Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-05-04 / nr. 51

V v Anul al XIV-lea No. 51. IASSI Duminică 4 (16) Main 1886.________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » . . . i Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.......................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win in­*. 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOREA INTERESELOR GENERALE ^ A -10 Sâmbătă Sfântul Apostol Simon Zilotu (serbare națională) 22_________Sâmbătă Iulia _________________ 4—25 7—29______ O a.l © nd.a.roLl Septa na a n. e I ^ Se află sub presă și in curând va a­­pare din Tipografia noistră, după edițiu­nea oficială au le țin­u­t LEGIUIRILOR FINANCIARE COL­ECTIUNE de Legi, Regulamente, Decrete, Instrucțiuni LEGEA Timbrului și Inregistrărei cu toate modificările.______ ASÎMCI­U Fac cunoscut enora­mei clienți că de la 23 April 1886 îmi strămut magazinul meu in Dughenile Domnului DroSSII strada J Lapasneail Il. Și anume in Dughenile ocupate de D-nul Hayek. __________________H. Si­herstein. JDe ar rutint Moșia dorheimi ce’i­n Lic și Co­­ Íren III din județul Dorohoi plasa Ba­­șău, proprietate a D-nei Smaranda l­iniara in Întindere de 1.400 fălci, actualmente arendată D-lui I. Zoller, să dă in arendă de la Aprilie 1887 sau și se vinde de veci.— Doritorii se pot adresa la Dl. 8. Della decima la moșia Darabani jud. Dorohoi. * 1 2 HF ARENDAT de la 23 April ,888> p0 Ul nl­ cu­ Un I termin de 10 ani urmă­­torele proprietăți a Princepelui Dimitrie M. Sturdza : 1) . Moșia Hangu cu tote trupurile ei, situată in județul Neamț, pe frontiera des­pre Transilvania, cu trecătoarea și biuroul Vamal Prisacaui. Acesta moșie având o întindere aproxima­tivă de la 40—45000 fălci se dă in arendă cu tote veniturile ei compuse din : cherestea se­culară de prima calitate, pășuni întinse, lo­curi de arătură, fânate, mori și altele. O po­­pulațiune numeroasă, și condițiuni topografice escepționate fac esploatațiunea acestei moșii forte avantajoase 2) Moșia Lăzărenii-Cilibiu si­tuată in județul Iași, in apropiere de s/4 oare de orașul Iași. Acesta moșie având o întin­dere aproximativă de 900—1000 fălci, se dă în arendă cu tote veniturile ei compuse din : locuri de hrană, fânațe, imașe, mori și altele. Pentru informațiuni și încheerea contractelor de arendă a se adresa­­ sub­semnatul procu­rator general a propietarului, nu­lau­ strada Română No. 29, unde se pot vedea și condi­­țiunile arendărei. Georges A. Krupenschi. IASSI, 3 Mai 1886. | APELE MINERALE j de lângă Tărgul-Neamțz.­­ Aceste ape cari conțin sare, fer și puciosă înt’ro caantitate mare mai a­­les de fer, sunt situate pe proprieta­tea Statului Oglindit, în apropiere i­­mediatâ de oraș, chiar în marginea sub­­urbei Pometeu și se compun din trei fântâni (puțuri) mari, două ale Statu­lui și una a orașului, fiind pe terito­riul său. Ele sunt situate la margi­nea padurei la o înălțime plină de verdeță, de unde se pote vedea către Nord-Est o întindere de câmp și de­­luri de căte­va pești, tote verkle și din distanță in distanță se zăresc spre mai mare plăcere a vizitatorilor inalbind câte un sat cu biserica în mijloc, iar către Sud-Vest pădurea, și la margi­nea ei de vale, orașul, una din su­burbiile căruia, numită Pometea, plină de livezi și verduță, se ridică până în apropierea acestor ape.—In fine ele se află in posițiunea cea mai pi­­torască și sunt în esența lor superiore celor de la Slănic. Dar ce folos ? Din nenorocire, ca multe alte lucruri în țara nostră, și aceste băi nu stau numai cu totul ne­­gligiate, cu tote că formeza un izvor de bogăție națională și de sănătate, apoi pe lângă tote acestea, o mână necunoscută își dă totă silința de a le uimici,câci, când le astupă, când trage prin ele pârâiașele de ape ce sunt in apropiere, și nime, absolut nime din omenii de la putere, nici din acei de sciințâ nu’și dau silința, cel puțin pen­tru binele umanitaței, de a le cultiva căci ele ar fi cele mai bune, situate in­­tr’o localitate sănătosâ și frumosâ, și cari ar reda sănătate nu numai celor bolnavi, dar chiar și celor sănătoși o sporire de puteri, trăind în o așa atmosferă și posițiune pitorescă, încă mai mult. In anii 1881 și 1882 onor, cetâțân din localitate, dom­nul Const. Gaman, precum am ara­­tat și atunci prin colonele ziarului nostru, motivat de descrierea acestor ape, ce o face domnul Dr. Steiner din Iași în cartea sa despre apele mine­rale din țară, publicată pe la anul 1859, vizitând aceste ape, înțelege importanța lor, și fără vre­un alt in­teres, ci con­dus numai de un senti­ment de bine-facere, a luat inițiativa, a făcut cereri la minister, provocase o analiză a acestor ape că bine-voitorul concurs al D-lui prefect M. L. Ada­­mescu, constatăndu-se cu fântâna No. 1 este superioră fântânilor de la 81ă­­nic, fântâna No. 2 celor din Bălță­­tești și fântâna No. 8, care este a o­­rașului, este egală cu cele din Bâlță­­tești.­Acesta analiză a fost înaintată consiliului medical superior, care, a­­probând-o în principiu, a cerut se i se înainteze o altă analiză destinativă și quantitativâ, după care aceste ape vor fi recunoscute definitiv ca ape bal­neare. Ei bine! Până ai­ 3. 'e au mers bine, dar s’au oprit in acest punct. Căci simțind domnul Dr. Can­temir despre acesta, dinpreună cu fra­tele D-sale Dl. Enache Cantemir, au stăruit în Cameră și totul a rămas baltă, numai și numai pentru a nu se lovi interesul D-lui Cantemir prin deschiderea acestor feredeie, cari sunt mult mai superiore celor de la Bâl­­țătești, proprietatea D-sale, ast­fel că acum sunt deja patru ani și după tote sforțările ce le face Dl. Gaman din când în când, nu s’a făcut nimic nici până astâ­rji. Atragem clar atențiunea domnului prim-ministru în genere și in special domnului ministru al domeniilor ca se bine-voiască a se grăbi cu o oră mai înainte de a remedia râul și de a dispune cât mai curând de a se deschide aceste băi atât de folositore omenirei suferinde, mai ales când se scie că aceste băi situate în apropie­rea imediată a orașului Neamțz oferă înlesnirile și avantajele cele mai mari vizitatorilor, ast­fel că bolnavii locuind, in oraș, se pot bucura de efectul a­­cestor băi și ape minerale, fără a fi câtuși de puțin incomodați, mai ales când stim că mai mulți dispun de mijlocele necesare spre a se duce pe la băi depărtate, cari sunt fórte cos­­tisitore. Amintim cu acesta ocaziune cele ce s’a­ufis în privința acesta la ședința Senatului din 19 Martie trecut, când domnul Varlam își desvoltase inter­pelarea relativă la băile și apele mi­nerale din Țară. Noi vom termina susținând că­ interesele generale trebuie se predomine pe acele personale. * In privința politicei externe cetim în ziarul „Le Temps“ următorele: „Domnul Delyanis persistă încă de a se retrage. Succesorul lui însâ nu s’a găsit încă pănă astâ­<Ji. Dl. Tricupis profeseza o resistență forte naturală în contra clironomiei ministeriale în condițiunile presente. Regele, precum se asigură, se gân­dește a se adresa D-lui Rikakis, pre­ședintele Camerei și de a forma un guvern, însărcinat numai de a pro­­cede la liquidațiunea marilor proiecte și întinselor întreprinderi ale prede­cesorului său. Lumea se măgulește cu speranța că disparițiunea D-lui Delyanis va fi admisă din partea Europei, în pute­rea unui titlu îndoit, ca un gaj al intențiunilor pacifice ale Greciei. In primul loc, persona președinte­lui Consiliului devenise, așa precum ne-a aratat corespondentul nostru de la Athena, prin scrisarea sa inserata în numarul nostru trecut, obiectul a­­celor antipatii din partea ministerelor unor puteri, că nu mai putea avea loc chestiunea restabilirei bunei înțe­legeri, pe cât timp el s’ar afla în ca­pul afacerilor. . . In al d­oilea loc, este forte evident că o schimbare de guvern n’ar fi fost în stare să se opună în momentul de față fără ca să modifice într’un mod radical situațiunea și se facă forte di­ficilă, dacă nu chiar imposibilă, des­chiderea imediată a ostilităților. Este prin urmare permis a spera că Puterile vor vedea in retragerea D-lui Delyanis, dacă ea s’ar realiza într’un mod definitiv, un motiv îndes­tulător, pentru ca­re reîncapă nego­cierile și se caute a parveni la o în­țelegere complecta pe baze m­oi. Escadra combinată, a cării detașa­mente supraveghiază castele helenice de la capul Malée, la frontiera Thes­­saliei, n’ar fi desfășurat !□ zadar pa­vilionul ei, pentru că acastă operați­une sui generis ar fi provocat căderea unui minister, care n’a avut onorea să fie persona grata pe lângă diferite autorități europene. Alegerile generale, cari vor avea loc în Italia se prepară in mijlocul unei mare confusiuni și al unei mari desordine de idei. Sunt acum patru ani, când Dl. Depretis, fiind deja pre­ședinte al Consiliului, și încă șef al partidului progresist sau al stângei istorice, formulase în faimosul sâu dis­curs un întreg program legislativ și politic. Evenimentele nu i-au permis sâ realizeze de­cât numai o parte mică din promisiunile sale, pentru verifica­rea cărora, corpul electoral îl inves­t CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bi3, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorensce, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win i ¥#% 20 bani. STIL VECHIU­L PIPA­L~P­AT­RONUL ț­ILEI | TIMPUL DIN SF­PTĂMÂNĂ STIL NOU |­­ P­I­P­A 1 PATRONUL ț>­I­L­E­I | R­. Sórefui­­\ Arus. Sorelui Maiu. ^ . Baiu. 4 Duminică Sfânta Martiră Pelahia 16 Duminică Honorațiu 7—22 5 Luni Sfânta Martiră Irina 17 Luni Pascal 4—29 . .­­, 7—24 6 Marți Sfântul Iov cel drept La 6 Maiu Lună plină cu timp fiu­ 18 Marți Venant 4—28 1—25 7 Mercuri Sfântu Martir Acaciu • .. . 19 Mercuri Calestin 4—28 T—25 8 Joi f Injurn. pr. și Sfântul Evanghelist Ion Theologul mos ap01 ploe S1 Voindl­ 20 Joi Bemadin 4—26 7-27 9 Vineri Profetul Isaiia 21 Vineri Felix 4—26 7—28 < FOILETON A. BELOT. 80 SUGRUMATORII DIN PARIS ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de Gk IT. B. (Urmare). CAP. LXXIII. O scrisore de dincolo de apă. In a doua jumătate a ernei primi Sofia Blan­chard în fine scrii de la soțul ei. Ea le primise prin­­tr’un pachet gros prin poștă. In acesta scrisore îi descrise Blanchard inima și su­­ferințile sale în limbagini simplu, emoțional și neales al bărbatului din popor; tot dorul său după dânsa, umbrele obscure ale desperațiunei sale și luminile liniștite ale designațiunei sale se puteau distinge prin aceste cuvinte. El li descrise asemenea călătoria obositore , tra­tarea brutală, asprimea disciplinei, brutalitatea și conrupția cameralilor săi. Arestanții neghibaci au voit să încerce o încercare de scăpare în fața Tene­­riffei. Jagon era singurul care-i sfătuise să nu facă acestă Încercare, care se opusese iu contra acestei încercări. Acestă încercare ia în adevăr zădărnicită, și Jagon câștigase dubla­ la arestanți stima unui camarad mai inteligent de­cât toți cei­l­alți, la ofi­țeri stima unui arestant exemplar. Purtarea lui era de model, cuvintele lui probau o resignațiune pro­fundă, o încredere sinceră în Dumnezeu, o speranță inalterabilă în nevinovăția sa, pe care el se spriji­­nia necontenit. Ast­fel erau mulți din păzitori, din ofițeri, cari credeau că el este victima unei erori din partea juraților. El se bucură in curând de o posițiune excepțională : cei­l­alți arestanți 11 ascultau orbesce, și păzitorii aveau o conftență orba in el. In flina din urmă, mai Înainte ca bastimentul să fi intrat în portal Numea, stetea Blanchard pe co­vertă și se uita posomorât la mare. De­odată se puse o mână pe uncărul său și vocea lui Jason îi­­ lise: «Nu fii atât de trist, camerade! Uite-te la mine !* «O, d-ta!..*­­lise Blanchard. «Ei bine, eu ! Nu sunt și eu atât de nevinovat ca și tine ? Oho, nu te întorce cu atât dispreț de la mine. Cine scie, ce voiu mai putea face vreodată pentru tine, și pentru ce lucruri te voiu întrebuința. Cine scie, dacă nu se va Întâmpla ceva, ca să fiu rechi­mat în Francia, și apoi... te vei dace și tu cu mine !* «D-ta vorbesci, ca și cum ai fi liber,* murmură Blanchard cu stupefacțiune. El zise: «Și eu voiu fi chiar liber­. îndată ce voiu voi. Dece eu voiu voi să părăsesc Caledonia­ Nouă, nu mă va mai opri nimic. Arestanții sunt cu toții instrumentele mele servile. Eu voiu deveni stăpânul penitenciarului.Ä «însă este cu neputință, ca cine­va să fugă din penitenciar !O replică Blanchard. «O! Eu nici nu mă gândesc să fug din peniten­ciarul insulei Non, unde vom fi mai ântăiu internați. Sper insă, că în curând voi­ fi trimis pe continent. De acolo—nu este nimic mai ușor de­cât o fugă. Intr’o barcă ajunge cine­va în câte­va f­ile în Aus­tralia. Și acolo sunt bastimente din tate țerile! Nime­nu mă va controla cu multă scrupulositate. Eu sunt un arestant exemplar și un­ martir. Intrabă numai pe capitanul nostru despre acesta. Ast­fel dar încă odată—nu fii atât de mândra, camerade ! Cursul su­­mei este forte ciudat, și cine scie, decâ tu, care res­pingi ca atâta mândrie acestă mână, nu’i vei datori vre­odată liniștea vieței tale !* Aceste cuvinte remarcabile ale acestei scrisori e­­rau numai o episodă ale acesteia. Scrisorea tristă fini ca un discurs lung și dure­ros de consolațiune a unui om desperat către o ființă iubită, căreia voim să arătăm un snris acope­rit de lacrimi. CAP. LXXIV. Camarad In acest timp, când arestanții anului din urmă sosiseră in Caledonia­ Nouă, părăsi în Paris un fost arestant din La Roquette penitenciarul său. Era con­­stald­, denunciator­, care nu’și putuse aminti de numele lui Jagon. Timpul pedepsei sale se finise și el reintră din nou în viață și în libertate. Pe piața de’naintea penitenciarului respiră el a­­dânc aerul, se uită încântat la stradele, cari se’n­tindeau de’naintea privirilor sale, pe depărtă vesel cu bucceluța sa pe spinare. Acesta primă excursiune in deplină libertate, pe an timp frumos, in mijlocul mulțimei, îl amețise. Totul i se păru ca nou; i se părea că vede pen­tru prima dată în viața sa omeni, trăsuri, prăvălii și arbori. Și cu deosebire femeile! El ar fi voit să Îmbră­țișeze pe tote. Insă fiind că nu putea realiza acestă dorință, intră el cu atât mai mult in tote tavernele, de cari a fost privat în timp tot atât de îndelun­gat ca și de amor. Ast­fel amețit de aer, de sare, de bnem­ie, de li­bertate și de alcohol, iși păstră el cu tote acestea o direcțiune precisă, care-l conduse în fine la gara estică. De acolo plecă el cu trenul de la trei ore la Maison-Lafitte. Sosind acolo, merse el înainte, fără a se informa de loc în privința direcțiunei, pănă în strada, care se întinde de a lungul Seriei. Acolo se păru că nu se mai pőte orienta și se a­­dresă către un barbat care se incălzia la razele sa­­rerui de’naintea unei taverne. «Hei! Nu’mi poți spune, unde locuiesce Malapat ?* «Malapat?* întrebă bărbatul. «Ce este el?* «Grădinar.* «Malapat... Malapat... Nu mai are el alt nume?* «Da, el se numesce Charles." (Va urma).

Next