Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-05-04 / nr. 51
V v Anul al XIV-lea No. 51. IASSI Duminică 4 (16) Main 1886.________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE » . . . i Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.......................... Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win in*. 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOREA INTERESELOR GENERALE ^ A -10 Sâmbătă Sfântul Apostol Simon Zilotu (serbare națională) 22_________Sâmbătă Iulia _________________ 4—25 7—29______ O a.l © nd.a.roLl Septa na a n. e I ^ Se află sub presă și in curând va apare din Tipografia noistră, după edițiunea oficială au le ținut LEGIUIRILOR FINANCIARE COLECTIUNE de Legi, Regulamente, Decrete, Instrucțiuni LEGEA Timbrului și Inregistrărei cu toate modificările.______ ASÎMCIU Fac cunoscut enoramei clienți că de la 23 April 1886 îmi strămut magazinul meu in Dughenile Domnului DroSSII strada J Lapasneail Il. Și anume in Dughenile ocupate de D-nul Hayek. __________________H. Siherstein. JDe ar rutint Moșia dorheimi ce’in Lic și Co Íren III din județul Dorohoi plasa Bașău, proprietate a D-nei Smaranda liniara in Întindere de 1.400 fălci, actualmente arendată D-lui I. Zoller, să dă in arendă de la Aprilie 1887 sau și se vinde de veci.— Doritorii se pot adresa la Dl. 8. Della decima la moșia Darabani jud. Dorohoi. * 1 2 HF ARENDAT de la 23 April ,888> p0 Ul nl cu Un I termin de 10 ani următorele proprietăți a Princepelui Dimitrie M. Sturdza : 1) . Moșia Hangu cu tote trupurile ei, situată in județul Neamț, pe frontiera despre Transilvania, cu trecătoarea și biuroul Vamal Prisacaui. Acesta moșie având o întindere aproximativă de la 40—45000 fălci se dă in arendă cu tote veniturile ei compuse din : cherestea seculară de prima calitate, pășuni întinse, locuri de arătură, fânate, mori și altele. O populațiune numeroasă, și condițiuni topografice escepționate fac esploatațiunea acestei moșii forte avantajoase 2) Moșia Lăzărenii-Cilibiu situată in județul Iași, in apropiere de s/4 oare de orașul Iași. Acesta moșie având o întindere aproximativă de 900—1000 fălci, se dă în arendă cu tote veniturile ei compuse din : locuri de hrană, fânațe, imașe, mori și altele. Pentru informațiuni și încheerea contractelor de arendă a se adresa subsemnatul procurator general a propietarului, nulau strada Română No. 29, unde se pot vedea și condițiunile arendărei. Georges A. Krupenschi. IASSI, 3 Mai 1886. | APELE MINERALE j de lângă Tărgul-Neamțz. Aceste ape cari conțin sare, fer și puciosă înt’ro caantitate mare mai ales de fer, sunt situate pe proprietatea Statului Oglindit, în apropiere imediatâ de oraș, chiar în marginea suburbei Pometeu și se compun din trei fântâni (puțuri) mari, două ale Statului și una a orașului, fiind pe teritoriul său. Ele sunt situate la marginea padurei la o înălțime plină de verdeță, de unde se pote vedea către Nord-Est o întindere de câmp și deluri de căteva pești, tote verkle și din distanță in distanță se zăresc spre mai mare plăcere a vizitatorilor inalbind câte un sat cu biserica în mijloc, iar către Sud-Vest pădurea, și la marginea ei de vale, orașul, una din suburbiile căruia, numită Pometea, plină de livezi și verduță, se ridică până în apropierea acestor ape.—In fine ele se află in posițiunea cea mai pitorască și sunt în esența lor superiore celor de la Slănic. Dar ce folos ? Din nenorocire, ca multe alte lucruri în țara nostră, și aceste băi nu stau numai cu totul negligiate, cu tote că formeza un izvor de bogăție națională și de sănătate, apoi pe lângă tote acestea, o mână necunoscută își dă totă silința de a le uimici,câci, când le astupă, când trage prin ele pârâiașele de ape ce sunt in apropiere, și nime, absolut nime din omenii de la putere, nici din acei de sciințâ nu’și dau silința, cel puțin pentru binele umanitaței, de a le cultiva căci ele ar fi cele mai bune, situate intr’o localitate sănătosâ și frumosâ, și cari ar reda sănătate nu numai celor bolnavi, dar chiar și celor sănătoși o sporire de puteri, trăind în o așa atmosferă și posițiune pitorescă, încă mai mult. In anii 1881 și 1882 onor, cetâțân din localitate, domnul Const. Gaman, precum am aratat și atunci prin colonele ziarului nostru, motivat de descrierea acestor ape, ce o face domnul Dr. Steiner din Iași în cartea sa despre apele minerale din țară, publicată pe la anul 1859, vizitând aceste ape, înțelege importanța lor, și fără vreun alt interes, ci condus numai de un sentiment de bine-facere, a luat inițiativa, a făcut cereri la minister, provocase o analiză a acestor ape că bine-voitorul concurs al D-lui prefect M. L. Adamescu, constatăndu-se cu fântâna No. 1 este superioră fântânilor de la 81ănic, fântâna No. 2 celor din Bălțătești și fântâna No. 8, care este a orașului, este egală cu cele din Bâlțătești.Acesta analiză a fost înaintată consiliului medical superior, care, aprobând-o în principiu, a cerut se i se înainteze o altă analiză destinativă și quantitativâ, după care aceste ape vor fi recunoscute definitiv ca ape balneare. Ei bine! Până ai 3. 'e au mers bine, dar s’au oprit in acest punct. Căci simțind domnul Dr. Cantemir despre acesta, dinpreună cu fratele D-sale Dl. Enache Cantemir, au stăruit în Cameră și totul a rămas baltă, numai și numai pentru a nu se lovi interesul D-lui Cantemir prin deschiderea acestor feredeie, cari sunt mult mai superiore celor de la Bâlțătești, proprietatea D-sale, astfel că acum sunt deja patru ani și după tote sforțările ce le face Dl. Gaman din când în când, nu s’a făcut nimic nici până astârji. Atragem clar atențiunea domnului prim-ministru în genere și in special domnului ministru al domeniilor ca se bine-voiască a se grăbi cu o oră mai înainte de a remedia râul și de a dispune cât mai curând de a se deschide aceste băi atât de folositore omenirei suferinde, mai ales când se scie că aceste băi situate în apropierea imediată a orașului Neamțz oferă înlesnirile și avantajele cele mai mari vizitatorilor, astfel că bolnavii locuind, in oraș, se pot bucura de efectul acestor băi și ape minerale, fără a fi câtuși de puțin incomodați, mai ales când stim că mai mulți dispun de mijlocele necesare spre a se duce pe la băi depărtate, cari sunt fórte costisitore. Amintim cu acesta ocaziune cele ce s’aufis în privința acesta la ședința Senatului din 19 Martie trecut, când domnul Varlam își desvoltase interpelarea relativă la băile și apele minerale din Țară. Noi vom termina susținând că interesele generale trebuie se predomine pe acele personale. * In privința politicei externe cetim în ziarul „Le Temps“ următorele: „Domnul Delyanis persistă încă de a se retrage. Succesorul lui însâ nu s’a găsit încă pănă astâ<Ji. Dl. Tricupis profeseza o resistență forte naturală în contra clironomiei ministeriale în condițiunile presente. Regele, precum se asigură, se gândește a se adresa D-lui Rikakis, președintele Camerei și de a forma un guvern, însărcinat numai de a procede la liquidațiunea marilor proiecte și întinselor întreprinderi ale predecesorului său. Lumea se măgulește cu speranța că disparițiunea D-lui Delyanis va fi admisă din partea Europei, în puterea unui titlu îndoit, ca un gaj al intențiunilor pacifice ale Greciei. In primul loc, persona președintelui Consiliului devenise, așa precum ne-a aratat corespondentul nostru de la Athena, prin scrisarea sa inserata în numarul nostru trecut, obiectul acelor antipatii din partea ministerelor unor puteri, că nu mai putea avea loc chestiunea restabilirei bunei înțelegeri, pe cât timp el s’ar afla în capul afacerilor. . . In al doilea loc, este forte evident că o schimbare de guvern n’ar fi fost în stare să se opună în momentul de față fără ca să modifice într’un mod radical situațiunea și se facă forte dificilă, dacă nu chiar imposibilă, deschiderea imediată a ostilităților. Este prin urmare permis a spera că Puterile vor vedea in retragerea D-lui Delyanis, dacă ea s’ar realiza într’un mod definitiv, un motiv îndestulător, pentru care reîncapă negocierile și se caute a parveni la o înțelegere complecta pe baze moi. Escadra combinată, a cării detașamente supraveghiază castele helenice de la capul Malée, la frontiera Thessaliei, n’ar fi desfășurat !□ zadar pavilionul ei, pentru că acastă operațiune sui generis ar fi provocat căderea unui minister, care n’a avut onorea să fie persona grata pe lângă diferite autorități europene. Alegerile generale, cari vor avea loc în Italia se prepară in mijlocul unei mare confusiuni și al unei mari desordine de idei. Sunt acum patru ani, când Dl. Depretis, fiind deja președinte al Consiliului, și încă șef al partidului progresist sau al stângei istorice, formulase în faimosul sâu discurs un întreg program legislativ și politic. Evenimentele nu i-au permis sâ realizeze decât numai o parte mică din promisiunile sale, pentru verificarea cărora, corpul electoral îl invest CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bi3, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorensce, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win i ¥#% 20 bani. STIL VECHIUL PIPAL~PATRONUL țILEI | TIMPUL DIN SFPTĂMÂNĂ STIL NOU | PIPA 1 PATRONUL ț>ILEI | R. Sórefui\ Arus. Sorelui Maiu. ^ . Baiu. 4 Duminică Sfânta Martiră Pelahia 16 Duminică Honorațiu 7—22 5 Luni Sfânta Martiră Irina 17 Luni Pascal 4—29 . ., 7—24 6 Marți Sfântul Iov cel drept La 6 Maiu Lună plină cu timp fiu 18 Marți Venant 4—28 1—25 7 Mercuri Sfântu Martir Acaciu • .. . 19 Mercuri Calestin 4—28 T—25 8 Joi f Injurn. pr. și Sfântul Evanghelist Ion Theologul mos ap01 ploe S1 Voindl 20 Joi Bemadin 4—26 7-27 9 Vineri Profetul Isaiia 21 Vineri Felix 4—26 7—28 < FOILETON A. BELOT. 80 SUGRUMATORII DIN PARIS ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de Gk IT. B. (Urmare). CAP. LXXIII. O scrisore de dincolo de apă. In a doua jumătate a ernei primi Sofia Blanchard în fine scrii de la soțul ei. Ea le primise printr’un pachet gros prin poștă. In acesta scrisore îi descrise Blanchard inima și suferințile sale în limbagini simplu, emoțional și neales al bărbatului din popor; tot dorul său după dânsa, umbrele obscure ale desperațiunei sale și luminile liniștite ale designațiunei sale se puteau distinge prin aceste cuvinte. El li descrise asemenea călătoria obositore , tratarea brutală, asprimea disciplinei, brutalitatea și conrupția cameralilor săi. Arestanții neghibaci au voit să încerce o încercare de scăpare în fața Teneriffei. Jagon era singurul care-i sfătuise să nu facă acestă Încercare, care se opusese iu contra acestei încercări. Acestă încercare ia în adevăr zădărnicită, și Jagon câștigase dubla la arestanți stima unui camarad mai inteligent decât toți ceilalți, la ofițeri stima unui arestant exemplar. Purtarea lui era de model, cuvintele lui probau o resignațiune profundă, o încredere sinceră în Dumnezeu, o speranță inalterabilă în nevinovăția sa, pe care el se sprijinia necontenit. Astfel erau mulți din păzitori, din ofițeri, cari credeau că el este victima unei erori din partea juraților. El se bucură in curând de o posițiune excepțională : ceilalți arestanți 11 ascultau orbesce, și păzitorii aveau o conftență orba in el. In flina din urmă, mai Înainte ca bastimentul să fi intrat în portal Numea, stetea Blanchard pe covertă și se uita posomorât la mare. Deodată se puse o mână pe uncărul său și vocea lui Jason îi lise: «Nu fii atât de trist, camerade! Uite-te la mine !* «O, d-ta!..*lise Blanchard. «Ei bine, eu ! Nu sunt și eu atât de nevinovat ca și tine ? Oho, nu te întorce cu atât dispreț de la mine. Cine scie, ce voiu mai putea face vreodată pentru tine, și pentru ce lucruri te voiu întrebuința. Cine scie, dacă nu se va Întâmpla ceva, ca să fiu rechimat în Francia, și apoi... te vei dace și tu cu mine !* «D-ta vorbesci, ca și cum ai fi liber,* murmură Blanchard cu stupefacțiune. El zise: «Și eu voiu fi chiar liber. îndată ce voiu voi. Dece eu voiu voi să părăsesc Caledonia Nouă, nu mă va mai opri nimic. Arestanții sunt cu toții instrumentele mele servile. Eu voiu deveni stăpânul penitenciarului.Ä «însă este cu neputință, ca cineva să fugă din penitenciar !O replică Blanchard. «O! Eu nici nu mă gândesc să fug din penitenciarul insulei Non, unde vom fi mai ântăiu internați. Sper insă, că în curând voi fi trimis pe continent. De acolo—nu este nimic mai ușor decât o fugă. Intr’o barcă ajunge cineva în câteva file în Australia. Și acolo sunt bastimente din tate țerile! Nimenu mă va controla cu multă scrupulositate. Eu sunt un arestant exemplar și un martir. Intrabă numai pe capitanul nostru despre acesta. Astfel dar încă odată—nu fii atât de mândra, camerade ! Cursul sumei este forte ciudat, și cine scie, decâ tu, care respingi ca atâta mândrie acestă mână, nu’i vei datori vreodată liniștea vieței tale !* Aceste cuvinte remarcabile ale acestei scrisori erau numai o episodă ale acesteia. Scrisorea tristă fini ca un discurs lung și dureros de consolațiune a unui om desperat către o ființă iubită, căreia voim să arătăm un snris acoperit de lacrimi. CAP. LXXIV. Camarad In acest timp, când arestanții anului din urmă sosiseră in Caledonia Nouă, părăsi în Paris un fost arestant din La Roquette penitenciarul său. Era constald, denunciator, care nu’și putuse aminti de numele lui Jagon. Timpul pedepsei sale se finise și el reintră din nou în viață și în libertate. Pe piața de’naintea penitenciarului respiră el adânc aerul, se uită încântat la stradele, cari se’ntindeau de’naintea privirilor sale, pe depărtă vesel cu bucceluța sa pe spinare. Acesta primă excursiune in deplină libertate, pe an timp frumos, in mijlocul mulțimei, îl amețise. Totul i se păru ca nou; i se părea că vede pentru prima dată în viața sa omeni, trăsuri, prăvălii și arbori. Și cu deosebire femeile! El ar fi voit să Îmbrățișeze pe tote. Insă fiind că nu putea realiza acestă dorință, intră el cu atât mai mult in tote tavernele, de cari a fost privat în timp tot atât de îndelungat ca și de amor. Astfel amețit de aer, de sare, de bnemie, de libertate și de alcohol, iși păstră el cu tote acestea o direcțiune precisă, care-l conduse în fine la gara estică. De acolo plecă el cu trenul de la trei ore la Maison-Lafitte. Sosind acolo, merse el înainte, fără a se informa de loc în privința direcțiunei, pănă în strada, care se întinde de a lungul Seriei. Acolo se păru că nu se mai pőte orienta și se adresă către un barbat care se incălzia la razele sarerui de’naintea unei taverne. «Hei! Nu’mi poți spune, unde locuiesce Malapat ?* «Malapat?* întrebă bărbatul. «Ce este el?* «Grădinar.* «Malapat... Malapat... Nu mai are el alt nume?* «Da, el se numesce Charles." (Va urma).