Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-09-19 / nr. 106

Anul al Xll-lea No. 106._____ IASSI Mercuri 19 Sept. (POct.) 1884._______Apare Duminica, Mercurea , Vinerea Prețul Alion, și Anunțurilor IN TASST, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.­— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..........................................40 fr.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . HO­bani. 3 CIRI LOCALE . . . i fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auund­uri: Pag 1, 50b. Pag. IVI, 40b. Pag. IV, 30b. 1H IVI*. 90 bani (TH. BAL A­SS­AN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Comre saof fiâenți­­n «treinatate Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D* Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte &31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seilerstatte No. 3. Wien Vinceaz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA 'a D. Eugen MiCoud Londra 81 in Fleet Street E. C. O a,ler Ld.a,rtxl Septă­m­­â­na. e | Sl­ lSTEU HIU I ț P­I u A j PATRONUL p | L fi |___________|_________H­AIPU­L DIN SEPT­A­MAN­A ! STIL NOU | PIUA PATRONUL |­ILE! " | Râs. Soar. | Apusul Soa­r Sept. ’ ~ ~~~ " i Sept. " 7^ . . .-----------------------------16 Duminică Sfânta Martira Efimia | 28 Duminică S. Goran. év. 5—56 5—44 17 Luni Sfânta Sofia Agapi și Pistis _ 1 29 Luni S. Michel 5—57 6—42 18 Marți Cuviosul părinte Eumenie La 15 Septembri la 3 dim. Pătrarul­­ 30 Marți S. Jerome 5—58 5—40 Mercur­ Martirul Trofim­ati întăi cu timp frumos apoi ploe. 1­­ 0ct. Mercuri S Remi, év. 5-59 5-39 20 Joi Marele Martir Eustațiu Placid 1 1­­ 2 Joi SS. Aug. gard. 6— 0 5—88 21 Vrineri Apostolul Codrat I 3 Tineri S. Cyprien 6— 2 5- 36 22 S­âm­băt­ă Martirul Foca și Ioana ____________ __________________________­ _______________Sâmbătă g. Franc. d’As G— 4­5—34 Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin­d#% 90 fsamé Avis pentru d-nii Comercianți. Administrația­­ ziarului «Curierul* Th. Balassin face cunoscut că, s’au dat ordine ca estradtele pentru înscrierea Firmelor comerciale să se elibereze in mâ­na fi­e­car­ui comerciant — potrivit art. 10 din regulamentul legei— fiind liberi interesații să le publice in on­ce fone voesc, deci noi facem cunoscut tuturor ci publicăm fie­care extract cu prețul de un leu nou. Acest­a at­este răspândic și onorat cu încredere, atât în íntrega țară cât și in strâinătate. REGINA BARICADELOR in­inte a apărut de sub presă al doile și ultimul vo­lum. Se află de vândare la Administrația Curierului cu prețul de 2 lei n. sau 4 lei am­bele volume. LICITAȚIUNE La 2 Octomvrie stil nou (20 Septem­vrie 1884 stil vechiu) va avea loc licita­­țiunea publică a mai multor cai și iepe de lues și de lucru de la 1 jum. pănă la 4 jum. ani din herghelia Statului din Rădăuți in Bucovina. Despre care cu onor ve fac știut. Des. și reg. General-Consul Schlick. Ox oxidx «» guvernantă in etate OC La ora de 36—40 ani, care se știe a vorbi Românește, Nemțește și Franțuzește, pre­cum și a cânta bine la piano. A se adresa la Domna Ecaterina Lepădatu casele din strada Golia etajul al Il-lea. Tî'ft 4nnici«4A4 mai multe aparta­ MW i­life'IlMIi'ife­mente nemobilate din casele mele strada Sf. Lazăr lângă Palat, care s’au reparat din nou și care au tote necesariele pentru gospodărie. Doritorii să pot adresa la proprietară care stă cu fisele case. Natalia Codreanu, m­rhicipf de la Sf.­ Dimi­rie a­c< II ILI III Ici casele doamnei Cleopatra Radicheschi situate în strada Sft. Neculai ocu­pate actualminte de Dl. Duca. A se adresa la Dl. Abgar Buiucliu avocat strada Păcurari.­ ­ASI, 18 Sept. 1884 ALEGERILE Alegerile de deputați și senatori jocă un rol din cele mai importante în demersul politic al ori­cărui Stat. Resultatul acestor alegeri indica în­­tr-un mod lămurit dacă Națiunea are sau nu încredere în guvernul care con­duce afacerile politice ale Statului. Peste puțin va sosi timpul când tote județele României vor fi esti­­­inate a trimite pe representanții lor în Cameră și Senat. In curând cetă­țenii români se vor afla de’naintea urnelor electorale spre a depune în ele voturile lor. Ne vom opri a vorbi pe larg des­pre însemnătatea necalculabilă a aces­tor voturi, căci acesta chestiune este în­deajuns disvoltata. Vom exprima nu­mai sincera dorință ca alegătorii sâ fie bine pregătiți pentru aceste timpuri solemne, se nu se lase conduși în de­punerea voturilor de interese perso­nale sau de partid, ci se voteze liberi de ori­ce influință, având în vedere numai binele comun. Fie­care cetățean are sacra datorie de a-și exercita drepturile sale politice pentru binele patriei. Pentru acest finit el trebuie sa se convingă dacă nu i s-a pus vre­ un obstacol din fie­­care parte în exercițiul drepturilor sale, căci legea i-a lasat o cale forte întinsă pentru regularea drepturilor de alegator. Cetățenul nepăsător, neglijent, va fi prin urmare însuși culpabil dacă va râmânea lipsit de dreptul de votare. Fie­care sâ se convingă dar dacă este trecut în lista definitivă și acel care s’ar crede nedreptățit sau care din neglijență nu și-a regulat posi­­țiunea politică la consiliul comunal, sâ se adreseze tribunalului. Este evident că toți acei cari nu se vor interesa de a dobândi dreptul de alegatori nu vor avea nici un cu­vânt a se plânge. Iată ce­­ zice legea în scânta privință: „Cetățenii, nemulțumiți cu sentința „tribunalului au dreptu’ d’a apela la „Curtea de Casație în termen de 10 „zile de la pronunțarea sentinței. „Apelurile de la Casație sunt ju­decate în fond, în curs de trei sâp­­„râmâni cu începere de la 6 oct. pănă „la 27 octomvrie. „Consiliele comunale”sunt datore „apoi a rectifica listele »definitive pe „temeiul hotărârilor justiței în termen „de trei­­ file de la presintarea lor. „Tóte reclamațiunile­­ și ori­ce acte „de procedură în acestă,materie sunt „gratuite­ .­ „In urmă se vor litera cărțile de „alegator, pe cari cetățenii trebuie sâ „le cară de la primari, cari fără dânsele „eu sunt primiți la votare.“ Precum ori­cine se pote convinge, legea a lăsat un câmp forte vast ale­­gatorului ca sâ’și potă dobândi drep­turile de cari trebuie sa se bucure și sâ uzeze fie­care cetățea pentru bi­nele țarei sale. Nu va fi clar legea vină, dacă unul sau altul va râțjjuga lipsit de acele drepturi din nepăsare sau ne­glijență. Iată ce mai­­ zice legea: In colegiul I de deputați trebue să figureze toți cetățenii c’un venit fun­ciar rural s­au urban de cel puțin 1200 lei. In col. II, cei domiciliați și cu re­ședința, in orașe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de ori-ce natură, de cel puțin 20 lei.—Sunt scutiți de cens: a) profesiunile libere, b) ofițerii in retragere, c) pensionarii Statului, și d) cei­ ce au absolvit cel puțin inva­­țământul primar. In col. III intră toți câți nu figu­rează in cele­lalte colegii și plătesc o dare cât de mica către Stat.—Sunt­­ scutiți de cens și votéza direct: a) învâțătorii sătești și preoții; b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puțin 1000. De asemenea voteză direct și cei cu un venit funciar rural de 300 lei­­ in sus și cari sciu ceti și scrie: — Au dreptul de a face parte in­­ colegiile senatoriale urmatorele per­sons și anume: In col. I cei cu un venit funciar ru­ral sau urban de cel puțin 5000 lei­­ anual.—Sunt dispensați de ceas: a) foștii și actualii președinți sau vice-președinți ai vre-uneia din Adu­­­nările legiuitore; b) foștii și actualii deputați și se­natori, cari au făcut parte din doua ■ legislaturi; c) generalii și colonelii precum și­­ asimiliații lor; &) foștii și actualii miniștri sau re­­­­­­presintanți diplomatici ai țării ; e) foștii și actualii membri sau pre­­­­ședinți de curte, procurori­ generali de pe lângă curțile de apel, președinții, membrii sau procurorii la curtea de casațiune; f) doctorii și licențiații de­ ori­ce specialitate, cari își vor fi exercitat profesiunea în timp de 6 ani; g) membrii Academiei romăne. Fac parte din colegiul II, toți alegătorii direcți din orașe și din comunele rurale, cari au un venit fun­ciar, rural sau urban, de la 2000 lei în jos până la 800, cum și comer­cianții și industriașii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.—Sunt scu­tiți de câns: a) doctorii de ori­ ce specialitate, precum și cei cu titlu echivalent, e­­manat de la școli speciale superiore; b) licențiații in drept, în litere, fi­­losofie sau stiințe; c) foștii și actualii magistrați, cari au funcționat în timp de 6 ani; d) inginerii, arhitecții, farmaciștii și medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii scalelor din orașe ale Statului său ai scalelor secundare re­cunoscute de Stat; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. Se mai adaugă că legea pune în censul bărbatului contribuțiunile so­ției, cât timp are administrația averii dotale, și în censul tatălui contribu­­țiunile copiilor săi minori, pe tot tim­pul usufractului legal. De asemenea proprietarul unui imo­bil, scutit provisoriu de plăta impozi­tului către Stat, va esch­ila dreptul de alegator ca și cum ar plăti acel impozit. TELEGRAME Paris 27 sept. O acțiune a ami­ralului Coubert este iminentă. Ami­ralul are ca misiune de a ocupa și fortifica Kelungul. Asigurându-se ast­fel de o garanție suficientă, Francia va putea aștepta cu liniște hotărârea ce va lua China. Berlin 27 sept. „Gazeta Germaniei de Nord“ află din Hamburg că după invitațiunea principelui de Bismark, principalii representanți ai caselor din Hamburg interesați in comerciul Afri­­cei occidentale s’au dus ieri la Frie­drichsruhe, fiind că principele cance­lar dorea să cunoscă părerea lor asu­pra modului de regulare in viitor a raporturilor dintre capitala metropolă și stabilimentele germane­ din Africa. Ziarul in chestie asigura de ase­­mene că s’au început negocieri cu Francia și Anglia in privința rapor­turilor lor de vecinătate ce Germania va trebui să întreb­e cu aceste puteri pe coastele africane. Negocierile pro­mit o înțelegere amicală în toate de­osebirile de vederi eventuale. FOILETON SPADA LUI CAROL XII (IST­uvelă istorică) Traducere de Dr. W. MS. I. Intr’o fii caldă și senină din luna Octomvrie al anului 1714, domnia in satul Travenloc, situat in apropierea orașului de port Lübeck, o agitațiune ve­selă—ae serba iarmaroc. Lumea voiosa care petre­cea după Suirea serviciului divin pe strade, nu ta­verne și dinaintea diferitelor bazatce, era prea in­diferentă pentru tulburările belicose ale imperiului, indiferentă pentru re­belul între regele danez Fre­deric IV și între leul suedez Carol XII, care du­rase ani îndelungați. Lumea arata un interes mai mare pentru persona principală a părților belige­rante, pentru jinele domnitor suedez, tare ca ferul. Nimbul unui erou îl înconjura, și’n popor se istori­­seau istorii numerase despre faptele lui admirabile, mai ales de când Rusia omnipotentă cu Saxonii în­vinși de dânsul se declaraseră pe față de adversa­rii lui. Contra tuturor acestora se luptase el cu băr­băție, pănă când fu învins la Pultava de­ o putere prea considerabilă, trebuind să se refugieze la Turci, cari tratară in fine pe erou in cetatea Bender ca pe un prizonier. Proprietatea Travenlok, a cărui castel se ridica in apropierea satului pe un delișor plantat cu arbori, aparținea fostului colonel baronului Eberhard de Sporke. Acest boer vaduv, lipsit de copii și sufe­rind de suferințele unei vrâste înaintate, își înfiin­­țase aici un asil liniștit. Cu mortea baronului care era cel din urmă al familiei, averea lui trebuia s’o clironomisescă o linie laterală, care întâmplare o aș­teptau locuitorii moșiei cu o îngrijire mare. Bătrânul colonel era iubit de toți, și toți priviau cu tristețe cum bâtrânul boer slubia pe fie­care­­ zi. Pe drumul care șerpuea de pe dealul castelului până in sat, ședeau pe­ o bancă de lemn, de pe care se putea vedea o parte a câmpiei iarmarocului, doi omeni tineri. Era un ofițer nalt, bine făcut, în u­­niformă daneză, in etate de vr’o doua-z­eci de ani, și­ o fată de șase­spre­­zece ani aprope, o ființă plă­cută și încântatare, îmbrăcămintea ei era simplă și fără multe decoruri, denota însă un gust ales. Cu multă amabilitate răspundeau ei la salutările locui­torilor. Se putea cunoște că și acești tineri știu că a-și câștiga iubirea locuitorilor satului ca și bâtrânul proprietar. Insă cu regretul locuitorilor, nici unul din acești doi tineri nu putea pretinde de cât nu­­mai o simplă ospitalitate in castel și’n sat. „Se pare că nu ești veselă d-s0ră Mariei, începu să vorbască căpitanul Ewald Kruse după o mică pau­­să, «și cred că voiu putea gâci cete întristază, căci și’n inima mea râde aceiași durere. Anul trecut, când ma aflam tot aici in concediu, găsit pe nașul meu diminuță de tot in mijlocul supușilor sei, precum a fost tot­deauna obicinuit. Astă­z­i medicul nu mai vrea să’i permită cel puțin de a se scula din pat; nici o alterațiune să nu’i tulbure liniștea, și mâ tem — mâ tem prea mult, că la anul viitor nu ma voi mai afla in aceste locuri și că el va fi—acolo!* Picând acestea, arătă el cu mâna în acea parte unde luceau petrele și crucile cimitirului în lumina sorelui, lângă biserica veche, dar bine conservată a satului. Apoi adăogă : «Nu cred, că pe viitor dom­nișorul Otto, clironomul universal al moșiei Traven­lod, va mai avea amabilitatea de a ma invita, și chiar de ar face una ca acesta pro forma, cam cu greu a’și urma invitațiunei sale. La întâlnirea des­­tră din anul present m’am convins pe deplin că ca­racterele nóstre nu se potrivesc de loc. Se’nțelege, sărmanul soldat danez, fiii unor părinți simpli, și diplomatul fin saxon dintr’o familie nobilă vechiă, clironomul unui unchiu bogat, au vederi cu totul di­ferite, în tot casa, însă, n’ași cugeta tot­de­una ca dânsul, nu m’ași purta tot­de­una ca dânsul.* «Și precum cugeți, precum te porți d-ta, domnule căpitan,“­­l se tâvâra fată c’o expresiune involuntară a simțirei, «totuși ești mai bun de­cât dânsul!* Ofițerul surise, în același timp însă atinse și­ o privire mustratare din ochii întunecați pe fata care se’nroși. «De unde știi tote acestea, dragă copilă?* o’n­­trebă el, «ai o opiniune atât de sigură despre valo­­rea sau nevalarea unui barbat într’o etate atât de fragedă ?“ Ambarajul fetei creștea din moment în moment. «Acesta ar fi o pretențiune, de care­ ași trebui să înroșesc,” râspunse ea cu grăbire, «scuză-mâ pentru cuvântul prea grăbit, însă cine n­e cunoște, atât de bun și amabil chiar ca cei mai mici, te laudă ca și mine. Chiar și iubita mea mamă din casa preotului, unde domnește o liniște atât de profundă de când tata dorme colo jos, suiide cu bucurie când îi vorba de d-ta. Ori­cine vorbește cu plăcere de d-ta, d-le căpitan,* fini ea, «de ce n’ași vorbi și eu, care m’am bucurat, fiind încă copilă, când se apropia timpul ca să vii la Travenloh.* «Și tânârul domnișor este ospete unchiului senin toți anii, ca și mine, finul lui.” (Lise căpitanul, «ți-a dat el őre vr’o­dată ocasiune să gândești mai râu de dânsul de­cât de mine ? Purtarea lui reservată se pare multora că este mândrie.* «Reservăm* Ca o rază de mânie internă lucea în ochiul Măriei. «Domnișorul Otto este un fățarnic, nici­odată nu m’am convins mai bine de­cât anul a­­cesta. Dacă va deveni el odată stăpânul moșiei Tra­venlod, nu voi mai putea râmânea aici, chiar dacă ași trebui să stau fără mamă, ca orfană pe­ acest pământ.“ Roșâța mâniei se ivi pe fața onestă și puțin brună a lui Ewald Krose. «Cutezat­a cum­va domnișorul a te supără?* «Pare că sunt prea simplă de a înțelege bine for­mele politeței, raspunse fata. «Lasă’l în pace, dom­nule căpitan, sunt sigură, că nu se va mai întâmpla pentru a doua ora. Afară de acesta mai are să râ­­mână numai un timp scurt la Travenloh.* Căpitanul plecă capul. «Și concediul meu se fi­­nește în curând,*­­lise el afundat pe gânduri. «El va revedea locurile iubite—cine știe dacă le voi mai revedea și eu ?* Se i ntroduse o tăcere între acești doi tineri. Prin foile rare ale arborilor bătea vântul de tomnă, și foșnind cădeau foile veștede la piciorele lor, ca un salut trist de adio al verei. Insă ca un contrast sim­țitor pătrundea la urechia lor agitațiunea veselă de pe câmpia iarmarocului, purtată de vânt. Lumea se silea a profita de timpul favorabil, gustând tóte plă­cerile serbărei. Cât de curând se putea schimba tim­pul și să pună capât tuturor plăcerilor. Tânârul căpitan arătă cu mâna spre vale: «Un tablou al vieței,*­­iise el, «tristeță și vese­lie de­odată pe un spațiu limitat. Dragă Marie,* se Întrerupse el subit, «râspunde’mi sincer, tocmai că

Next