Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-06-11 / nr. 66
rtre morale la șovăelile unor dogme așa de slab întemeiate ? Două căi român a repara răul: 1) sau a pune totă atmosfera sculei în acord cu credințele bisericei, adică a recruta tot corupul didactic din absolvenții facultății de teologie, din preoți și seminariști. Se va părea absurd; cu tote acestea, în o parte a Germaniei s’a aplicat acest mijloc, pentru același scop. Prin urmare, exemplul nu va lipsi. Nu va fi o inovațiune. Dar tot nu se va obține efectul așteptat, dacă nu vom găsi mijlocul d’a schimba în același sens întrega atmosferă socială, literară, politică, etc. Scriitorii, învățații, ziariștii, oratorii, poeții, romanțierii, toți să fie obligați a se învârti în acest cerc teologic, pentru a nu clătina influența bisericei asupra scalei și a nu risipi, odată cu iensiunea moralei estramundane, moralitatea însăși; 2) sau a pune morala în acord cu atmosfera ambianta școlară și socială, adică a o înarma cu respunsuri și convincțiuni științifice, raționale, la întrebările și eșitările ce-i vin din partea spiritului științific și din partea rațiunii. Din fericire, nici știința nu este imorală, nici morala nu este absurdă. Ele pot trăi forte bine împreună, ajutându-se, sprijinindu-se reciproc. Căci însuși morala a devenit astăzi o știință, stând pe piciorele sale proprii, fără să aibă trebuință de ipoteze împrumutate de la metafizică sau de la teologie Astfel că putem plce: sistemele, dogmele se duc, dar moralitatea rămâne, întemeiată pe principiile imutabile ale consciinței omenești. Cercetările etice ale lui Aristoteles, Spinoza, Shaftesbury, Hume, Kant, și meditațiunile teologilor mari, precum : Cudworth, Clarke, Butler, Whateley, etc., au stabilit pentru totdeauna independința moralei și valorea ei intrensecă. In ziilele nóstre, Bain, Spencer, Sidgwick au resumat lucrările și resultatele cugetării atâtor veacuri, au tras consecințe noui, și interesul pentru studiile aprofundate asupra fundamentelor filosofiei practice a crescut și cresce mereu în forte mare grad și întindere. In anul 1883 societatea "Lessing" din Berlin a cerut sumei erudite și cugetătore, expunere populară a legilor morale, expunere care, condusă de principii unice și basată exclusiv pe datele neîndoiose ale cunoșcințelor positive, să fie în stare a deveni călăuza acțiunilor nóstre în împrejurările principale ale vieței.“ La acest concurs nu s’au presintat mai puțin de 65 lucrări !) Și încă, interesul pentru aceste chestiuni practice a ajuns nu numai a desvolta o literatură etică însemnată, ci, potențiându-se, a ajuns a degaja, pe acest tărâm, talente oratorice de prima forță. Vom numi numai pe cel mai mare dintre denșii, care s’a ridicat de câțiva ani în America. „Salter”. Scânteile morale isolate, aruncate în fiecare țară civilizată de geniile timpilor prezenți și trecuți, crescând in flăcări au aprins în America, sub suflarea inspirată a acestui mare suflet, un incendiu grandios. Societăți pentru cultura morală* apăru acolo repede una după alta, conduse de profesori de Universitate, de omenii de știință, de filosofi, cari se coboră din cerul senin și pașnic al speculațiunilor lor abstracte, „să fac omeni". Își iau toiagul și-și exercită misiunea lor înaltă de păstori luminați ai sufletelor moderne, suflete ce se văd depărtate și părăsite de călăuza lor de altă dată, astăzi degenerată și adormită. Din discursurile lui Salter, product admirabil al unei inteligențe largi și clare și al unei inimi iubitore și alese, sorbi precum morala aprope sub forma concentrată a unei convincțiuni religiose 2). Convingeri morale, întemeiate pe rațiunea și pe experiența genului omenesc caea ce cere consciința modernă cultă, caca ■, nu trebuie să lipsiă sci, ri din sufletul tineriului nostru. Acesta trebm să se pătrundă de adevărul că dacă sancțiunea transcendentă a moralei este resturnată, nu s’a prăpădit prin acesta orice motiv d’a face binele, d’așî împlini datoriile, d’a fi drept, d’ași respecta demnitatea lui personală, d’a iubi adevărul, d’a crede în om, în viitorul țărei lui și al omenirei, d’a pune ținte mari activităței sale. Căci și interesul lui propriu, și instinctul lui social, și rațiunea, și consciința, și simpatia, tote forțele și facultățile normale ale ființei lui, întrebate convenabil, respund că nu se simt satisfăcute decât prin fapte morale. Ruina lui materială și ideală, ruina nemului din care face parte, eaca in cele din urmă consecința purtării contrarie. Nimeni nu calcă, pănă la sfârșit, legile morale nepedepsit. Ele se resbmă singure ca și legile gravitațiunei universale sau ca și legile higienice. Istoria și biografiile pot dovedi forța acestei sancțiuni însemnate, atât la popore cât și la indivizi. (Va urma). CRONICA ESTERN A Relațiunile Franco-Germane. Se observă din nou in Berlin, $ice „Neue freie prese“ de la 18 iunie, o mare înăsprire contra Franciei. Ieri, adaogă citatul ziar, la „Norddeutsche Allgemeine Zeitung, care găsi de trebuință să atragă atențiunea asupra pericolelor ce, de la publicarea legei Boulanger contra spionagiului, amenință pe toți străinii cari locuesc in Francia, și mai cu deosebire pe 1) Dintre cari premiul l’a obținut escelenta scriere a d-lui »G. von Giigki«, profesor de filosofie la universitatea din Berin, »Grundzüge der Moral, Leipig, 1883), o scriere destinată, prin claritatea cu care trateză cele mai bune probleme »menesci, a deveni o minunată carte didactică de liceu și de universitate, precum și bune memento« al datoriilor in mâna, oricărui om cult. 2) Aceste discursuri, la început apărute in broșuri isolate, s’au tradus de curând in limba germană și s’au strâns într’un singur volum . »Die Religion der Moral« Vortzäge gehalten in der gessellsrchaft. Traducțiunea, care este »opera comună a mai multor colaboratori«^ este editată de prof. Georgen Grzycki, și apărută in Leipzig, 1886, toți Germanii. Astazi se arată „Kölnische Zeitung“, cu o telegramă oficiasă din Berlin, care constată că curentul prin Germania devine din ce in ce mai neamical față cu Francia. Acesta creștere a curentului anti-francez în Germania, n’are nici o legătură cu expulsarea principilor. Germania s’a arătat cu totul nepăsătore față cu acesta afacere, de vreme ce s’a vezut în ea o cestiune esclusivamente franceză. Causa neamicii este că, cu încetul, dar in mod sigur, s’a dobândit convingerea că Francia nutrește simțimintele anti-germane și voiește in orice ca sa le menție, și că, prin urmare, un curent filofrancez in Germania n’ar fi in acord cu demnitatea unui mare imperiu. Va veni pate ziua când Francejii vor recunoște, că ei singuri și-au făcut réul prin agitațiunile lor anti-germane pe care le întrețin necurmat de șasesprezece ani, și la care Germania a respins printr-o rebdare ne mai pomenită încă in istorie. Până atunci cu greu se pate aștepta la o schimbare a simțimentelor germane față cu Francia ostilă. Gestiunea principilor are cu atât mai puțin un amestec aici, cu cât se pare că principii de Orleans își luaseră însărcinarea de a se întrece in agitațiunile contra Germaniei cu cei mai înverșunați anti-germani. Este vedit că cestiunea împrumutului dintre repausatul rege al Bavariei și comitele de Paris, cestiune care pare acum forte adevărata, va spori in Germania ura nu numai contra principilor, ci mai cu osebire contra Franciei. Ziarul „Fremden-Blatt“, care apare in München, publica in privința acestei afaceri din isvor sigur versiunea, că un secretar al baronului de Rothschild din Paris i-a făcut regelui Bavariei propunerea de a i se pune 40 milione franci la disposițiune cu condițiunea însă ca Bavaria să păstreze neutralitatea la caz de un resboi cu Francia, care putea forte lesne să isbucnesca pe timpul cestiunei grecești. Contractul trebuia să se încheie in München de către un înalt personagiu, care se adresă mai întăiu principelui Luitpold, și astfel veni necesarmente pe tapet cestiunea regenței. Nici nu pate fi vorba măcar despre o participare a împăratului, a atgupelui de Bismarck sau despre firi directe ale principilor dr. Oriens, înmormântarea Regelui Ludovic Din München se telegrafiază următorele : Inmormîntarea regelui Ludovic II se va face Sâmbătă la ora 1 p. m. in biserica Curții Sf. Mihail. Tot aici s’a inmormîntat mai pe urmă unchiul regelui, prințul Adalbert. Se pare că cortesul funebru nu va trece prin stradele și piețele, de cari i se ferea regele Ludovic pe când trăia, in urma unei idiosincrasie, mai ales de strada Maximilian și de piața cu acelaș nume. Ceremonialul va fi acelaș ca in alte cazuri din trecut. Se vor da 101 lovituri de tun. In fruntea corterului va fi armata, apoi vor urma servitorii nobilimei bavareze ; congregațiunile religiose, universitățile și alte cele; servitorii Curții, clerul cu 4 episcopi și cu arhiepiscopul; apoi 25 de omeni cu gluga, adică cu un postav negru peste cap, având găuri numai pentru ochi, purtând pajura regelui și luminări aprinse și in urma acestora magiștrii de ceremonii și adjutanții. După aceștia vine carul funebru, tras de opt cai; pe coșciug sunt insigniele Statului, împrejurul carului vor fi funcționarii superiori ai Curții, adjutanții, camerienii ținând panglicele, comandorii ordinului Sft. George , apoi alți cavaleri. Urmeză prinții, membrii Camerelor câte două, representanții familielor princiare domnitare, miniștrii, personalul Curții cavalerii Sfântului George, corpul oficierilor, intendența, funcționarii, primăria și diferite deputațiuni. In fine vine iarăși armată. Cortesul va avea trebuință de patru ceasuri spre a face drumul de la capelă pănă la biserica Sf. Mihail. In mormînt se vor pune trei peceți și se vor împărți trei chei de la coșciug, anume una mareșalului Curții, alta bisericei și a treia ministrului de Externe. Imediat după înmormântare inima regelui va fi dusă, cu escortă de cavalerie, la Alt-Oetting, unde CURIERUL TH.BALASSAN, sunt depuse inimele tuturor prinților bavarezi. S-a anunțat oficial sosirea prințului de coroană austriac Rudolf, a moștenitorului Germaniei și a altor representanți ai Curților. Espulsarea principilor in Francia Citim in «Journal des Debats*: Amiis in numărul nostru de Sâmbătă că proiectul de lege privitor la espulsarea principilor are să fie adoptat de Senat cu 150 pănă la 155 voturi contra 120 pănă la 125, adică cu o majoritate de treizeci de voturi. Publicând acestă informațiune, ne-am făcut ecoul zgomotelor cari circulau in cularele Luxemburgului, când s’a depus proiectul. Din contra, astășii pare, întemeindu-ne pe statistice Îndestul de seriose, că proiectul de expulzare n’are sa întâmpine la Senat o primire atât de entusiastă după cum se plicea. La ora de față, Senatul este redus la 292 membri: șapte senatori au murit; al optulea, d. Sébline, a fost din nou invalidat. Dacă se mai scade și votul președintelui, care, după obiceiu, să abține, se vede că numărul votanților este redus la 291. Din acest număr, 120 sunt cu totul in contra oricărei espulsări, 20 sunt îndoioși, 5 alții in fine sunt sau absinți prin concediu sau hotărîți să se abțină. Rămân deci 146 membrii pentru espulsiune, adică numai jumătate. Mișcarea electorală in Anglia. Se telegrafiază urmatorele din Londra cu data de 17 Iuniu: Manifestul marchizului de Hartington către alegătorii săi accentuiază că nu trebue să se indemne poporul d’a admite principiul parlamentului irlandez, mai nainte d’a fi expus planul prin care s’ar realisa condițiunile ce, după declarațiunile d lui Gladstone, sunt absolut trebuinciose. Parlamentul trebue să represinte și de ad încolo întregul regat unit, iar nu numai o parte a lui. Parlamentul trebue să aibă dreptul de a exercita controlul asupra unei adunări legiuitare inferiore. Administrațiunea justiției trebue să remâna in mânile autorităților cari sunt respunzatore față cu Parlamentul. Marchizul de Hartington tăgăduește că poliția de siluire e singura aplicabilă, ci trebue să se mențină legile drepte și demnitatea Parlamentului. D-sa nu a renunțat la tradițiunile partidului liberal, ci le menține din contra depline și întregi. In întrunirea anuală a societăței liberale din Midlothian s’a cetit o scrisare a lordului Rosebery, prin care acesta exprimă asigurarea, că societatea va remâne credinciosa alegerei dlui Gladstone, întrunirea votă cu 52 bile contra 14 o resoluțiune prin care se aprobă politica irlandeză a d lui Gladstone. D. Gladstone a sosit din sara in Edimburg unde a fost salutat de societățile lucrătorilor din capitala Scoției. Este probabil că d-sa va începe astăzi seria discursurilor sale electorale in Scoția. Conservatorii l-au pus ca contra-candidat pe colonelul Campbell Walker. In Birmingham s-a format pentru moment, sub conducerea lordului Derby, un grup de liberali contra gladsioniștilor. «Pall Mail Gazette» are negreșit dreptate când, vorbind despre viitorele alegeri, țrice că’n fond nct nu este vorba despre altceva decât despre un «Plebiscit pentru o dictatură». In lupta electorală nu vor fi decât gladstoniștii și anti-gladstoniști. Va fi acelea sau nu al plebiscitului francez. îndată ce se va intruni noul parlament, se va presinta și un vot de blam. Dacă unioniștii pe hârtie vor vota pentru, atunci ei vor aduce pe lordul Salisbury la putere. CRONICA LOCALA *** (Institutul liceal de domnișare). In acest institut esamenele s’a început eri Marți cu esamenul de musică, și se va ține și astăzi Mercury. Esamenele de studii încep de Vineri 13 Iunie și se va termina la 24. La 26 Iunie de la 4~5 juni. producțiune musicala și in urmă cetirea promoțiunilor. h=** (Scala profesională de fete din Sf. Sava). Esemenele generale de finele anului școlar 1885—86 încep la acesta scală de la la 12 Iunie și vor continua în tote filele până la 20; la 23 și 24 Iunie, exposițiunea lucrului de mănă.— Examenele se țin de la orele 8—10 a. m. *** (Examenele) la scala tecnică și au început de Luni 9 Iuniu și vor continua in tote zilele pănă la 22 atât asupra teoriei cât și asupra practicei. Suntem convinși că va asista la examenele acestei școli un public cât mai numeros, atras cu drept cuvânt de reputațiunea ce și-a câștigat-o prin studiile teoretice solide și direcțiunea practică ce se dă elevilor săi. Progresele ce zilnic le realizază acestă școlă de câțiva ani incoce, sunt probate prin lucrările ce le-a produs, și care-i fac onore. *** (Societatea Hilaria). Comitetul are onore a face cunoscut că escursiunea proiectată pentru ziua de 2 Iunie și amânată din causa timpului nefavorabil va avea loc Duminică 15 Iunie la grădina Rivalet (Socola).—Programul remâne neschimbat.— Muzica militară va cânta de la orele 2 p. m. ^ *** (Concurs).— La 1 Octomvrie viitor se va ține concurs la universitatea din Iași, pentru ocuparea catedrei de estetică și istoria artelor frumose de la scala de Bele-Arte din Iași, remusă vacantă prin încetarea din viață a regretatului P. Verussi. Onorabililor consilieri comunali Iași. Facem întrebare pentru interesul ce portă fiecare cetățan . Știm bine că avem legi și regulamente asupra consumării alimentare, însă nimeni nu le aplică pentru interesul cetățenilor de a aduce îmbunătățire mai ales când vitele sunt de bajocoră de estene, astfel că o vacă cu vițel astăzi costă 30—35 fr. și cetățenii consumă carnea exagerat de scumpă kilogramul 70 bani? Pentru care caută cetățenii creștini consumă carnea de vită tretă sub cuțitul evreilor hahami, pentru interesul a cătorva casapi creștini speculanți uniți cu casapii evrei și cari sug ca lipitorile de pe spetele cetățenilor la consumațiunea cărnei luând înzecite prețuri pentru a susține havrele, scoli, spitalul, emigrare la America, etc. tote aceste susțiri de pe spetele cetățenilor și trag venitul prin consumarea cărnei sub cuțitul hahamului. La acesta nimeni nu observă de unde vine reni. Provine numai de la câțiva măcelari creștini, cari te despre mai rău decât jidanii. Dacă ar fi având moral cu bune sentimente ca onest cetățan făcând pentru binele publicului, trebue vita tă etă cifalică, pentru consumația poporului creștin, atunci casapii evrei ce ar face cu carnea buturi posteriorä ce ei nu consumă, atunci casapii evrei cu totu afureșenia rabinului ar fi dat carnea cu prețul ieftin kilog. 30—40 bani și populațiunea săracă care simte mult s’ar bucura. Acesta cine pote face ? numai onor, consiliu comunal, trebue să știe pentru care scop casapii sunt protegiați, și cetățenii sufăr la culmea scumpetei cărnei când vitele sunt forte ieftine. E forte trist când consiliul comunal ales din sinul cetățenilor nu ie nici o precauțiune pentru interesul comun ! V. I C. un cetățan CURTEA DE APEL SECȚIA I. Joi 12 iunie. Vainlach cu S. M. Hofer p. declarară de faliment Primăria com. Feredeenii cu Statul p. b. Z. Lupone cu Statul p. darie L. Bogdan cu N. Mavrogheni p. b. Vineri 13 iuni D. Chițu p. lovire L. Dieter p. calomnie Preotul I. Vasiliu p. celebrare de căsătorie fără autorisație Idem Idem A. Balș cu Comitetul Permanent al Jud. Botoșani p. taxa unui pod. Sâmbătă 14 iuni M. Rosnovanu cu Hudic și Goldenwaser p. b. O. Brăileanu cu Primăria de Botoșani și acea de Păpăuți p. antrepriză. Institut A. Bașota cu Erezii def. E. Bașotă p. verificare de scripte C. A. Pelican cu I. Bruescu p. urmărire. VAÎBETAȚI Dantistul leului.—Intr’un circ de Baltimore, se îmbolnăvise un leu frumos, făcându-i-se în în gură o umflătură periculosă din causa unui dinte stricat. Dentistul Brodel și un medic veterinar fura de părere, că leul pute fi scapat numai scoțindu-i-se dintele. Leul fu legat și i se deschisă gura printr’un aparat ad-hoc. După ce s’a fost luat și alte măsuri de siguranță, Brodel intră in colivie spre a proceda la operațiune. In momentul când dintele fu scos animalul furios reuși să se desfacă de legături și intr’o clipă d. Brodel fu apucat și trântit la pământ. Îmblânzitorul de animale, care sta gata cu un revolver, trase un foc asupra leului dar il râni puțin. Leul îndîrjit și mai reu apucă victima de gât cu gura, iar cu ghiarele îi sfîșie corpul. Brodel muri pe loc, dar și leul călu mort străpuns de mai multe glonte. Nefericitul dantist, avea numai 24 ani și lasă în urmă o văduvă tînără, care cere de la propietarul Circului o despăgubire de 30.000 dolari. MIȘCAREA PORTULUI GALAȚI Sâmbătă 7 Iunie. Vase sosite în cursul zilei. Scuua elină «Eleni*, venind deșartă de la Smirna. Mama elină «Sozopolis*, încărcată cu cărbuni de lemn și firi, venind de la Sozopolis. Bricurile otomane „Lucas», «Agati Tihi* și «Ferdi Ghihan», venind de la Constantinopol deșerte. Două bărci eline încărcate cu pesce, venind de la Tulcea. Patru șlepuri eline încărcate cu porumb, venind de la Prut. Un șlep român, venind de la Brăila, încărcat cu var. Trei latce române, venind dia Tulcea încărcate cu pesce. Un șlep austriac venind deșert de la Brăila. (Galații) Trimualul Comercial din Iași Muta VI. ESTRACT No. 4582. Conform art. 10 din regulamentul legei pentru înscrierea firmelor se publică spre cunoștința generală că d. Iegor Ivanov domiciliat in Iași disp. II str. Socola No. 36 s’a inscris la tribunalul Iași secția comercială in registrul firmelor individuale sub No. 2229 firma ce a adoptat-o sub denumirea de Iegor Ivanov pentru comerciul de Păscărie și alte mărunțișuri. ANONCIURI Primarul Municipiului Iași. In ziua de 23 Iunie curent, carele 12 dinții, urmând a se ținea in cabinetul nostru, licitațiune pentru darea in antrepriză a procurărei a 122 vagone piatră bolovani, și 208 vagone macadam, necesar la repararea și facerea din nou de strade, in campania anului curent, să publică spre cunoștința personelor, ce ar voi să se angajeze cu aprovizionarea acestei cantități de piatră, și le invită că in flina și era indicată să se prezinte cu garanție cerută de condițiuni, spre a putea concura. Condițiunele să pot vndea oricând la biuroul II din cancelaria Primăriei. p. Primar: D. Gheorghiu. p. Secretar G-ral, No. 6295. N. S. Dima. S’a perdcit Sâmbăta trecută la 8 ore sara ; un cățel, șorecar, care respunde la numele «Vizi», e de culore neagră, cu coada și urechile tăiete, picioarele de culoare gălbie cu labele albe și având pieptul alb. Găsitorul acestui cățel, este rugat să-l aducă la Pharmacia B. Zlass, unde va primi o recompensă bună. OBICIC Fac cunoscut onoramei clienți că de la 23 April 1886 ’mi-am strămutat magazinul meu in Dughenile Domnului DroSSU strada Kapusneanu, și anume in Dughenile ocupate de D-nul Hayek. H. Silberstein. Forte Important Subsemnatul I. H. Apostol desfăcându-mă de magazia mea de coloniale de lângă porta Bisericei Trei Ierarhi am onore a anunța onor. public că am deschis Un nou magazin de coloniale tot in strada Stefan cel mare in dughena care a ținut d. Iancu Bacalu, având totă marfa prospătă pe care o vând cu preț mult mai moderat decât Înainte. Pe lângă unt de lemnul de mâncare și de salată care este de cea mai bună calitate, mai posed și unt de lemn pentru mașine atât în magazinul meu din oraș cât și în depoul meu aflător afară de bariera Socola. Expediez cu preț maieftin decât la Galați unt de lemn pentru mașine ori la care stațiune de cale ferată. 1. H. Apostol. Sfet vânzare Subsemnatul având de vânzare pe moșia PROBODA județul Suceava peste 100 boi mari și grași, 50 tinerit, 70 vaci cu viței și sterpe și peste 50 cai mari și mici, tóte aceste vite de bună rasă.— Amatorii de a cumpără in total sau in parte aceste vite se pot adresa la domiciliul meu in Lespezi. Demetre E. Georgandopol.