Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-09-19 / nr. 108
suferințele acelor ființi ce sunt acum într’o stare desperată, căci, pe lângă perderea membrilor din familiile lor, apoi nu au nici nutriment, nici locuinți unde să se adăpostească. Redacțiunea ndstră totdeauna a pus la disposiție colanele ziarului seu pentru asemenea ocasiuni,bine’oț ales nedorite de nici o suflare umană), și pentru astă-dată asemenea face joc in ziarul seu Apelului de mai jos, făcut de Comisiunea centrală din Atena și pe care l’am primit de la Dl. Consul al Greciei din Iași. Criticos. *** (Mișcarea populațiunei) de la 7 Sept. până la 14 Sept. 1886, s’au născut 39 copii vii, ceea ce reprezintă pe anul întreg 24,4 la una mie de locuitori. Din acești 39 copii vii, 28 au fost legitimi și 11 nelegitimi; 20 au fost băeți și 19 fete; 18 au fost din părinți creștini și 21 din părinți israeliți. Nașteri de copii morți sau înregistrat 1 băeți și 2 fete. Au decedat 47 de persone, ceea ce repreprezintă pe anul intreg 29,5 la una mie de locuitori, din care scoțindu-se 5 decese de persone venite din afară și decedate in oraș, rezultă numai 42 decese, sau 26,3 la una mie de locuitori. Au decedat pe la locuințele lor 35, în diferite spitale civile 10, în spitalul militar— In Institutul Grigorian (copii găsiți) 2, de sex bărbătesc au fost 27, de sex femeiesc 20, creștini au fost 23, israeliți 24. Cauzele principale ale deceselor au fost: Potysia pulmonară 4 cazuri, Meningita 4 cazuri și Catarrhe intestinale 8 cașuri. Iar în urma bulelor de infecțiune, urmatórele cașuri letale: Febra Typhoidă 1 cas in ospitalul St. Spiridon. Moise Circus cu d-ra Reizla Catz Alexandru Batincu cu d-ra Ileana Grecu Mauriciu Chimel cu d-ra SlimíV; Ițic Grosman Bernhard Leibovici cu d-ra Nete Hana Vaisman Gheorghie Popovici cu d-ra Elena Gheorghiu Dimitrie Petrescu cu d-ra Elena Ciuhodariu Gheorghie Todiriu cu d-ra Elena Stoica Argvomirn Stan cu d-ra Efrosina Ciubotariu Neculai Cobancanu cu d-ra Elena Ionescu. Morții de la 7 pană la 14 Sept. Israil Maier Fridman de 28 ani, Theodor Raileanu de 48 ani, Zoița Sardareasa de 80 ani, Nodi Caizerman de 65 ani, Ițicsin Israil de 55 ani, Gheorghie a Ionei de 20 ani, Maria Halevici de 55 ani, Reizla Luviș de 70 ani, Ecaterina Butnariu de 65 ani, Beila Avram de 21 ani, Grigorie Gheorghiu de 49 ani, Costachi Boldișor de 50 ani, Elisabeta Dumescu de 12 ani, Maria Porunschi de 17 ani, Ruxanda Bugeac de 40 ani, Soltana Rata de 30 ani, Catea Raileanu de 18 ani, Osias Leipzigher de 48 ani și 29 copii pănă la vârsta de 10 ani. APEL Pentru cei ce au suferit din cauza cutremurului, către filantropicii de pretutindeni. Cutremurul ce a sguduit pământul Greciei în noptea de 15 August curent, a adus mari destrucțiuni, în special districtul Messioii a suferit cea mai mare exterminațiune; orașe ie florinde, orășele și sate într’o clipă s’au transformat în movile de ruine, sub cari s’au îngropat multe ființe și avuții umane, dobândite prin osteneli și singuințe nedescrise. Casele distruse se numeră cu miile, iar pagubele ce au resultat se urcă la «zecimi de milion» de franci; mulți sunt cei uciși, forte mulți cei râniți, dar cei ce au rămas peritori de feme și fără acoperământ sunt nenumerați. In acest înspăimântător desastru, Guvernul țârei s’a grăbit d’a-și face datoria sa, trimițând neîntârziat cele reclamate de prima necesitate, dar la destrucțiuni cari au luat așa dimensiuni, singur ajutorul guvernului, ori cât de voios de l’am crede, este totdeauna nesuficient, este ca societatea întrega să vină în ajutor. Subsemnații, constituind comisiunea centrală pentru adunarea de ajutore în favorea celor ce au suferit de cutremur, ne adresăm către toți filantropii și cerem concursul tuturor în scopul acestei bine-faceri; să nu se îngreue Dimeni d’a veni în ajutor, dominat de ideia, că puțuD pote să ofere, căci d’asemenea bine primit este și talentul bogatului și obolul săracului. Ajutorele se depun în Atena la banca națională de a dreptul său prin vre unul din membrii comisiunei; în provincie la sucursalele bancei naționale sau la comisiunele speciale, iar în strainatate la cei ce represint guvernul ettenie. Listele de ajutore se vor publica. Atena 22 August 1886. Comisiunea centrală pentru adunarea de ajutare în folosul celor ce au suferit de cutremur: Președinte, Mitropolitul Athénei Procopie. Vice-președinte: M. Melas. Secretar, P Rallis, I. Pappailiopul, P Suțu, D. Orfanide, G. Vasiliu, D. Suțu, Omer Skilitz, A. Contostaviu, Tr. Mutzopul, F. Negre, N. Diktaki, Th. Retzina și M. Catzimbalis. CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA I. Luni 22 sept. Statu cu G. Naidlengher Statu cu G. Naidlengher Statu cu G. Naidlengher Avramovici Aron cu Sura Rifca Statu cu Domnica Nicolau Marți 23 sept. Statu cu frații Chepik Statu cu frații Chepik Statu cu G. Naidlengher Statu cu Mihail Stătescu Statu cu C. Scutariu Mercuri 24 sept. Statu cu frații Chepik Statu cu G. Naidlengher Smaranda Furculescu cu Statul Altar Horoviț cu Haim Fișgold Vineri 26 sept. Leanca Văduva cu Elisaveta Teodoru loan Popescu cu N. Teodorescu Statu cu N. Gologan Uie Dimovici cu Leanca Stoean Frații Rolonachi cu Statul CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA II. Luni 22 sept. Hristachi Iliescu, electoral M. Vladimirescu idem I, și C. Horoveanu idem Iacob Buicliu, idem G. Mateescu cu Ghițescu elect. I. A. Teohari cu P. B. idem G. Radovici, elect. Leonida Seretianu elect. Matachi Chiursulescu, idem G. Matei, comercial Teodor G. Nanu, vânzare Marți 23 sept. M. Vasiliu, electoral S. Popescu, idem D. A. Cantacuzin idem I. Duțu, elect. V. Davidovici idem C. Macescu idem Iftimi Scântei, idem N. Nicorescu p. Preutu Darie, elect. idem p. A. loan și alții, elect. idem p. G. Onișor, elect. Mem p. 124 alegători, elect. Idem p. Pascal Mihail, elect. Mercuri 24 sept. G. Popescu cu doi Marin Moroi, P. Păsculescu, T. Marinescu, Sc. Constantin, S. Ulma, Radu Ioan, Stan Zidaru, Marin Popescu, Nițe Radu, Ilie Turce, M. Dogariu, N. Nedelea, electoral. Nestor loan, venfrare Sevasta Nestor, idem Vineri 26 sent. G. Ponescu cu d-nii N. Vasiliu, Stan Oprea, N. Em, Ioan Vlăscanu, P Ontea, Irina Vasile, N. Popescu, I. Mocanu, V. Valimerescu D Rotariu, D. Rotariu i - Ghițe, David Stan, D. Musoianu, M. Fluerici, Spire Gh, M. Hristescu, N. Dutulescu și Marin Toma electoral. Sămbătă 27 sept. C. Gheorghiu cu M Meftuciu și Filip Aur elect. N. Stanciu p. Al. Marghiloman, electoral idem p. M. Marghiloman, elect. G. Gheorghiu cu Ioanide idem Cost. Bastachi, elect. N. Epure p. H Davidescu și Al. Olănescu, elect. G. Obrătinescu, elect. G. Androniceanu, idem Neron Lupașcu cu G. Hazu, elect. idem cu Luca Ionescu, elect. G. Mândru, elect. Petre Petrescu, elect. Dim. Deliu, electoral. DECLARAȚIUNI DE CĂLĂTORII de la 7 pănă la 14 Sept. Grigorie Neculau cu d-na Elena Haliu Pauli Jean Constantin cu d-ra Luise Emma Carolina Vanner tată la fiecare moșie, in numerar sau efecte garantate de Stat. Centrul Iașii Județul Bacău Părăul Glodului sau Luncani, pendinte de Pângarați, arenda actuală lei 1,335, bani 82 garanția provisorie ce trebue depusă lei 335 Județul Botoșani, Burdujeni, din plasa Siretu, pendinte de Teodoreni, arenda actuală lei 13,812, accesorii lei 600, total lei 14,412; garanția provisorie ce trebue depusă lei 3,603. Condiția specială. Arendarea acestei moșii se face fără 127 fălci pământ plus drumurile necesare reservate pentru împroprietărirea însurățeilor în localitatea și limitele prevăzute în actele de împroprietărire, în posesiunea cărora erau să intre în tomna anului 1885 după rădicarea recoltei Gorbănești și Roșieni, din plasa Meletin, pendinte de Golia, arenda actuală lei 22,000, accesorii lei 320, total lei 22,320; garanția provisorie ce trebue depusă lei 5,580. Județul Roman. Incunjurătorea Monastirei Giurgeni ca parte Muncel și Averești, din plasa Fundu, pendinte de Giurgeni, arenda actuală lei 4,824, accesorii lei 440, total lei 6,264; garația provisorie ce trebue depusă lei 1,316. Județul Tecuci. Glăvănești din plasa Zeletin, pendinte de Răchitosa, arenda actuală lei 18,892, bani 98 accesorii lei 440, total lei 19,332, bani 98 ; garanția provisorie ce trebue depusă lei 4,834. Județul Tutova. Tunsești din plasa Semila, pendinte de Cârțibașu, arenda actuală lei 410, accesorii lei 400, total lei 810; garanția provisorie ce trebue depusă lei 203, Județul Vaslui. Incunjurătorea monastirei Golgota, din plasa Racova, pendinte de Golgota, arenda actuală lei 1,500, accesorii lei 400, total lei 1900, garanția provisorie ce trebue depusă lei 475. Parte din Ruleni, din plasa Mijloc, pendinte de Dobrovăț, arenda actuală lei 305 accesorii lei 400, total 705 ; garanția provisorie ce trebue depusă lei 177. Armășeni din plasa Stemnic, pendinte de Aron-Vodă, arenda actuală lei 2,600, garanția provisorie ce trebue depusă lei 650. Tablou de moșiile Statului scoase in rearendare in ziua de 30 Septembre 1886, pe coruptul foștilor arendași deposedați și pe restul periodului pe care sunt arendate. Centrul Iași. Jud. Fălciu, Covasna pendinte de Dobrovet, se rearendază pe restul periodului 1883—1888, arendată cu lei 825, garanția provisorie ce trebue depusă lei 107. Cu condițiile și regulamentul din Monitorul No. 247 din 1882, Județul Neamț, Sărata, pendinte de Pângarați, se rearendează pe restul periodului 1885—1895, arendată cu lei 3,751, garanția provisorie ce trebue depusă lei 940. Cu condițiile din Monitorul Oficial No. 216 din 1883 și cu regulamentul din cel cu No. 230 din 1884. Ministerul agriculturei industriei comerciului și domeniilor. In urma licitației ținută în ziua de 8 August 1886, remânând nearendate moșiile cuprinse în tabloul de mai jos, ministerul publică o nouă licitație pentru arendarea lor, în ziua de 30 Septembre 1886 orele 2 p. m. Arendarea acestor moșii se face pe un period de 10 ani, începător de la 23 April 1887 pănă la 23 April 1897, afară de moșia Bădălanu, partea de pământ remasă din moșia Balta- Brateșu dinud. Covurluiu, a cărei arendare se face de la 23 April 1887 pănă la 23 April 1895.. Condițiunile cu cari se arendază, sunt condițiunile generale inserate in "Monitorul oficial" No. 216 din 4 Ianuar 1884, și cele speciale pentru unele din ele, notate in dreptul fiecărei moșii. Licitațiunea se face după regulamentul inserat în "Monitorul oficial" No. 230 din 22 Ianuarie 1884, și se va ține in citata fii și oră la centrul Iași, în localul prefecturei Iași, pentru moșiele din județele: Bacău, Botoșani, Roman, Tecuci, Tutova și Vaslui. Concurenții pentru a fi admiși la licitație, sunt datori a depune garanția provisorie no- CURIERUL TH. BALA88AN# Cronica Economică Starea semănăturilor in totă tara, de la 1—8 Septembre. »Bacău*.—Recolta porumbului merge bine. Grâul, secara și ovășul se treară , viile pe unele locuri sunt bune iar strugurii au început de la a se cóce. Arăturile pentru sămănăturile de tomnă continuă cu activitate, dar cu greu din lipsa de plóc. .Botoșani".—Tote grânele sunt strânse și puse in treer, numai porumbul se află neadunat și d’abia pe unele locuri s’a început culegerea lui. »Brăila«.—Starea sămănăturilor mulțumitore. „Buzeu".—Temperatura cam frigurosă inspiră îngrijiri. Se speră însă că cu întorcerea căldurei să se evite căderea brumei în părțile muntose ale județului și care ar avea efecte dezastrose asupra porumbului ce este încă verde și prin urmare neajuns la maturitatea cerută spre a resista unei asemenea influențe climatice. »Dâmbovița*.—Recolta porumbului parte bună parte mediocră , ogare pentru grâul până acum s’au făcut puțin din causa secetei. »Dolj«.—Viile și porumburile sunt bune și aprope de maturitate. »Gorj* —Starea sămănăturilor mulțumitore. »Ialomița».—Starea recoltelor din acest județ, în cursul săptămânei trecute, a fost cea următore . In plasa Borcea, porumburile sunt frumóse, locuitorii se ocup cu treeratul celor l’alte recolte In plasa Ialomița-Balta, porumburile frumóse, locuitorii se ocup cu treeratul. In plasa Câmpu, locuitorii se ocup cu treeratul, parte dintr’ânșii cu semănăturile de tomnă și facerea de ogare, porumburile frumóse. »Mehedinți*.—Timpul favorizază sămănăturile. »Muscel«.—Recolta porumbului frumosă și în ajun de a se cuce. »Neamțil«.—Secerișul grâului și secarei în cea mai mare parte terminat asemenea și strânsul fânului, iar treeratul urmază însă Arăturile de tomnă se fac cu anevoință și chiar s’au încetat in unele locuri fiind pământul uscat din causa secetei. (Va urma) V AEIET Jb* Elevii din Bârlad, aflători în meserii in Cluj și Brașov Despre elevii bărlădeni, 23 la nutner, care au fost așezați la meserii in Cluj, a fost relatat o corespondență in Nr. 158 al foii nóstre, Ilice «Tribuna*. Despre cei aflători in meserii in Brașov citim in Româna de la 13 Septembre Nr. următorele: Sunt trei ani trecuți de când domnul director Popescu a așezat in Brașov, sub supravegherea asociațiunii române de meserii, 21 elevi la 13 diferite meserii, anume : la orologeriă 2, la tinichigie 3, la brutărie 1, la teracotă 1, la pălarieri 2, la postăvărie 2, la curelari 2, la croitorie 2, la tâmplărie 2, la strimfârie 2, la argăsitorie 1 și la tâbăcărie 1. Dintre acești elevi au început a fi declarați sociali. Oamenii cari privesc serios la desvoltarea industriei in România, trebue să se întrebe: Sunt acești tineri perfecți in meseria lor, și ce conduită au ? La stăruința cea mare a elevilor de a fi declarați sociali, președintele asociațiunii de meserii din Brașov a cerut atestate de la fiecare măiestru și le-a trimis comitetului din Bârlad Atestatele date au constatat cu laudă dibăcia elevilor in meseria ce au învățat și că sunt apți de sodali. Obiectele lor expuse la exposiția Brașovenilor arată aievea perfecțiunea lor. Asupra conduitei lor nu s’au arătat alte cazuri, decât că granița a fost prea aprope de ei, s’au mai repezit cu voie și fără voie dincolo, dar iar sau întors. Cu maieștrii au tractat și cam cu dispută, pentru că sunt deștepți. Fapte urîte însă nu au făcut. La școla germană pentru elevii meseriași au eșit mai mulți cu calculi primi. Prelegerile din religiune de Dumineca le-au cercetat, prin urmare au conduită bună. Perfecțiunea de ajuns o vor avea elevii sociali silindu-se doi trei ani in străinătate, muncind cu ochi ageri. De rezultatul de până astăzi nu putem decât să felicităm pe d. Popescu, care a contribuit la formarea elevilor, fiindca din copii strânși de pe uliță îi vedem în trei patru ani formați în cetățeni industriași. Dacă în tote orașele României se formau câte 50 elevi, în 3—4 ani putem zice : Pentru astfel de Români nu e prea târziu, că au început a promova meseriile, când năpădesc străinii cu fabricatele lor. * o îndoială.* * * (Teleg.) Un oribil fratricid s’a comis, acum câteva fiile, la Revel (Rusia), din causa geloziei. Un anume Julius Jamerun, de 16 ani, a așteptat pe fratele său cel mare, un lucrător de fabrică de 20 ani, când se întorcea de la lucru, sara pe la 10 ore, și la omorât dintr’o singură lovitură de cuțit, trasă din totă inima. Amândoi frații asistaseră de curând la o nuntă unde se luaseră după o tînâră fată pe care o întîlniseră acolo. Julius, declarând amorul său lui fratesău, primi ca răspuns că este prea mic pentru a se ocupa de asemenea lucruri. In aceiași sară fratele cel mare fu găsit omorît în stradă. A doua zi de diminață, Julius s’a dus la spital, cerând ca să’l lase să asiste la autopsia cadavrului fratelui său ; atunci p oprise îndrăznețul criminal, care răspinsese mamei sale când îl întrebase de absența fratelui său, că el nici nu’l văzuse. Când a fost arestat Julius Jamerin a protestat de inocența sa, îndrăznind a acuza de criminal pe un amic al fratelui său, însă culpabilitatea asasinului de 16 ani nu luase nici Un amorezat care'și împușcă iubita și doi copii ai ei. Faptul s-a întâmplat la Berezo in Ungaria. Un țeran se amorezase de frumușică văduvă care avea doi copii, dintre care unul la sîn. Țeranul se duse la ea Duminica trecută și vrând s’o silească, vaduva’și luă în brațe copilul, pentru ca prin acesta să se apere. Atunci țăranul scose un pistol încărcat cu 3 bucăți de plumb și trase asupra ei. O bucată de plumb lovi pe mumă forte ușor, alta pe copilul de sîn, care muri după două ore, și alta pe copilul cel mai mare. Vecinii î l văzuseră pe ferestră cum tăbărîse pe femee și cum în urmă descărcase pistolul Dar țăranul fuce cum că arma s’a descărcat din întâmplare. El se află acum arestat. Dramele căsătoriei.Acum câteva fiile, pe la orele 2 după amiazi, o lună femeie blondă, în etate ca de 26 de ani, apăru în colțul stradei Pierre-Lescot, la Paris, și trase cu revolverul asupra unui anume Tabar, în etate de vr’o 30 de ani. Tabar, făcu numai câțiva pași și că fiu jos ca trăsnit. Vecinii alergară îndată în ajutorul victimei și o transportară într’o farmacie, pentru a’i da îngrijirele de cari avea trebuință. In timpul acesta, juna vinovată întinse revolverul jucând : »Eu i- am omorât; el a voit să mé omore ieri și eu l’am omorât astăzii; arestați-mă, nu voiu să stau în acestă mulțime !« Autorul acestei crime este soția victimei: fiind căsătoriți de vr’o șase ani, nu trăiseră nici odată înțelegere și trăiau de doi ani despărțiți. Tabor se plângea de purtarea soției sale și ceruse divorțul; soția lui desperată, a căutat să se împace cu bărbatul iei și s’ar fi dus să stărue de dânsul, dar el a amenințat’o că o va omora dacă va mai veni să’l vadă . Un englez, într’un oțel, stă în pat cu ceasornicul dinainte și fiice : — La dracu, 6 ore și nu vine nimeni să mă deștepte, să venii că o să perd trenul. O comoră Corespondentul nostru din Roma ne scrie, că acum câteva fiile la Villa Arceto, lângă Reggio di Emilia, s’a descoperit o comoră. Iată cum ne povestește dânsul faptul Un băiat Margini, fiul unui țăran lucra de diminață la un câmp care se mărginește cu un alt câmp pe care se face tot alături. Făcând brazda, băiatul găsi o monedă de 20 lei de aur. De o dată cu o mare bucurie se adresă unui alt copil care lucra in câmpul alăturat și-i fuse: Vefii, am găsit un napoleon. Spune la bunică-ta că aici e ascunsă o comora. Aceste cuvinte fi se póte In rîs, au impresionat astfel pe tovarășul seu, încât ajungând acasă spuse făptui părinților lui. Bunicul lui, un anume Zambelli, proprietar, nu a vrut să scape ocazia și a doua fii se duse de sapă spre a descoperi comora. Peste puțin timp văiiu că munca sa nu era zadarnică, căci găsi o oră plină cu napoleoni de aur. (Crainicul).* Un comitet de doctori din Paris a făcut lui Ion Succi, acela care nu mănâncă absolut nimic căte trei-fieci de fiile în șir, o propunere însemnată. I s’a oferit suma de 100.000 de franci pentru o experiență de patru-fieci de fiile pe care să o facă într’unul din spitalele din Paris. După esperiență, Succi ar trebui să facă cunoscută compoziția licerei sale. I s’ar garanta brevetul. Esperiență s’ar face cu alți doi, cari ar urma același regim ca Succi. * D. Năsturescu, băiat zdravăn, frumos și deștept, e însurat c’o femee tânără și forte frumosă, pe care o iubește și de care nu e iubit. Un prieten al său îl plângea. —E mai nenorocită decât mine, zise Năsturescu. Eu am fericirea de a vedea mereu pe o femee pe care o iubesc; și ea are nenorocirea de a vedea necontenit pe un barbat pe care nu’l iubește. * Un Persan, care trecu zilele trecute prin București ducându-se într’o misiune la Berlin zicea că de câte ori eșra de la Șahul, stăpânul seu, își pipăia bine capul cu manele, ca să se asigure dacă era încă la locul lui. * —Recunoști că ai făcut tote crimele astea? —Ba încă ceva mai mult... —? ! ? —Nu m’am ferit destul ca să nu fiu prins. Epitraii SpitalelSl SpiriiÉ Iași a i cinc Iu No. 2710. MOȘIA BEREȘTI cu târgușorul de pe ea și cu pământul numit Tufele lui Pâcurariu de la județul Covurlui propietatea Casei Spitalelor sft. Spiridon din Iași se dă lu arendă pe timp de 9 jum. ani începători de la 26 Octombrie 1886 până la 28 April 1896.—Se publică acesta spre cunoștința generală că cei ce ar voi a lua in arendă acesta moșie să se presinte in Cabinetul Epitropiei Generale in ziua de 25 Septembrie a. c. întovărășiți de garanția pe suma de 2800 lei. Condițiunele se pot videa in orice fir la Cancelaria Epitropiei Generale. AN üNCIURI Pentru inchiriet fr8ie!“a“. sub-semnatului pe strada Săulescu i apropierea Otelului Traian, conținând șasă odăi, un salon, două odăi pentru slugi, șură, grajdi de lemn, o grădină mare, etc. etc să dau cu totul sau in parte. mi se adresa strada Banu, Casa Dr. Ciure. N. Burki. De inchiriet de la Sf. Dimitrie viitor in despărțirea I strada Păcurari No. 15, două apartamente, unul in rândul de jos cuprinzând 4 odăi, o cuhne și o camară pentru lemne. In etajul al II-lea 6 odăi, cuhne și camară. Amatori de a le lua se vor adresa tot in acea casă la domnul Theodor Popovici, mele din Iași disp. Nstra- Waggii dela Sft. Andrei No. 7 sent parte din ele de închiriet de la Sft. Danitru viitor a. c., doritori a se adresa la subsemnata. Mari Cardaș. Baia Turcească întru înbunătățirele ce sau făcut de 2 ani încoace, sau reușit și a se pute da abu i cât de tari îndată, administrația roagă pe amatori a o visita. Administrația. AVIS Aduc la cunoștința onor public că am inventat un metod ca orice case se nu mai aibă umizință pe timp de 30 ani. Doritorii sunt rugați a se prezenta la mine Mihalache Nistor strada Nicoriță No. 8 disp. V prețul este moderat.