elem? Mardar cu soțul ei p. divers B. Feldson cu F. Țim­bel p. bani UN LICEU CURIOS IN AMERICA. In Pensilvania, aprope 20 kilometre de Fi­­ladelfia, se găsește renumitul liceu al Suat­­marii. Acest institut este miest și are peste trei ■sute elevi, băeți și fete la un loc, auzind a­celeași prelegeri în aceleași salone; ei se di­­strază și mănâncă împreună, trăind în armo­nie și nedespărțindu-se de­cât numai când merg în dormitore. Institut ml est­e de­sigur, acesta este restur­­narea întregului sistem al învățământului și educațiunii bătrânilor idei europene . In ame­rica acest lucru pare cu totul natural. Dacă lectorul bine-voește a mă urma, îmi voi face o deosebită plăcere a-1 conduce, stră­bătând împreună vastele coridore în spirală și nemărginitele salone ale acestui liceu, și tot­ de odată al recomanda jțnilor locuitori fe­­menini și masculini. Liceul se găsește afară din oraș, în câm­pie, în dosul lui întind­ându-se 0 dumbrava i­­mensă, unde se pote găsi tot felul de distrac­­țiuni scolastice și unde poți respira un aer curat și plin de viață; acest liceu este neme­­rit ca loc de educațiune sau mai bine de cre­ștere a tinerimei. El este fondat de o societate de citacheni, care, după cum se știe, este o sectă protes­tantă, din cele mai mari și școlarii cei mai mulți aparțin ei. Ca străin, am întâmpinat o frumosă și cor­dială primire, și unul din profesori bine­voi a-mi servi de călăuză spre a visita acest așe­­dământ. Fiind-că școlarii sunt de ambe secse, de ambe secse sunt și profesorii, și deși X, sau Y. din fire au sunt ast­fel ca se ocupe frumusa și schimbă diosa fantasie a femeilor, totuși profesorul de matematici superiore în acest liceu este una din cele mai gentile și frumóse tinere femei. Cei mai mulți profesori de limba latină, fi­­sică, matematici, chimie etc. sunt femei. In ceea­ ce privește croitoria și alte îndeletniciri femenine, nu ne mai întrebați, nu se portă nici o grijă, și tânăra fată îndată ce’și termi­nă cursurile póte forte bine sa nu știe la ce servă degetarul; dacă bărbatul ei i-ar pre­tinde sâ’și cose ceva, nu s’ar pricepe, dar ca să’i declame vr’o bucată din Orațiu sau Sofo­cle, să’i deslege vr’o problemă matematică complicată, este un maistru desăvârșit. Străbătând lungile și largile coridore par­dosite cu plăci late de piatră, vei îi în­drepta și în stânga clasele cu un mobilier uniform și cu ternele table negre cu creta lângă ele, așezate în dosul catedrelor, în fața bâncelor paralele și alăturea cu cărțile geografice. * * $ Era într’o Duminică și elevii nu se zăreau pe nicăieri; singura probă de prezența lor în acestă incintă sunt sotimele de pălării spân­zurate în drepta și în stânga galeriilor, al căror arangjament este un fel de prototip și inovațiune; pălăria elevului acosteza pălăria cu borduri largi de pan a fetei, mai colea o frumosă pălărie cu panglici late și roșii sunt sigur a fi a vre­unei ocheșe, mai dincolo alta deteriorată și puțin curată se râzmă cu o strigătore indiscrețiune pe o elegantă pană albă. Negreșit că eu dorim mai mult se ved pe locuitorii acestui liceu de­cât pălăriele și sălile gole, și, dorința fiindu’nr' "Ilicită de frumusa mea cărăusă, tusei cond.s 1 ’­eptul în salo­nul de recreațiune.—O ,? mare deschid­ându­­se, un neașteptat tablou îmi rea Din capătul scării, compusă dir -ro­rr. . ., se vede o sală vastă unde vr’o suia de elevi, fete ți băeți, alerga, cântă­riV e. c.; flecăresc, etc. Hainele fetelor sa: dosire, albe sau roșii de muselină ,eră într’un chip plăcut de cele a ale­­ ăeților. Aprópe de mine o te­t­­ă brună ca de 17 ani nu bagă de samă preseri­mea, atât era de preocupată la o partită de șah ce-o făcea cu un tânăr nalt și palid. Trei domnișore vesele și cu figura aprinsă alerga ținându-se de mână, curgându-le de pe obraz m­uri de nădușălă, spre a prinde într’un colț pe un băiat blond de cinci-spre-­zece ani care fugea din mâinele lor, scăpându-le prin­tre degete. Mai la o parte stă gravitatea : tineri de câte două-zzeci de ani și tinere jocă fel de fel de jocuri inocente : șah, biliard, do­mino etc. Parte dintre acestea sunt de o fru­musețe răpitore și atât de simple și de lini­știte în manierile lor că ar putea cine­va se jure că acel viclen copil înaripat, amorul, n’a bătut încă la ușa acestor fragide inimi. Mi se recomandă o lună ca de opt­spre­­zece ani, care primise prima medalie la esamenul de franțuzește. Acesta jună e de un frumos tip anglo-ispanic, înaltă, rumenă, ovală și o­­chii negrii și mari, care fac o curiosă antitesă cu lungul iei per blond cei atârnă până la cingătore. — Mi se pare că acești domni elevi sunt cam îndrăsneți și bruști,—îi­­ lisei—și când vă jucați nu ve prea respectă îndestul. — Nici de cum domnul meu, îmi răspunse ea, din potrivă, ne place să ne îmbrânească și să ne supere. Dacă nu ne-ar supăra atunci n’ar fi frații noștrii. Acest răspuns îl găsii în smerit, iar condu­­cătórea mea rîdea. Pe când vorbim cu plăcuta blondă, un tâ­năr ca de noue­spre-­zece ani nu’și deslipea ochii de ea, și mai târziu am aflat că acest sentimental școlar i se făcuse observațiuni d’a un mo., vorbi c’u tata, căci va fi eliminat din școlă. — Trebue să fie forte greu de guvernat acest mic popor, flisei conducă tórei mele când eși­ăm din sală. — Din contra d-le, ’mi răspunse ea. Toți acești elevi când au intrat în liceu erau d’a­­bea de trei­spre­­zece ani și de aceia se iu­besc ca frații, și ast­fel deprind­ânduse cu a­­cesta pǎstreza până astă­­zi o iubire fraternă. Afară de acesta exercităm și o mare suprave­ghere; când îi vedem, prea adesea convorbind în secret îi sforțăm a se desbăra, și dacă nu se supun îi dăm afară. In interval de doi­sprezece ani de la fundarea institutului, nu s’a ivit nici un incident neplăcut. In ceia ce privește relațiunile lor esterne, corespondența etc. le dăm totă libertatea. Și s’ar putea alt­fel ? Când elevii noștrii termină cursurile, la o vârstă de 20 de ani aprope, forte rar se căsătoresc între dânșii In timp de opt ani am avut numai vr’o trei­spre­­zece esemple când elevii noștrii s’au căsătorit cu conșcolarele lor. Suntem în sala de chimie, curată și’n bună stare, și examinez proba unei analize făcută de o tándra cu cea mai mare decsteritate și perfecțiune. Secțiunile se împart în două secțiuni dis­tincte : sciințele și literile. In cea d’intei se disting băeții, în secunda preponderéza fetele. In clase, în sala de mâncare și’n cele­l­alte locuri, ambele secse amestecate sunt d’avalma, nu ca la noi în secțiuni separate. O sală apar­te servește de biserică și nu are nici un semn distinctiv care să arăte sfințenia locului; con­ducérórea mea, căreia ’i am esprimat uimirea, mi-a ț­is. . — Cuachenii nu au poW proprii­­ ziși ; se întrunesc Duminica intr’o sinlă destinată pen­tru biserică, stând fie­care la locul lui într’o tăcere absolută, ne rostind nici o rugăciune, ne­cântând nici un imn, dar fiind absorbiți in profundă cugetare. îndată ce unul din mem­brii presenți se crede inspirat de sfântul spi­rit, se scula și ține un discurs; dacă nimeni nu e inspirat, ședința se suspendă in tăcere după o oră de ședere, și cu acesta se termină serviciul lor divin, dacă se pute­­ zice serviciu! * . * * In acest timp se aude un ecou răsunător de clopote ; e ora mesei; sunt poftit și eu, și primesc cu bucurie, căci era­se am prilegiul a me vedea amestecat în tinerețe. Am șed­ut la masa profesorilor, așezată pe un fel de estradă de unde se putea vedea tot ce se pe­trece in tot restul sălii; tinere și tineri in­tră și iau loc pe scaune unul lângă altul, fata lângă băiat, începând operațiunea mâncării cu o poftă zgomotosă. In fața mea stă un băiat ca de șapte­spre­z­ece ani, având la drepta și la stânga câte o blondă, trinitatea fisionomii­­lor vioi și simpatici, de care nu’ți mai venea să’ți deslipești ochii. Dar, vai! mai tate aceste tablouri idilice își au sfârșitul lor! Un sunet de clopot, și toți se rădică și ei. După câte­va minute plecai, mulțămindu-le & * * * m CURIERUL TH. BALASSA!!. călduros de cordiala și prietenasa primire ce îmi făcuse. Nu me ocup­a face un studiu amănunțit a­­supra avantajelor și desavantajelor educați­­unii acestor secte întrunite, ci voi observa pur și simplu că prin acest sistem tinerii do­bândesc manieri alese, și caracterul lor de­vine mai puțin dur și brutal , și ce e mai caracteristic, din pricina conviețuirii și rela­­țiunilor dintre dânșii, eșind din șcală, ei sunt deja omeni formați, ne­speriindu-se vânând o femeie, ne mai considerând-o ca un ce străin și ne mai vâțjui, după cum se întîmplă in practica lucrurilor la alte așezăminte de creș­tere Intr’o Z'. în Cicago, găsindu-mi intr’o fa­milie americană, véd intrând o fată tânără și frumosă, care, după ce a salutat pe toți, ză­rind intr’un colț pe un tânăr cu care fusese colegă in liceu, alerge la el și bătându- pe umăr, esclamă : — »By jove­ old boy, Wat a pleasure to see you !« (­ Dumnezeul meu !­ ce bucurie, ba­bacule, că te văd!) * * * Americanilor le plac forte mu­lt inovațiunile; curiositatea îi subjugă și voește cu ori­ce preț a obține ceea­ ce nu se găseșt­e in lumea ve­che, pronunțând cu disntyl «în­gur­a unicei lor dorință ,­stă de ă nimici Europa Dăm mai la vale un pasagiu dintr’o gazetă americană prin care se zugrăvește perfect ca­racterul acestor omeni. »Un profesor­ din comitatul Wall a intro­dus in șcală un nou mod de pedepsa , când o elevă silabisește rău un ore­care cuvânt, ele­vului care o ascultă îi e permis s’o sărute.“ Resultatul acestei metode este că elevele mai adese ori își uită lecțiunile și’n­tot­dea­una fac greșeli, iar școlarii fac progrese­, minunate! (Românul) Cronica Judiciară. Istoria unui rac Pe vremea când gârla nu era Încă rectifi­cată, trei ștrengari, unul de 13 ani, anume Tomiță, altul de 15, căruia’i Z'ce Guță și al treilea de 17, Alecu, stau pe marginea apei. Un băiat de băcănie ca­de vr’o zece ani tre­când pe acolo fa victima acestor ștrengari. Iată cum povestește băiatul înaintea tribu­nalului : Treceam pe marginea gârlei în­spre Cotro­­ceni, când de­odată mă pomenit incunjurat de băeții aceștia Unul îmi zice : »Da’mi o foiță de țigară“. Bag mâna un bizunar ca să caut, însă altul îmi zice : »Dă’m­ și tutun ca să pu­tem face țigară cu foița ta.« II privit cu mi­rare, când al treilea îmi zice : »Dă’mi un ban pentru ca să cumpăr chibrituri să ne aprin­dem țigara.“ Eu atunci mi-am zis : «Băeții aceștia sunt cu chef și nu le dau nimic. Dânșii văzând a­­cesta, cel d’ântăiu îmi zice : »Dă’mi paltonul și cismele d-tale pentru ca să am și eu mu­tră de ciocoiu" Eu m’am necăjit și de ar fi fost numai unul le arătam eu, dar erau trei. Atunci vreau să plec, dar unul dintre ei îmi zice : »Na,­ia privește un rac in gârlă !“ Eu mă uit dar nu văd nici un rac. Tomiță. Era. Președintele. Nu întrerup?. Reclamantul. Atunci el îmi zice : »Trebuie să’l prind ? El se pleca, se pune cu burta pe pământ pe marginea gârlei, și acesta (Aleea) îl apucă de piciure, dar el bagă mâna in apă prefăcându-se că vrea să pr­adă racul. Eu mă plec pentru ca să văd racul, dar nu văd ni­mic, Tomiță. Era. Reclamantul. Atunci, Ale­u nu zise nimic. La aceste cuvinte (Râsete) trimit o brâncă pe la spate și căzui in apă cu capul în jos. Preș. Din fericire, știi să înoți ? Apclam. Da, dar m’am udat grozav și m’am lovit, pe când dânșii stau pe mal și rîdeau cu hohote. Câte’și trei. N’am râs. Preș. (lui Tomiță). Se vedem, ce ai de ris ? Tomiță. Era. Preș. Ce ? racul ? Mai înainte de tate, e mai mult ca sigur că n’a fost. Alecu. Dacă dânsul nu’l-a văzut se vede că intrase in gaură. Guță. Noi cunoștem vacii, d-le președinte. Tomiță. Cum au... sunt roșii (rîsete). Reclam. Și după ce am eșit mi-au luat că­ciula și mi-au aruncat’o in apă. Preș. (lui Alecu). D-ta ai îmbrâncit pe bă­iat in gârlă ? Alecu. Nu, d-le, se vede că i-o fi venit a metală uitându-se la rac. Reclam. Nu era. Câte­ și trei acusații. Era. Alecu este osândit la 3 zile de închisore, iar cei­l­alți sunt achitați. Alecu. Am să fac apel. Era. Localizator. Jru Catarina Fröhlich, care nici pănă la morte nu la părăsit. Dânsul a lăsat’o cu denumirea de „Vecinica miresa­i »Pate că și caracterul acestei domne a fost de vină că legătura lor nu s’a prefăcut in căsătorie. Caracterul iei era neastâmpărat și independinte și dânsa a resimțit adese­ori o mare groză de a se da pe deplin unui poet care devenea vulcanic ori de câte ori geniul poesiei se cobora in el. »Grillparzer îmbătrâni, și numai când a­­junse Intr’o vârstă înaintată îi fu erțat să trăiască mereu in apropierea ei. Cele trei su­rori Fröhlich ii întocmise o locuință potrivită la cazul al patrulea, aprope de aceea a lor. La dânsele găsi Grillparzer niște mâni spri­­jinitóre in­­ zina când îl atinse aripa morții, a­­dică la 21 Ianuariu 1872.“ Asupra legăturei particulare care’l ținea de Xati, Grillparzer s’a esprimat adese­ori atât in poesiele cât și in scrisorile sale, în hârtiile ce s’au găsit după mortea lui, poetul să esprimă ast­fel asupra relațiunilor dintre dânsul și Catarina Frö’­h : „Eu am jucat fără acest mod, pe lângă femei, rolul u­lui aceste ași fi dat ori­ ce ca se­­ da­i, și cu tóte­­t­­e ani acea ce dânsele voiau să fiu. Amicului său AUmulier, poetul i- a ur­­matúrcic. „Să’ți descriu pe aceea pe care e ? Mai întăi de tote mă întrebi dacă * ? Cum a’și vrea să pot țlice da fum , Zin să fiu capabil de acest simțimânt, de ‘o » topire deplină a sufletului cu alt sadei, de deplină uitare de mine, de o alipire de obi­tul iubit. Dar eu nu știu dacă nu can,­­­este o aspirațiune câtră perfecțiune, către arta de­plină care mă pune in neputință de a percepe bine lucrurile ce mă incongioră; deși le înțe­leg lesne, nu pot să mă alipesc mult timp de dânsele—cu un cuvânt nu sunt în stare să iubesc. »Ori­cât de mult m’ar atrage un obiect iu­bit, tot mi se pare că există ceva mai pre­sus de dânsul și mișcările acestui ceva întu­necă atât de mult ori­ce alt lucru, in­cât după o­­ zi plină de foc urmeza una de cea mai mare răcălă, de uitare, de dușmănie, e­­ram să­­ fie. Am observat că la femei n’am iubit de­cât chipul ce și-a făcut fantasia mea despre dânsele, așa în­cât realitatea s’a pre­făcut într’un obiect de artă. Eram atras prin comunitatea de idei și respins apoi prin cea mai mică deosebire. Se pute numi acesta iu­bire ?* Cu tot caracterul lui Grillparzer, cele trei surori Fröhlich îi rămaseră credinciose pănă in ultimele momente ale vieței sale. Grillparzer și drama sa Miresa vecinică, de J. Bettelheim. Mai înainte de a ne ocupa de o curiosă pro­blemă, acea a istoriei amorului acestui poet pentru Catarina Fröhlich, tovarășa vieței sale, vom da cititorului ore­care amănunte asupra celui mai mare poet și dramaturg austriac. Vom estrage aceste amănunte din introducțiu­­nea la operile poetului făcută de Heinrich Laube: »Francisc Grillparzer s’a născut in anul 1781 in Viena; dânsul studiă acolo, dădea a­­poi lecțiuni private, și dobândi in anul 1813 o mică funcțiune de la Stat. In tinerețe se făcu cunoscut prin Sapko și Ahnfrau și ajunse, fără contestațiune, in pri­mul rang al poeților austriaci. Puterea sa de producțiune trebuia să sufere nenumărate ne­ajunsuri din partea censurei, pe atunci a­tot­puternică. Rare­ori a fost un autor dramatic atât de maltratați de autorități... „Tota viața sa el simți o iubire adâncă pen­nrală otomană perde 8^00 livre din trate ac­ceptate de casa Spartali. Piața Smirnei este asemenea considerabil a­­tinsă de falimentul Spartaly; se crede insă că perderile sunt atât de împărțite in­cât nu vor putea sdruncina nici o casă. In România,­­C. Fin “ a anunțat deja că perderile sunt enorme La Galați ele trec de 31,250 livre repartizate aproximativ in modul următor : Steinsberg frați 3000 livre, Schab­et Comp. 500, Chatiner 2000, Teologu frați 5000, Jacques Bruner 1000, Isac Loebel 800, St. Vassond­o 1000, Bernstein 1400, Zanfira­­tos 1000, Filip Heilpern 2000, D. Vrionis­ 3000, M. Wechsler 1500, Banca României 1200, T. Marty 200, Levren 1200, I. Tenen 1500, Dări 1300, Curvinana 400, Willamachi 800, Jac Rubinstein 400, J. Bujes 400, S. Richer 800 livre. La Brăila pagubele se evaluez la 6200 livre repartisate intre căpitan Dionisie 2200, A. Fm­­dericos 1000 și M. Feid­er 3000 livre. In Bucuresci pagubele se ridic aproximativ la 70.000 livre. Se speră cu tote acestea că realizarea ac­tivului casei falite va acoperi o bună parte din pasivul seu. ANALISA.­ In timpul din urmă, ha­purile elvețiane devenite atât de plăcute în scurt timp, ale farmacistului și au fost supuse unei analise de cei mai renumiți chimici, și s­a dovedit că hapu­rile nu conțin nici o materie vătămătore cordului ci sunt compuse tot­dea­una din plante medicale din Alpi, etc., care sunt forte folositóre contra conturbările orga­nelor de nutrițiune și digestiune (stomah, ficat, intestine, etc.) Adevăratele capuri elvețiane ale farma­cistului R Brandt, și nu se pote ga­ranta de­cât despre efectul acestora, se găsesc pe la farmacii pe prețul de 1 și jum lei, și trebue să porte tot­dea­una ca etichetă crucea albă pe câmp roș, și sem­nătura : R. Brandt — Depositul general pentru totă România, la dr. V. Thü­rin­­gher, farmacist, 126, Calea Victoriei, București. DIVERSE Foc mare la Galați. Duminica trecută pe la 3 jum. noptea a isbucnit un incen­diu la fabrica de făină a fraților Hristo­­forato, de pe strada Triian, in Târgul- Nou. Focul s’a ivit de la o dependență a fabricei, unde se aflau căruțele , de aici s’a comunicat la hambarul cu producte și apoi la fabrică. Atunci la un spectacol în­fiorător, Zice «V. Cov.», mare parte din oraș era luminată ca Ziua. In vr’o două ore totul s’a comunicat la o casă despre apus a d-lui Lipa Braunstein, care ase­menea a ars. S’a mai comunicat și la un colț a băei evreesci, ce se afla in dosul fabricei, strada Cojocarilor, insa aici a fost înăbușit la ivirea lui. Casele d-lui Braun­stein erau asigurate. Fabrica propriu zisă este asigurată, nu însă și dependințele ca productele din ele. Pagubele se urcă a­­prope la 500,000 fr. Z­iarul german «Tägliche Rundschau» de la 26 curent, ne comunică că pe când in timpurile ordinare nu se primesc in Sigmaringen de­cât 18 telegrame pe Zi in termen de mijloc, in Zilele de la 15 pănă la 24 Octombrie st. n. cu ocasiunea căsătoriei de aur a părechei princiare de Hohenzollern, auguștii părinți ai M. S. Regelui, s-au primit la oficiul telegrafic din Sigmaringen nu mai puțin de 1695 telegrame cu un total de 50,091 cuvinte, sau zilnic 169,5 telegrame cu un total de 5,009 cuvinte. Ziua in care s’a primit cel mai mare număr de telegrame a fost Zua de 21 Octombrie , in a costă zi s’au primit 418 telegrame, cuprinzând 18,62^ cuvinte. Grafie unor mâsuri luate, serviciul te­legrafic s’a făcut regulat și fără întâr­ziere. (Carpații.) A­N­U­N­C­I­U­R­I W­agner Atelier de Croitorie pentru Dame MAGAZIN DE INFECȚIUNE Iași Str Mare No. 10. Sub­ semnalul aduc la cunoștința unor­ pu­blic și a clientelor că am adus din străină­tate un bogat asortiment, de confecțiune pen­tru dame, tot ce pote fi mai nou și frumos pentru sezonul de iarnă precum : Manteluri de catife brocat, frisee, pape pluș și otoman. Rochii de mutase și cașmir. Tot odată se găsesc diferite mătăsării și cașmiruri pentru comănzi. Rog pe Onor Public a mă visita cu comăn­­zile D-lor, asigurăndu-i că vor fi pe deplin mulțumiți atât pentru calitatea cât și pentru modestitatea prețurilor. §. Wagner. JPe arendai De? la 23 Aprilie 1885 moșiile Țipelești- Rediu Mitropoliei, și Moimești a Casei repo­­satului Costachi Filipescu cu semănăturile de tomnă făcute A se adresa pentru informațiuni și condițiuni la D-na Ecaterina Filipescu Str. Carol Casele N. Emandi, D. taehi»etc.«m­odei,r­ob“­ Bisericei Talpalari, câtstiie, in ograda ARTICOLE DE VOIIGE Sad și cufere cu și fără arangeamente, precum și alte necesare­­. Volage tote in qualitate extrafină se află la Magasia de Musică și Pas­petărie Hirsch­et Finke Iași Strada Lăpușneanu. Se află in Depou și Piano din cele mai renumite Fabrice. jqqppppppppppppp* FALIMENTE. Falimentul casei Spartali din Londra. In numărul precedent al “C Financiar“ s’a anun­țat declararea in stare de faliment a marei case de comerciu de cereale Spartaly et Comp. din Londra, al cărei capital se evaluiază la 750.000 livre st. țiarele englese ne spun a­­cum­ că dd. Holams, Son și Corvard sau nu­mit sindici, iar registrele casei falite se gă­sesc in mânele d-lor Cooper Brother et Comp. Dintre creditorii locali, cel mai însemnat se zice a fi casa B, W Bludenstein și Comp. Res­tul creditorilor sunt cei mai mulți in țările dinspre Orient, România, Turcia, Grecia etc Piața Constantinopolului e lovită de acest sinistru in mod simțitor ; numai la Galata sunt creditori cu peste 71,856 livre, din care 40 mii livre aparține unei singure și vechi case grecești Restul e împărțit intre bancheri și principali neguțitori indigeni din oraș, dar a­­cesta in proporțiuni care fac ca perderile res­­pective să nu fie prea seriose. Banca impe­­ Hudic, ingineri. Bibliografie A eșit de sub tipar și se află de vân­zare la principalele librării din București: Soarele și locuitorii lui, de Iudeu Theor, cu preț de 75 bani. Pentru cererile din județe: Depozit la librăria frații Ioanițiu, strada Șelari 18. A eșit de sub pressă și se află de vân­­zare in librăria D-lui Dim. Daniel ki Iași: Calendarul Trebuincios pe anul 1885 și Tabela de reducțiune a măsurilor vechi romănesci in măsuri me­trice compusă de I. Dolanski și Tigran

Next