Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-04-22 / nr. 44

Anul al Xll-lea No. 44.____________IASSI Duminică 22 April (4 Mai) 1884._____Apare Duminica, Miercurea și Vinerea : Prețul lbon. și Anuveiurilor IM IASSI, pe an, 21 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. 3TREINATATE .....................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. S CIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win i­I. 20 bani Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte &31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlieka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win iW#% 20 bani C­alendarul Săptămânei STIL VECHID PIUA | PATRONUL I­­H­E­I TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | P­I­U­A | PATRONUL ț Z­I­L­E­I [ Râs. Soar. [ Apusul Soar. =­~­‘ Aprilie: " T" ' = : ~ ==­­ Mai. : ' — | 22 * Duminică Sfântul Teodor Sikeotu 4 Duminică 8. Monique 4—41 7— 9 23 Luni (­J­) Mar. Cihcor­de și Im. Alexandria 5 Luni C. s. Augustin 4—40 7—11 24 Marti 1 Martirii Sava și Elisabeta La 20 April 3 ore noptea: Pătrarul 6 Marți S. Jean P. Lat. 4—40 7—12 25 Mercuri Sf. 9 Mart. din Éisic și Cuv. Memnon din urmă cu timp senin dar recoros. 1 Cercuri S. Stanislas 4-39 7-13 2« Joi Sfântul Apostol Iacob 1 8 Joi S. Desire 4—37 7—14 27 Vineri Sfântul Marcu Ev. 9 Vineri Tr. S. Nicaise 4—36 7—15 28 Sâmbătă Sfântul Martir Vasile 10__________Sâmbătă_________S. Gordien___________________________________4—36 _____7—16 CURIERUL (TH. BAL ASS­AN) FOREA INTERESELOR GENERALE. Correspondenți In Străinătate: „UXMMNER“ Societate Generala de Asiprare Mentale Agenția principală din Iassy. Localul Academiei din București cărui aripă drepta a fost distrusă de incendiu fiind asigu­rat la acestă societate, Direcțiunea a luat în­dată măsuri de estimare și confom avisului Onor. Minister a disposat restaurarea ei. Acastă pagubă, de­și forte însemnată, nu a sdruncinat întru nimic starea Societății, ea fiind acoperită provizoriu­ din capitalul de re­­servă de care dispune acestă Societate și spe­răm că va fi intorsă acelui capital chiar din veniturile anului acestuia. Cele ce proced cu onore se aduc la cunoș­tința doilor Societari. Agent principal A. Impolli. AVIS IM­PORTA­NT. Sub­semnatul fac cunoscut Onorabilei clien­tele, că de la Sfântul Gheorghe anul curent, din strada Mare, mă mut cu ateliul meu de om­icirii, in casa me cu No. 17 din strada Lăpușneanu, alăturea cu D-nul Balc Cofetariu, și in apropiere de Sf. Neculai cel sărac. Ludvig Bedovici. De vânzare de veci :&£oția ZF&iișeș­tii și Hăs­n­âușani­ii din județul Iași proprietăți a erezilor defunctei Ecaterina A. Ghica, cea în­ W: ia întindere de 4000 fălci din cari 3000 pădure și cea al doilea de 400 fălci. Dorito­rii să se adreseze la casele d-lui Alexandru D. Ghica strada Carp. ANUMCIII I Mioșia, H-ui­u.­bă.j-u. ?i Sîrbon­ a casei defuncților Nicolai și Safta Tulburi, din comuna Urdești, j­ m­l. Falciu in apropiere de Portul Fălciu, in întindere aprópe 1000 fălci, urmând a se aresda de la 23 april 1885. Doritorii se vor adresa in șlina de 6 Mai viitor la domiciliul meu in Huși, când­­ lisa moșie se va arendi concurentului care va da prețul cel mai avantajos Anastasie Triandafil. Moșia Cazanești „fi, Str?1st muna Negrești in întindere de 435 fălci, a­­prope tote arabile, se vinde de veci. Doritori bine-voească a se adresa in Iași la subsemnatul. Nicolai Suțu. MWe vânzare Mai multe mobile și oglindi mari și mici un mare ornic cu 12 opere și unul mai mic de bronz cu muțl­că și un piano cu prețuri moderate, scânduri de frasin poloboce, o cape etc. Doritorii să se a­­dreseze la D. Alexandru D. Ghica strada Carp. Moșia Pungeștii arendă cu totă gospodăria, semănăturile de tomnă, acaretele trebuitore precum și velniță cu condițiuni avantajose. Informațiuni la sub­semnatul la zisa moșie Marco-Polo /AS/. 21 aprilie 1884. Răspunsul negativ a cabinetului din­­ Londra in privința propunerei făcută de guvernul egiptean, in privința tri­­meterei unei expedițiuni militare in Egipet, au decis sorta Berberului. Guvernorul acestei cetați Hussein- Pașa, a fost invitat să se bată in re­­­tragere pănă la Koroko, cu cei 700 omeni care compuneau intriga gar­­nisana. Imediat după primirea acestui ordin formal Hussein-Pașa a și înce­put a opera retragerea sa, ast­fel că’n curând dânsul va avea șansa sau să scape, sau să cadă in mânîle inimi­cilor care’l împresură din tote părțile. Mai bine­ ar fi fost ca acesta să se prevadă de mai nainte, fiind­ ca atunci lucrul era mai ușor, din cauză că lo­cotenentul Maahdiului nu sosise incă, și trupele sale nu începuseră a de­șerta, după cum s’a întâmplat mai zi­lele trecute, când au trecut 500 de omeni cu bagaje cu tot la rebeli. Dacă Anglia a refuzat de a ad­era la propunerea care’i-a făcut’o guver­nul egiptean, asta a fâcut’o numai din cauză că, a vândut că’i imposibil a se trimete pănă’n patru luni de <zile de acum înainte, acastă espedițiune. Dar prin acestă mâsură au compromis mai mult interesele Egipetului, fiind-că ea a fost cea ântâi, care­ a trimes trupe in Egipet pentru a’l pacifica definitiv, și a’și asigura protectoratul seu asu­pra acestei țări, care face parte inte­grantă din Imperiul Turcesc. Dacă Anglia de la început a jude­cat ca dânsa trebue să intervie în a­­facerile interiore ale acestei țâri, nu trebue ca să lese ocasia care se­ pre­­senta, și trebuia să trimită trupe nu­merose ; pentru că prin superioritatea uumarului cât și a armelor se pot­ infringe pe rebeli; și ast­fel se aducă pacea, dar nu măcelurile și vărsările de sânge după cum s’a întâmplat pâ­­n’acuma. Aceste mâsuri luate n’ar fi dat timp Maahdiului și partizanilor sei se ră­dice armate întregi, cari se contra­balanseze operațiele armatei engleze. Am vâzut isprava freută de Gor­don Pașa, acel care fusese trimes să pacifice Egipetul și’n special Sudanul, căci in loc ca dânsul sa vie cu trupe numerase, s’a mulțumit mai ântâi prin a da proclamațiuni pe popor la liniște, prin care invită încrezându-se­ prea mult in renumele seu care-l lă­sase odiniora in Egipet. Aci a fost prima fi greșală, căci la venirea sa în Egipet a găsit un popor care abia își mai aducea aminte de numele sâu, și în loc ca se pată face ceva în bine a făcut mult râu, din cauză că în acelaș timp a căutat a corumpe pe șeici prin bani, ceia ce li-au au­tat mai mult pofta de bani. Pe deoparte șeicii se arâtau prie­tenii sei, și pe de alta întrețineau co­respondență cu rebelii, arétândule tote mâsurile ce Gordon le lua pentru ai învinge. Peripețiile acestor lucruri le-am ve­lj­ut cum s’a petrecut, și de aici s’a născut complicațiunea afacerilor Egip­tene, din cauză că Maahdiul e actua­lul stăpân adevarat al Sudanului, și de astăzi înainte cu greu iar veni Angliei ca se mai încerce a doua oră a pacifica egipetul. Fiindca după știrile ce sosesc ijilnic de acolo, populațiunea e forte nemul­țumită de Anglia, ne arată în­deaju­a că lucrurile sunt forte mult schim­bate , și tote aceste nu se datoresc decât inserției cabinetului eagles, care o’a vroit la timp ca se iei măsuri energice pentru a înfrânge pe rebeli. Astăzi Cabinetele europene discută chestiunea întrunirei unei conferinți în Londra propusă de Anglia. După ultimele știri cabinetele sunt dispuse a primi propunerea făcută de cabi­netul englez, dar cu restricțiune că a­­cestă comisiune să discute numai ches­­tiunele privitore la afacerile egipete­­lor, la ceia ce Franța se opune, fiind­că dânsa susține că comisiunea se discute pe larg tote afacerile egiptene și să iei odată o soluțiune definitivă în acestă privință. Oare Turcia primi­ va acesta ? fiind­că înainte de tote Egipetul face parte integrantă din imperiul otoman, și se știe că la caz de nevoie dânsa trebue se deie ajutor Turciei. Se pate din nou să se nasca com­­plicațiuni seriose din acesta, care pate se atragă în vârtejul luptei pe mai multe mari puteri europene, aceste le­­au prevân jut cabinetul german care cel ântâi ti s’a opus la cererile Fran­ciei ; prin urmare daca comisiunea se va întruni în Londra, și va trece aceio atribuțiunele ei, sa pute nașce complicațiuni destul de seriose în viitor. TELEGRAME Constantinopoli 29 april. (Venită pe cale indirectă).—Nota verbală a Angliei sugerând proiectul intrunirei unei confe­­renți europeane pentru regularea chesti­­unei financiare egipteană, a fost remisă ieri Porței. Prin cercurile otomane se crede că Porta va pune condițiuni neac­­­ceptabile spre a eluda astfel conferența. Ea ar cere mai cu samă: 1) Că confe­­rența să se întrunească la Constantinopoli; 2) ca ea să examineze situațiunea gene­rală a Egiptului, de­ore­ce situațiunea fi­­­nanciară actuală nu pate fi examinată­­ fără ca să se cerceteze cauzele care au­­ produs-o ; 3) ca puterile să se angajeze a­­ respecta cu totul cifra tributului egiptean I ce se cuvine Porței și­ al 4) ca trupele engleze să părăsască Egiptul și să fie în­locuite cu trupe turce care costă mai pu­țin scump. In fine după impresiunea ge­nerală, Porta ar refuza astfel infern un mod indirect să adere la întrunirea conferenței. Paris 30 april. D. Waddington va duce duminică la Londra răspunsul că Francia acceptează in principiu ideea de întrunire a conferenței, dar că ea crede cum că conferența nu trebuie să se mărginească la chestiunea financiară, ci se înbrățoșete situațiunea generală a Egiptului. Madrid 30 april. Alegerile generale pentru Cortezi dau o sută de scaune o­­pozanților și 322 candidaților ministeriali. Banda insurgenților spanioli din Pirinei a­ fost împrăștiată. Darmstadt 30 april. Perechea princiară ereditară a Germaniei au făcut aici dimi­neață o visu­l împărătesei Austriei la Hei­delberg, și după ameaza s-au reîntors la Darmstadt. La 5 oare s’a celebrat nunta prințesei Victoria de Hessa cu prințul Battenberg, in prezența familiei ducale si a altor per­sonagii princiare. Cairo 1 mai. Guvernatorul Berbe­rului cu o mie soldați cei au rămas cre­dincioși să găsește blocat in cetate. In­surgenții îl împedică de a eși. Londra 1 mai. «Daily­ News» publică urmatorele două știri: „Anglia refuză ori­ce negociere cu Porta in privința aface­rilor egiptene. Porta interzice in toate provinciele recrutarea de voluntari pen­tru armata Egiptului. Londra 1 mai. D. Gladstone au co­municat camerei comunelor, că guvernul, au adresat o circulară puterilor și o de­peșă Porței pentru a propune întrunirea conferenței. Porta nu a respuns încă.— Cele­l­alte puteri au consimțit. Francia a cerut oare­care detailiuri pre­alabile. Nu s’a decis încă dacă conferența FOILETON. PONSON DU TERRAIL: 84 REGINA BARICADELOR PROLOGUL (Urmare). — Soție pe umerii mei, îi tăise el. — Raul n’aștepta ca să’i mai repete acesta de două ori, sări pe umerii gasconului care era de sta­turi înaltă. Raul căzuse la subterană cu pumnarul și sabia sa. Pumnarul îl avea la șold, 11 scese începând să încerce cu vârful în zid, o mică sgârietură era în­tre două pietre. Raul împinse pumnalul sâu și a­­cesta Intri cu ușurință. Apucându-se cu mânile de mâner să rădică în sus și văfsa pe unde vine lumina. Raul văflu­ia afară un colț a cerului, copaci, dea­luri și valurile argintate a Loarei. Și atunci își explică de unde vine glodul în sub­terană. Cât pentru burta pe unde vinea lumina era prea strimtă ca să potă trece un om, Raul se hotări s’o lărgască, și’n acelaș timp își lasă pumnalul înfipt în zid în timp ce sări de pe umerile Gasconului jos. — Ei bine! întrebă Gaston cu neliniște. — Suntem scapați. — Ah! — Dar trebue să așteptăm noptea. — Pentru ce ? întrebă Gasconul. — Raul dădu din umeri. — De­sigur ești cam prostuț prietine. Cum­ ai picat aicea și te găsesc, are credii că d-na de Mont­­pensier s’a jucat numai cu noi ? — De­sigur că nu... — Dar dacă vom eși flina de aicea ne vor videa... și ómenii vidanului ne vor ataca. — Asta’i just, dar vefli că mi’i feme cumplit, flise Gasconul. — Și mie mii grozav de sete... Am aud­it spu­nându-se că, când vorbești mult trebue sa bei. — Da. — Pentru ce n’am face contrariul ? Când n’ai ce bea, trebue să vorbești... — Fie, să vorbim. — După mine unul cred că ducesa a cerut aju­tor la Angers. — Cum ? — O fi trimes pe unul din servitorii viclamului. — Lucru posibil, răspinse Gasconul, îmi aduc aminte că era un băetan ca de cinci­spre­z­ece ani a plecat calare. — E tocmai așa­ de sigur că s’a dus la Angers și regile Navarei a căd­at de­sigur în vr’o cursă. — Regile Navarei ! — Drace ! nu s’a culcat la castel. — Atunci de­sigur ducesa l’a asasinat, murmură Gasconul c’o voce posomorâtă. — Așa­ crefli. — Și tocmai eu l’am tractat! — Ah! banul meu amic, Ilise Raul, îți mărturi­sesc că dac’ași fi în locul d-tale.. — Ei bine? — Nu m’aș grăbi așa de tare să ei de-aicea... — Pentru ce ? — Fiind­că odată afară rușinat și remușcat c’am tractat pe regile meu mi-aș străpunge peptul cu sabia. Gaston se strîmbă. —­ La urma urmei asta nu’i afacerea mea... când vei fi liber vei face ce vei voi... nu sunt nici jude­cător nici preot... Raul și Gaston așteptară pănă ce înoată. îndată ce firna dispăru și raza nu se mai zări, Raul se urcă din nou pe umerile tovarășului seu, începând să găurască burta cu pumnalul. XLI. Lângă porțile de la Nérac era o frumușică casă albă încunjurată cu arbori și la fereștile căruia spân­zura câte o viță de vie sălbatică. Intr’o sară din luna lui Ianuarie cerul era curat, și sőréle acelei frumóse țâri pe care­ a numit’o valea din Pau, asfințea cu majestate, și lazile sale se scăl­dau pintre nouri. Aerul era cald tocmai ca și’n timpul primăverei și pe ici colea începuse a se zări viorelile. Doi tineri, o tânâră fată și un frumos cavaler de două­zeci până la douâ­z­eci și doi de ani se plim­­blau la braț pe terasa casei. Acest cavaler era îmbrăcat încă cu costumat seu de voiaj, și după colbul hainelor sale pricepeai tare bine că făcuse un lung drum: îi vorbea cu nesaț și tânăra fată-l ascultă cu multă atențiune. — Scumpul meu Raul, îi­­ lise ea, dacă te vei ex­­plica mai clar, atunci te voi putea înțelege mai bine. — Scumpa mea Nancy, răspinse Raul, căci era el, eartă-mă, dar am să-ți spun atâtea lucruri! — Ei bine! spunemi-le pe rând, va să flică ru­gile Navarei vine ? — Am sosit cu câte­va minunte mai naintea lui. — Și Noe ? și Lahire ?... — Noe și Lahire sunt cu dânsul. — Dar calcul ? — Calcul după cum l’am spus a făcut naufragiu, dar tesaurul e scapat. — Bată de unde istorisirea d-tale începe să fie cam confusă. — Așa! — Nu’mi-ai spus că în timp ce regile Euric și Gasconii sei se ducea cu d-ta dimpreună ca să vă odihniți în castelul vidlamului de Panesterre, Noe într’o barcă se ducea la castelul Sirelui d’Entragues ? — E purul adevăr Nancy. — Și că Lahire și bătrânul Hardouinot rămase la moră? — Da. — Ei bine­­ istorisește’mi mai intei cum ai eșit din subterană. — A trebuit să muncesc o parte din nopt­e ca să pot lărgi burta. — Ș’ai putut trece? — Da. — Și tovarășul tău? — Da. ț — Dar, îmi închipuesc că odată nu­ ți-a mai venit gustul să te întorci la castel? — De­sigur că nu, ne-am aruncat în apă îno­tând spre merä. — Noe se întorsese ?­­ — Noe sosise și se consulta cu LaMroca să vadă ce era de făcut, căci nu se mai auzise silnic vor­­bindu-se, nici de regile Navarei nici de cei doi Gasconi. Noe se întorsese cu Sirele d’Entragues, dimpreună cu doi­spre­z­ece omeni ș’o barcă mare. — Să asediăm castelul! $ise Noe căci de­sigur regile’s prisoar. Trecurămm Luara cu barca Sirelui d’Entragues!

Next