Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-05-04 / nr. 49
* f Anul al Xll-lea No. 49. IASSI Vineri 4 (16 Mai) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea fr*rețul A hon. sl Anundlurilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREI NATATE............................................. 40 fr.—NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . «O bani, 3 CIR[ LOCALE . . . 1 fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.urnciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b din 1Vr. 20 bani FOAEA INTERESELOR GENERALE. Ca,lexic.arul Septă, mânei Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube k C-ie, 'll bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Aprilie. " ^ j . 29 Duminica Sf. Simion fratele Domnului 1 *1 Duminica S. Mamert 4—35 7—17 30 Luni Apostolii Iacob și Sosipatru 1“ Luni S. Pancrace 4—34 7—18 1 Mai Marți Sf. Pr. Ieremia (780 ani în. de Christ.) La 6 Mai la 5 ore dimin. Pătrar din 13 Marți S. Venance 4—33 7—19 2 Mercuri Inf. Pros. și Ac. reliquelor S. Atanasie urmă cu prea mare și vânt t Mercuri S. Paceme 4—32 7—20 3 Joi Sfinții Mart. Thimotheiu și Maura 15 Joi S. Isidore 4—81 7—21 4 Vineri Sfânta Martira Pelagia 16 ^’ne,13 S. Honoré 4—30 7—22 5 Sâmbătă Sfânta Martiră Irina ___________________________ I 1‘ Sambată s. Pascal 4—29 7—24 CURIERUL (TE BAL ASSAN) Conrespoxidenți in Străinătate Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin Vf*. 20 bani STIL VECHIU ț IDAI PATRONULILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA __|__STIL NOD | _IDA 1 PATRONUL țULBI [ Rs. Soar. | Apusul Soar. AVIS IMPORTANT. Subsemnatul fac cunoscut Onorabilei clientele, că de la Sfântul Gheorghe anul curent, din strada Mare, mă mut cu ateliul meu de pornichii, in casa me cu No. 17 din strada Lăpușneanu, alăturea cu D-nul Balo Cofetariu, și în apropiere de Sf. Neculai cel sărac, Ludvig Bedovici. ---------------------------|---------------------------------- AIUMCIU IMIoșia, Halta Tosuțu, și Sîrbon a casei defuncților Nicolai și Safta Tulburi, din comuna Urdești, jud. Fălciu, in apropiere de Portul Fălciu, in întindere aprópe 1000 filei, urmând a se arenda de la 23 april 1885. Doritorii se vor adresa in ziua de 6 Mai viitor la domiciliul meu in Huși, când flisa moșie se va arenda concurentului care va da prețul cel mai avantajos Anastasie Triandard. De venture Mai multe mobile și oglindi mari și mici un mare ornic cu 12 opere și unul mai mic de bronz cu musică și un piano cu prețuri moderate, scânduri de frasin poloboce, o cupe etc. Doritorii să se adrese de la D. Alexandru D. Ghica strada Carp. CONVOCARE Cetățeni lașeml Un împrumut de mai bine 10 milioane s’a proectat de Primărie, a se face pe spinarea nostra pentru necesități fictive. Dari no ne ne mai pomenit de grele vor să ne impuie sarcini strivitore aruncă asupră-ne ceia ce nu le ating nici cu degetul. In fața gravei și tristei situații ce ne amenință, este necesar ca toți lașenii de orice treptat sau culore politică să ne întrunim și consfâtuim asupra mijlocelor prin cari să ne salvăm de greaua sorta ce ne amenință. Ve rugăm și ne conjurăm chiar, a ne convoca în sala Primăriei Iași, în serile de 7 și 8 Mai curent, la 8 ore, spre a ne sfătui și chibzui asupra măsurilor de luat ca să ne salvăm de pericolul ce ne amenință: P. Nițescu, Theodor Popovici, C. C. Chirilă, Cott. Chirilă, M. Cârlariu, V. Gh. Stihi, V Scarlat Șicală, A. Vasiliu, C. V. Popovici, I. Nicolau, I. Motaș, Vasile Mihailescu, Panaite Manjirov. IAȘI. 3 mai 1884. In numărul nostru de ori 2 mai, atingând una din chestiunile sociologice actuale, spunem cetitorilor noștri că una din căușele cu care mulți cată a atrage atențiunea societăței, a opiniunei publice este că, vorbesce publicului numai de drepturi, nu și de datorii. E cunoscut de toți, că exercițiul oricârui drept, nu se înțelege decât alături cu îndeplinirea unei datorii, „și că dreptul oricui se limiteza acolo unde începe dreptul „celuilalt. Aceste chestiuni de drepturi și datorii înțelese mai bine de societățile mature, de statele a căror instrucțiune e bine respândită, a trecut și trece zilnic și în domeniul nostru. Cu tote acestea, societatea făcu bunul de ea, trebue să fie bine luminată și bine condusă. Națiunile ca și societățile bine conduse, pătrunse de datoria lor ajung de și atrag stima sumei. Astfeliu de exemplu am dat noi pe câmpul de mőre. Armata și prin urmare națiunea a trebuit se-și îndeplinesca datoria, și apoi se-și capete Independența. Ceia ce e cu națiunile așa și cu societățile, și cu individul. Pentru ca scopul nostru este de a arăta unde reșede reul, e; că cu toții să căutăm a ne face mai ânteiu datoriile și apoi să aspirăm la drepturi, cari adeseori după cum am dovedit mai sus decurg de la sine. Rolul nostru este de a îndemna pe fiecari la datorii, fiecari îndeplinindu-și datoria în conștiință și cu esactate, pote contribui mult bine societaței, și, ca să ajungem aici, trebue să ținem cont de o mulțime de circumstanțe ca să ne putem pronunța Astăzi marii cugetători au făcut o sciință din fenomenele societății sociologia, știință utilă atât pentru omenii de Stat, cât și pentru cetățeni. De la lipsa acestor cunoșcinți „sociale-economice” se vede lipsa de dibăcie, lipsa de un cod așa de util meritului actual al societății. Astăzi uneleecunoscimți s’a înălțat la randul de sciință, a trecut în domeniul unor legi precise. Nu tot astfel cu și cu cunoscințele sociologice. Pentru că fiecare este interesat în ceia ce privește societatea,—fără însă să aibă un studiu special sociologică, fiecare vine și’și dă părerea: „cutare lucru trebue să se facă așa, iar nu cum se face acum. Și când ’l-ar lua cineva să’l puc să opereze, atunci ’la videiu ce nedumirire s’ar afla. De ce acesta ? Pentru că fiecare, cum am fib, se crede destul de învățat pentru a se pronunța în cutare sau cutare chestiune. Și, pentru că chestiunea de drept e aceia care le place tuturor, aceia care electrică pe toți, ’i trage ca un curent la auzul pronunțării sale, drepturi . Din acesta se face în mâna unor omeni un fel de magnet, cu care atrage, am putea zice, totul. Totu activitatea nostru să cimenteze în cultivarea acestor dorințe. Dar datoriile ! Acestea pe sema cui să le lăsăm $ Noi suntem din aceia cari vom stărui ca ânteia îndeplinirea datoriilor în ori ce ram și pe urmă drepturi, îndeplinirea datoriilor trebue cultivată în ori ce ram de activitate omenesca ; căci când fiecare va fi pătruns de datoria sa, o va fi îndeplinit’o, din acesta va avea puterea a exercita un drept. Ne adresăm câtvă toți ómeni de Stat, de afaceri, de instituțiuni și le vom face: „Să ne îndeplinim datoriile, dacă voim ca tote instituțiunile, afacerile și prin urmare țara, să mergi cu pași siguri și repezi la adevăratul progres, prealabilă de către guvernul chinez a condițiunilor puse de Franța. Un tratat special de comerț va deschide comerciului francez provinciile Junam, Kuangki și Carton. Paris, 12 mai. La ceremonia funebră a prințului M. Sturda, su asistat diplomați, membrii legațiunei române, notabilitățile române din Paris și membrii familiilor Sturda, Gordacoff și Vogoridi. Serviciul funebru a avut loc la capella română. Corpul a fost depus în biserică și înmormântarea definitivă va avea loc la Badenbaden. Berlin, 12 mai. Reichstagul a adoptat articolul unic al legei contra socialiștilor fără nici o modificare și a aprobat apoi legea în total. Berlin, 12 mai. Prințul Bulgariei a făcut ori o lungă visită d-lui Bismark. «Kreuzzeitung" vreește a ști că împăratul ar fi aprobat acum ca prințul Bismark să se desărcineze de afacerile ministeriului prusian. Londra, 13 mai. In ședința de astă napte, a Camerei comunelor, d. Gladstone respunzând d-lui Hicks Beach, recunoște obligațiunea ce are guvernul englez de a trimite ajutorări lui Gordon, de îndată ce acesta va fi cu putință. Discuția asupra moțiunei d-lui Hicks Beach va continua astăzi. «Times» zlce că apararea ce d. Gladstone a presentat astă napte pentru politica Angliei în Egipet, a aruncat consternațiunea Chiar: *?* *v*?î** înopin’ n ji Berlin 13 mai. Se zce că principele Wilhelm va întovărăși pe generalul Waldersee maistru cartierului general al marelui stat major al armatei, care se va duce săptamana acesta la Petersburg să visiteze curtea imperială a Rusiei. Borna 13 mai. Agența Ștefani desminte că Italia ar fi făcut orecare demarșe in scopul de a favoriza reinstalarea lui Ismail Pașa ca sediv al Egipetului. Viena 13 mai. Președintele Camerei declarând un proiect de lege adoptat de Cameră, stînga contestă votul. Dar, in urma refusului președintelui de a proceda la al doilea vot, membrii stângei au părăsit cu toții sala ședințelor. Paris 13 mai Se asigură că s-a stabilit o înțelegere între Francia și Englitera asupra programei conferenței. Guvernul a hotărât să recheme gradualminte parte din trupele din Tonkin și a ordonat deja să se repatrieze un regiment. Berlin 13 mai. Principele Wilhelm și contele Waldersee vor pleca la Petersburg joi sara. După Gazeta Crucei, contele Herbert Bismarck ar fi numit ministru german la Haga. Londra 14 mai. 5 orecim. Camera comunilor a respins, cu 303 voturi contra 275, moțiunea presentată de Hicks Beach exprimând regretul că politica guvernului să nu fie favorabilă succesului misiunei lui Gordon și că măsurile pentru siguranța personei sale au fost încă amânate. Partizanii lui Parnell au votat contra guvernului. Londra 14 mai. 9 ore dim. «Times» și cea mai mare parte din ziarele de dimineță consideră votul Camerei comunelor ca un eșec moral pentru cabinetul Gladstone. Se telegrafiază lui «Daily News« că doi delegați au părăsit Filipopoli pentru a se duce în diferite capitale și a remite puterilor semnatare a tratatului de la Berlin nn memoria demonstrând necesitatea de a anexa Rumelia Orientală la Bulgaria. Berlin 14 mai. Reichstagul a adoptat aprope fără discuțiune și fără modificare proiectul de lege privitor la fabricarea, vânzarea și transportarea dinamitei. Viena 14 mai. Membrii stângei s’au abținut de a asista astăzi la ședința Camerei. La deschidere președintele a declarat relativ la incidentul de eri că după reglement Camera n’are dreptul a reveni asupra unui vot al căruia resultat s-a proclamat după convingerea sa sinceră. Președintele adauge că regretă absența membrilor stângei și declară că pe viitor va intreba totdeauna înainte de vot dacă arecari deputați an de presentat observațiuni. Camera luând act de declarațiune trece la ordinea zilei. Se asigură că stânga va hotără astă țară ce conduită trebue să fie în acestă împrejurare. TELEGRAME Paris, 12 mai. «Agența Havasu confirmă știrea dată de ficarul Times cum că un tratat între Franța și China s’a încheiat ori la Shangai, după aprobarea CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 1 mai C. I. Brătianu ruga camera de a lua în discuție proiectul pentru modificarea câtorva articole a legei recensimentului. D. Grădișteanu anunță o interpelare asupra ilegalităței comise prin transferarea mai multor ofițeri dintr’o armă specială, în cavalerie. D-sa demonstrează că legea și decretele să o pun la asemine transferări și întrabă pentru ce s’a făcut mutațiuni ilegale. D. Brătianu respunde că s’a făcut acesta pentru a se ameliora cadrele cavaleriei și recunoște că legea trebue se fie făcută mai preciză asupra acestui punct. D. Grădișteanu declară că interpelarea sa n’avea alt scop decât a provoca o asemene declarație ministerială ; sperează prin mr*v>orfi>3 trnvntțnal vn monontil un triiect care sa puie capăt nemulțumirilor corpului ofițeresc. Să ia în discuție revizuirea și d. Ciocazan vorbește contra separărei colegiilor urbane de cele rurale. Ședința se suspendă la 2 ore. La 4 ore și juni. deputații reintră în ședință. Președintele declară că urmarea ședinței va fi secretă. Ședința durează pănă la 7 ore vara. Ședința din 2 mai Camera, prezidată de d. V. Gheorghian, presenți 93 deputați. D. ministru de interne prezintă cererea unui credit de 25 mii lei destinat a acoperi cheltuelile pentru serbarea de la 10 mai. D. Buescu voește să disvolte interpelarea asupra sporirei impositului fonciar, dar din causa lipsei ministrului de finanțe, interpelarea a fost amânată. D. Epurescu își desvoltă interpelarea asupra convențiunei comerciale cu Austria, vorbește timp de o oră în considerațiuni generale și termină întrebând dacă guvernul are intențiunea a denunța sau a prelungi convențiunea. Ministrul de comerciu respunde categorică că până acum nu s’a început nici o negociare. Camera voteza mai multe credite urgente dar puțin importante. Ședința din 2 mai. D. Pișcă ’și desvoltă interpelarea asupra incidentului de la 28 april, $ice că’i vine forte greu a adresa interpelarea fiind amic al guvernului care ar voi să suspende libertățile D. Pișcă întrabă ce este adevărat din aceste acusațiuni. D. Brăteanu enumeră greutățile prin cari a trecut țara in timpul guvernului seu și demonstrază că, cu tote acestea, nici o libertate n'a fost niciodată suspendată. D sa țlice că în 1877, pe când țarul era la frontieră, guvernul, regele și chiar însuși țarul a fost atacați cu violență de bazele opoziției Totuși nici o libertate n’a fost suspendată. In timpul tratatului de la Berlin guvernul a fost acuzat de tradare, dar el a lăsat lumea eeplică ce o vrea. Când am revizuit art. 7, în străinătate nu se credea că acestă revizuire s’ar putea face în liniște. Cu tóte acestea liniștea n’a fost niciodată tulburată, tóte libertățile au fost mărținute. De atunci Europa ne stimează mai mult. Au venit alegerile pentru Camerile de revizuire, opoziția n’a încetat a acasa, a amenința guvernul. Cu tote acestea nici o libertate n’a fost suspendată, alegerile s’a făcut după vederile țărei. Opoziția, în loc de a lupta prin mijloce legale, a preferat să se retragă din Parlament, și se pusă afară din lege declarând că Camera și Senatul țin ședințe în mod nelegal. Cu tóte acestea nici o libertate n’a fost suspendată. Tóte acestea probează că guvernul nu s’a gândit niciodată să suspende libertățile. Dar la întrunirea ținută sâmbătă față de opoziția unită, nu numai că guvernul și Camerele au fost insultate el însuși și Regele. Pe urmă, când se pregătea în strade manifestarea, la miezul nopței ? Guvernul nu putea să steie nemișcat. Se acusă guvernul că a adus jandarmii pentru a împedica manifestarea. Ce s’ar ? A •» AST fost pâte o varsare de sânge, înainte de sosirea lor un procuror a fost insultat, un altul amenințat. Primul ministru, termină picând, că un $iar din oposiție consiliază pe oposiție se merge pănă’n capăt. Nu e asta o provocare la luptă ? Cred că oposiția a putut acum să se convingă că dacă va continua a provoca agitațiunea ca sâmbătă sară, ar fi cufundată nu în închisore, dar iu disprețul public. D. Stătescu mulțămește guvernului pentru măsurile luate în timpul nopței de 28 aprile. Pișcă citește în urmă o moțiune de încredere care a fost adoptată cu 44 de voturi. D. Lerescu își dievoltă interpelarea relativă la fabrica de pulbere și $ice că concesionarii nu mențin clausele contractului. D. Brătianu recunoște că caetul de sarcini presintă lacune și $ice că convențiunea specială va remedia reni. D. Lerescu se declară satisfăcut și ședința se rădică la 6 ore. M. S. Regele a binevoit a conferi dlui colonel Radu Mihai, prefectul de poliție al capitalei, marele cordon al Coroanei româniei. M. S. împăratul Austriei a conferit dlui Beldiman, șef al diviziei politice in ministerul nostru de externe, crucea de comandor a ordinului Franz Josef. ■sr Dumineca trecută, după cum anunțasem deja lectorilor noștri, a avut loc escursiunea de herborizație la Comana, sub conducerea profesorului dr. Grecescu. Un mare număr de studenți ai facultatței de medicină și ai școalei superioare de farmacie au însoțit pe profesor, care i-a condus din speță, in speță, dându-le cele mai interesante explicațiuni asupra anatomiei, organografiei și fisiologiei vegetale, asupra aplicațiunei diverselor spețe in medicină etc. Această măsură a distinsului profesor, este mai presus de orice laudă , junimea studioasă, căreia ’i înlesnește mersul pe calea științei, ’i va păstra o recunoștință vie și un suvenir neșters. Cu această ocasiune, constatăm cu mulțumire că direcțiunea căilor ferate române a oferit studenților biletul de drum, cu o SENATUL Ședința din 1 mai. Senatul respinge luarea în considerare a proiectului pentru un nou impozit a comunei Calarași și după aceia voteza câteva indigenate. D. Pișcă anunță o interpelare asupra celor întâmplate sâmbătă 28 april în urma întrunirei din sala Bessel. Guvernul declară că va răspunde mâne la acesta interpelare și ședința să rădică la 5 ore.