Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-01-15 / nr. 5
1 Anul al XIlea No. 5. IASSI Duminică 15 ( 27 Ianuarie ) 1884. Apare Duminica, IHercurea și Vinerea și dar n 1ptămâix ei TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU I___ pIPA Prețul Abon. și Anunciurilor IN TASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. IDIRI LOCALE . . . 1 fr.— «PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.urncuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Vinilir. 20 bani 15 Duminică 16 Luni 17 Marți 18 Mereuri 19 Joi 20 Vineri PATRON ÜLPILEI Cuv. P. Pavel Tibeul și Ion Colibaș Inch, eunst, lanț al Sf. Ap. Petru I Cuv. Păr. Antonie cel mare ! Sfinții Părinți Atanasie și Kiril Cuv. Părinte Macariu Egipten. f Cuv. Părinte Eftimie cel mare Cuv. Păr. Maxim mărturisitor. La 16 ian., la 7 ore dim. Lumină noue cu zăpadă, frig, vânt și viscol. Ianuarie, 27 28 29 30 31 1 Feb. 2 Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă Conrespondenți in Streinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ii*. 20 buni STIL VECHIUL>In A ^Ianuarie] 21 ___ Sâmbătă S. Julien, év. S. Charlemag. S. Franc, de S. S. Bathilde. S. Marcelle. S. Ignace, év. Purification. PATRON D LI 1LE 1 Râs. Soar. Apusul Soar. 7—23 7-22 7-21 7-20 7—19 7—18 7-18 5- 3 S- 4 5- 8 5— 9 5-11 5—12 5-13 PRIMĂRIA URBEI DOROHOIU WU BI V 1 U Urmând a să construi in urba Dorohoiu o Biserică după Planul ce să află forma^, a cării valore după Devis să urcă la 70.000 1 n. Să publică ca concurenții ce vor vor să fie in antrepriză această construcțiune să se presinte la întăi Marte anul viitor 1884 , când urmează a se ține licitația. Condițiunile, Planul și Devisul fiind depuse la Primărie, concurenții pot lua cunoștințe in ori-ce timp. Primar, I. Dimitriu. 1M VNCIV Subsemnații Eretii def. I. L. Goldenthal anonsăm pe onor public, că avem de inchiriet mai multe locuinți din casele nóstre din strada Păcurar, a Universităței a Goliei și Sft. Neculai cel mic cu începere de la Sf. Gheorghe viitor, iar parte chiar de pe acuma. D-nii amatori, să vor presenta pentru contractare in cancelaria nostră din casele pronumite Stoianovici, in tote filele dela 9—11 dim și de la 6—8 sara. Erezii def. I. L. Goldenthal, domnișora, dorescu a da lecțiune de limba română in familie pentru clasa l iu și a II curs superior. Adresa la redacțiune. ______________________ Lemne fie foc Din pădurea Berezlogi, calitatea cea mai bună, se vinde cu vagonul predat la gara Iași. A se adresa la D-nul Emanoil Christodulo strai» Carp, la D-nul Grigore Alex. Obrejia, sau la D nul Dimitrie Costandaki Portărel in Iași și la D nul Angel Valy la gara Heciu- Lespezii prin cărți poștale. Cel mai mare deposit de LEMNE DIN ORAȘ , lângă Podețul dârei pe locul D-lui Scarlat Pastia. LEMNE DE FAG. Vagonul luat la Gara V. 160 Stânjenul „ » Deposit » 90 Jumătate stânjen » „ 45 Un picior » ,, 23 O palmă „ »12 Lemne tăete și dispicate aduse acasă de fag 1000 Kilog. 25 franci. 500 , 13 » de stejar 1000 » 22 » 500 „ 11 franci 50 bani. Măsura garantată după stânjenul Primăriei, precum și cântarul. Moșia Cazanești muna Negrești in întindere de 435 fălci, aprópe tote arabile, se vinde de veci doritori bine-voească a se adresa in Iași la subsemnatul. Nicolai Suțu. Me inchiriet Din casele subsemnatului, de lângă biserica Sf. Haralamb, in apropiere de centrul orașului, tote radical reparate, mai sunt de dat cu chirie următorele :)■ Casa cu două rânduri din mijlocul ogrăsiei, cuprinzând 9 camere cu coridor și antret in rândul de sus și 8 camere cu coridor și două antreturi in rândul de jos, având pentru atenanse un alt corp de casă in dos cuprinzând șase camere, adică bucătărie, spălătorie și odăi pentru servi și o pivniță. Se pote lua din acestă casă numai câte un etaj, fiindcă ambele etajuri au intrări cu totul deosebite și chiar atenansele se pot separa. 2). O casă cu un rând, cuprinzând trei camere cu un antret și o bucătărie, mai este și o odae mare cu totul separată. 1 Vivoski avocat. MtKH V MSMHt £. Subsemnatul Carol Müller aduc la cunoștința tuturor D-lor amatori de Bere, că am pus in consumație o calitate de Bere Lager , care întrece cu totul pe aceia din străinătate , prin gustul seu cel aromamatic. Am speranță că onor domni amatori mă vor incuraja prin numerose visite, constatând prin acesta silința ce-și dă subsemnatul de a le procura o bere cu mult mai superioră, decât aceia care se aduce din Străinătate. Cu stimă Carol Müller. IAȘI. 14 ianuarie 1884. CHESTIUNEA APEI ȘI VIITOREA ALEGERE DE DEPUTAT la ședința din B ianuar a. c. s’au luat în desbatere de câtră Consiliul Comunal, chestiunea aprovisionărei Iașului cu apa. Acesta chestiune luată din tote punctile de vedere, prezintă cea mai mare importanță pentru noi , fiindcă e vorba de a se începe licitațiunile prin oferte pentru studiul captărei orașului Iași cu apă pe o întindere de 20 kilometri. Până acuma s-au presentat trei concurenți; o companie franceză representată prin d. Caste, d. Frayneau și compania de construcțiuni, care vor ea se iei aceste lucrări, suntem față în față cu trei concurenți, unul dintre enșii d. Oaste a și făcut studiele necesare pe moșiile Isvorele, Baiceni și Epureni și a găsit pe aceste moșii, ca isvorele de apă pot se producă o cantitate mult mai mare de 6000 metri cubi de apă, ce cere comuna pentru îndestularea orașului. Acuma vine întrebarea dacă se va admite pe unul din acești trei concurenți, cari va fi garantat căci se știe când se începe studiile, să-și face un caet de însărcinări; dar dacă aceste lucrări sunt greșite, ce resulta din acesta ? Nimic alta decât a se opri garanția, care daca va fi minimă atunci nu s’ar putea continua lucrările, cât pentru proces nu mai e nimic de jis căci antreprenorul va respunde fără multă vorbă, c’au lucrat după caetul de însărcinări. Și atuncea ar trebui se recurgem la persone competente străine, pentru ca să se pronunțe dacă sunt bune sau rele. Cine ar perde din acesta ? Desigur că comuna. Greșeli se pot comite fără voie în studiile care se vor face, de aceia s’ar putea întâmpla multe neajunsuri. Părerea cea mai bună în acestă privință, ar fi ca garanță se fie cel puțin de un milion, astfel da că comuna se nu fie expusă, dacă lucrările ar fi greșite, ca se le plătască pe urmă din punga ei. Chestiunea apei se pote împărți în două: 1. Partea hidraulică, ca să se știe câtă apă póte se deie fiecare isvor, și să se precisezi de ce dualitate este apa din acel isvor. 2. Că în studiile ce se vor face de ingineri să se preciseze bine, dacă în acele locuri se pot efectua lucrările, și în ce feliu de condițiuni, și cătă sumă acuma se va cheltui. Fiindcă e bine ca cele întăi studii trebuie făcute cu multă ghibăcie , căci de vor fi ele greșite, atunci va eși din acesta o perdere însemnată pentru comuna nostră, și la urma urmei cu ce ne vom alege, decât cu continuarea pe complul comunei a acelui caet de însărcinări greșit. De aceia suntem de opinie a se trata cu compania cea mai seriosă, și care totodata oferă cele mai bune garanții. Consiliul comunal în ședința din 18 ianuarie, a însărcinat pe d. Primar Leon Negrutz a trata cu omeni speciali din străinătate pentru facerea studiilor în acesta privință. Vom reveni. * * * Erisara a avut loc în sala Primăriei, o întrunire a alegătorilor colegiului al III-lea, pentru a se consfătui asupra căruia candidat se-și dei voturile lor. Mulți oratori s’au succedat la tribună și au susținut cu tărie candidatura d-lui C. Dimitrescu , și în acelaș timp combătând cu înverșunare pe d. Dimitrie Gusti. Nu vom zice nimica, nici nu vom contesta meritul și capacitatea d-lui Dimitrescu; dar numai atuncea am admite candidatura d-sale, când Universitățile nóstre ar avea agregați, astfel ca studenții se nu pot da nimica din trimeterea profesorilor lor ca senatori sau deputați. Am <zis, d. Dimitrescu câștigă de o mie de ori mai mult româind la catedra sa. Până acuma avem cinci profesori de Universitate senatori și deputați, mai trebuie ore și un al șaselea ? Punem întrebarea: Dacă se admite că și al 6-lea profesor se mergă la București ca representant al unui colegiu. Ce devine Universitatea ? Nimic mai ușor de înțeles, devine golă și studenții nu mai urmează la cursuri. Suntem de părere ca în timpul căt ține sesiunea Senatului și a Camerei să se închidă Universitatea, căci atunci guvernul ar avea o economie lunară pentru budget de 8000 franci. Și ar face mai bine, căci Statul ar câștiga; deși în acelaș timp tineretul ar perde. Oare pentru ce astăzi se combate cu înverșunare pe d. Dimitrie Gusti? Iată un mare mister. Căci mai tote acele persone care astăzi susțin candidatura d-lui Dimitrescu, până mai eri susțineau pe d. Guști. Just esre că cineva se-și schimbe ama iute ideile? Noi credem că nu, fiindcă d. Dimitrie Gusti a făcut mult pentru orașul nostru, și nu credem ce se va găsi o personă care ne dezică în acesta privință. De aceia sperăm că alegotorii colegiului al III-lea își vor da votul lor pentru d. Dimitrie Gusti, nelasându-se a mai fi amăgiți cu promisiuni mari cât țin alegerile. Am zis că ar trebui se dispară un așa de urît sistem de i eși din urnă, prin promisiuni, prin amăgiri și amenințări alegătorul trebuie se fie lasat în libertate ca se pute vota pe persona care-i place și-i convine mai bine. Pentru prestigiul nostru aceste manopere electorale trebue se dispară cu totul. Trebuie odată să se îndeplinescă ceia ce este scris în constituția nostră; adică că alegătorul e liber, și nu supus presiunei. Cred că d-nii alegători ai colegiului al III vor înțelege acesta, și nu se vor lasa și pentru astă-dată a fi induși în erore; sperăm că vor vota cu plăcere pe mult stimatul nostru candidat d. Dimitrie Gusti, care a facut mult pentru orașul nostru; și căruia nu-i putem reproșa nimica. Și dacă d. Gusti va merge ca deputat precum a mai fost, Universitatea nu va perde nimica, căci dânsa are deja representanții săi în corpurile legiuitore. TELEGRAME Londra 23 ianuar. Camera comunelor va cere lordului Granville, ministrul afacerilor străine, se nu aprobe convențiunea încheiată între d. Ferdinand de Lesseps și armatorii englesi, privitore la canalul de Suez. Londra 23 ianuar. Diarele publică o scrisore a lui sir Carol Dilke unde se zice, că planul lui Gordon mergând in Egipet, este de a negocia restabilirea vechilor sultani in Sudan. El speră că populațiunea va accepta acestă propunere și va părăsi causa Mahdiului, Gordon pașa va incheea un asemene cas cu sultanii restabiliți in dominațiunea lor, tratate comerciale prin care sclavagiul să fie formal interzis. Strasburg 23 ianuar. Kochlin, in sinul comitetului de representațiune a țerei imperiului, au declarat, cu asentimentul tuturor membrilor presenți, că atacurile îndreptate contra lui Manteuffel exprimă exclusiv vederile personale ale lui Bulach, dar că nu corespund de loc cu sentimentul comitetului. El adaose că Almața-Lorrena se va arata recunoscatóre dacă locotenentul împăratului va continua sistemu binevoitor ce a presidat pănă acum in administrarea sa. Paris 23 ianuar. O depeșă din Hong- Kong anunță că amiralul Courbet ar fi amânat afacerea Bac-Ninhului pănă ce vor sosi ajutorurile din Francia. Constantinopoll 23 ianuar. Sguduiri continue de cutremure de pământ se produc de vre-o cincisprezece Zile la Karadjik in provincia Constambul. Câteva minarete s’au dărâmat, dar nu se semnaleră pănă acum nici o victimă. Londra 24 ianuar. Se telegrafiază din Caii lui «The Times” că generalele Wood organisază o brigadă turcescă compusă din 1.700 ómeni cari sunt deja recrutați. Acestă brigadă va fi comandată de ofițeri engleji. Berlin 24 ianuar. „Monitoriul imperiului” anunță că Mgr. Brinkmann, episcop de Monster, a fost amnistiat prin ordinul regal cu data de 21 ianuarie și că prin urmare donațiunile guvernului pentru cheltuelile diocesiei de la Munster vor reîncepute și socotite de la 1 ianuarie 1884. Londra 24 ianuar. Guvernul pregătește un corp de armată de zece mii omeni pentru Egipet, dacă va fi trebuință. Vasele care au a transporta aceste trupe sunt deja gata. "Paris 24 ianuar. Ministrul marinei a primit o depeșă a amiralului Courbet datată din Hanoi 19 ianuarie și care cuprinde că o coloană puternică trimisă fiind in recunoștere spre Bac Ninh, a intălnit pe inamic așezat un număr mare inaintea cetăței. Amiralul se aștepta la o împotrivire seriosa. Berlin 24 ianuar. Din causa unei ușore receli care silește pe împăratul de a sta in odaia sa, marele bal de binefacere ce trebuia să aibă loc la operă sub inaltul patronaj al plajestăților Lor imperiale, s-a amânat pentru zia de 5 februarie. Totuși starea sănătăței împăratului este satisfăcătore și nu’l silește a intrerumpe recepțiile sale quotidiane. Astăzi la ameza, M. S. a primit pe prințul de Wurtemberg și pe noul mare șambelan contele Stolberg. Un pamflet intitulat «Societatea din Berlin”, a căruia prime exemplare au intrat astăzi in Germania, a fost sequestrate din ordinile procurorului general, fiindcă, cuprindea ofense contra împăratului, contra membrilor familiei regale, contra prințului Bismark și contra miniștrilor. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 12 ian. Camera in ședința de joi a adunării, deputaților, d. Guriță roagă Camera a se pune la ordinea ZGei pentru sâmbătă petițiunea a 17 familii de săteni, care să plâng pentru că sunt urmării pe nedrept. Adunarea adoptă urgența. D. președinte Zece ce a însărcinat, înainte de vacanțe, a adresa o telegramă de condolență familiei,Henri Martin. Acum a primit următorul respuns la acea telegramă : Domnule președinte, «In numele familiei și al meu permiteți’mi de-a veni să vă exprim totă recunoștința nostră pentru marele semn ce Camera deputaților a bine-voit a acorda memoriei veneratului meu soț, Henri Martin. Acest semn de stimă ne-a fost cu atât mai simțitor cu cât vine din parte iluștrilor represintanți ai unei țări pe care soțul meu o iubea între tote națiunile amice ale Franciei. «Cu câteva zile înainte de morte’i, el ne împărtășea proiectul unei călătorii pe care avea de gând a o face după câteva luni; dânsul spera să potă veni însuși, in 1884, ca să visiteze România, zicând că legăturile între cele două națiuni n’ar putea fi prea restrânse. Ș’acum totul e sfîrșit pentru dânsul. «Bine-voiți a primi, d-le președinte, espresiunea simțimintelor nóstre de adâncă și respectuosă recunoștință. Văduva Henri Martin. »Paasy, 29 Dec. 1883.« Adunarea primește cu aplause caldurose simțimintele ce se exprim țărei in acestă scrisore. Se pun la vot și se adoptă concesiunile raportului comisiunii de verificare, care propune validarea alegerii col. II de Tutova, în persona d-lui Lascar Costin. Se naște o lungă desbatere asupra cestiunei de a se citi și raporturile asupra celorlalte alegeri. Susținând citirea, cer intervenirea ordinei Zilei d-nii P. Grădișteanu și Iepurescu, o combat d-nii Dimancea și primul-ministru. Intervertirea se respinge. D. T. B. Lățescu dă citire unei propuneri semnată de mai mulți deputați pentru a se acorda d-lui Gr. Grădișteanu o recompensă de 500 lei pe lună, reversibilă asupra familiei. La ordinea zilei, fiind urmarea desbaterilor asupra proiectului pentru magistratură se acordă cuvântului d-lui D. Geani. D. Geani, combătând proiectul rectifică mai întâi afirmarea d-lui ministru că nici un corp constituit nu s’a ocupat cu cestiunea organisaiei judecătorești și arată că Adunarea a numit o comisiune, care a și elaborat un proiect și amintește că însuși d. ministru a spus că țara se ocupă de organisarea magistraturei dacă nu de la Regulamentul organic, cel puțin de 1848. temen ce situațiune ne găsim acum ? Suntameră de revizuire, bugetele infățișază deficite, cum dar acum găsim oportun a ne ocupa de organisare judecătorască ? Ș’apoi ce reformă e acesta? E o reformă de expediții cum s’a zis și de raportare și de guvern. E dar o necesitate și necesitate de mult simțită, de ce dar nu se pune franc in desbatere marea cestiune a reorganisării magistraturei ? Organisarea de astăzi a magistraturei convenea Statului, după care numai două puteri erau în stat, pe când Constituțiunea declară că trei sunt puterile statului și deci magistratura trebue să înceteze deci o emanare a executivei. De a face istoricul generei acestui proiect, care este pornit numai din spiritul de a spori loja magistraților, d’aci, pen-