Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-09-19 / nr. 108

suferințele acelor ființi ce sunt acum în­­tr’o stare desperată, căci, pe lângă per­­derea membrilor din familiile lor, apoi nu au nici nutriment, nici locuinți unde să­­ se adăpostească. Redacțiunea ndstră tot­deauna a pus la disposiție colanele ziarului seu pentru asemenea ocasiuni,­­bine’oț ales nedorite de nici o suflare umană), și pen­tru astă-dată asemenea face joc in ziarul seu Apelului de mai jos, făcut de Comi­­siunea centrală din Atena și pe care l’am primit de la Dl. Consul al Greciei din Iași. Criticos. *** (Mișcarea populațiunei) de la 7 Sept. până la 14 Sept. 1886, s’au născut 39 copii vii, ceea ce reprezintă pe anul întreg 24,4 la una mie de locuitori. Din acești 39 copii vii, 28 au fost legi­timi și 11 nelegitimi; 20 au fost băeți și 19 fete; 18 au fost din părinți creștini și 21 din părinți israeliți. Nașteri de co­pii morți sau înregistrat 1 băeți și 2 fete. Au decedat 47 de persone, ceea ce repre­­prezintă pe anul intreg 29,5 la una mie de locuitori, din care scoțindu-se 5 de­cese de persone venite din afară și dece­date in oraș, rezultă numai 42 decese, sau 26,3 la una mie de locuitori. Au de­cedat pe la locuințele lor 35, în diferite spitale civile 10, în spitalul militar— In Institutul Grigorian (copii găsiți) 2, de sex bărbătesc au fost 27, de sex femeiesc 20, creștini au fost 23, israeliți 24. Ca­uzele principale ale deceselor au fost: Potysia pulmonară 4 cazuri, Meningita 4 cazuri și Catarrhe intestinale 8 cașuri. Iar în urma bulelor de infecțiune, urma­­tórele cașuri let­ale: Febra Typhoidă 1 cas in ospitalul St. Spiridon. Moise Circus cu d-ra Reizla Catz Alexandru Batincu cu d-ra Ileana Grecu Mauriciu Chimel cu d-ra SlimíV; Ițic Grosman Bernhard Leibovici cu d-ra Nete Hana Vais­­man Gheorghie Popovici cu d-ra Elena Gheorghiu Dimitrie Petrescu cu d-ra Elena Ciuhodariu Gheorghie Todiriu cu d-ra Elena Stoica Argvom­irn Stan cu d-ra Efrosina Ciubotariu Neculai Cobancanu cu d-ra Elena Ionescu. Morții de la 7 pană la 14 Sept. Israil Maier Fridman de 28 ani, Theodor Raileanu de 48 ani, Zoița Sardareasa de 80 ani, Nodi Caizerman de 65 ani, Ițic­sin Is­rail de 55 ani, Gheorghie a Ionei de 20 ani, Maria Halevici de 55 ani, Reizla Luviș de 70 ani, Ecaterina Butnariu de 65 ani, Beila Avram de 21 ani, Grigorie Gheorghiu de 49 ani, Costachi Boldișor de 50 ani, Elisabe­ta Dumescu de 12 ani, Maria Porunschi de 17 ani, Ruxanda Bugeac de 40 ani, Soltana Rata de 30 ani, Catea Raileanu de 18 ani, Osias Leipzigher de 48 ani și 29 copii pănă la vâr­sta de 10 ani. APEL Pentru cei ce au suferit din cauza cutremu­rului, către filantropicii de pretutindeni. Cutremurul ce a sguduit pămân­tul Greciei în noptea de 15 August curent, a adus mari destrucțiuni, în special districtul Messioi­i a suferit cea mai mare exterminațiune; orașe ie florinde, orășele și sate într’o clipă s’au transformat în movile de ruine, sub cari s’au îngropat multe ființe și avuții umane, dobândite prin osteneli și singuințe nedescrise. Casele dis­truse se numeră cu miile, iar pagu­bele ce au resultat se urcă la «zecimi de milion» de franci; mulți sunt cei uciși, forte mulți cei râniți, dar cei ce au rămas peritori de feme și fără acoperământ sunt nenumerați. In acest înspăimântător desastru, Guvernul țârei s’a grăbit d’a-și face datoria sa, trimițând neîntârziat cele reclamate de prima necesitate, dar la destrucțiuni cari au luat așa dimen­siuni, singur ajutorul guvernului, ori cât de voios de l’am crede, este tot­­dea­una nesuficient, este ca societatea întrega să vină în ajutor. Sub­semnații, constituind comisiu­­nea centrală pentru adunarea de a­­jutore în favorea celor ce au suferit de cutremur, ne adresăm către toți filantropii și cerem concursul tuturor în scopul acestei bine-faceri; să nu se îngreue Dimeni d’a veni în ajutor, dominat de ideia, că puțuD pote să ofere, căci d’asemenea bine primit este și talentul bogatului și obolul săra­cului. Ajutorele se depun­ în Atena la banca națională de a dreptul său prin vre unul din membrii comisiunei; în provincie la sucursalele bancei națio­nale sau la comisiunele speciale, iar în strainatate la cei ce represint gu­vernul ettenie. Listele de ajutore se vor publica. Atena 22 August 1886. Comisiunea centrală pentru aduna­rea de ajutare în folosul celor ce au suferit de cutremur: Președinte, Mitropolitul Athénei Procopie. Vice-președinte: M. Melas. Secretar, P Rallis, I. Pappailiopul, P Suțu, D. Orfanide, G. Vasiliu, D. Suțu, Omer Skilitz, A. Contosta­­viu, Tr. Mutzopul, F. Negre, N. Diktaki, Th. Retzina și M. Catzimbalis. CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA I. Luni 22 sept. Statu cu G. Naidlengher Statu cu G. Naidlengher Statu cu G. Naidlengher Avramovici Aron cu Sura Rifca Statu cu Domnica Nicolau Marți 23 sept. Statu cu frații Chepik Statu cu frații Chepik Statu cu G. Naidlengher Statu cu Mihail Stătescu Statu cu C. Scutariu Mercuri 24 sept. Statu cu frații Chepik Statu cu G. Naidlengher Smaranda Furculescu cu Statul Altar Horoviț cu Haim Fișgold Vineri 26 sept. Leanca Văduva cu Elisaveta Teodoru loan Popescu cu N. Teodorescu Statu cu N. Gologan Uie Dimovici cu Leanca Stoean Frații Rolonachi cu Statul CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA II. Luni 22 sept. Hristachi Iliescu, electoral M. Vladimirescu idem I, și C. Horoveanu idem Iacob Buicliu, idem G. Mateescu cu Ghițescu elect. I. A. Teohari cu P. B. idem G. Radovici, elect. Leonida Seretianu elect. Matachi Chiursulescu, idem G. Matei, comercial Teodor G. Nanu, vânzare Marți 23 sept. M. Vasiliu, electoral S. Popescu, idem D. A. Cantacuzin idem I. Duțu, elect. V. Davidovici idem C. Macescu idem Iftimi Scântei, idem N. Nicorescu p. Preutu Darie, elect. idem p. A. loan și alții, elect. idem p. G. Onișor, elect. Mem­­ p. 124 alegători, elect. Idem p. Pascal Mihail, elect. Mercuri 24 sept. G. Popescu cu doi Marin Moroi, P. Păsculescu, T. Marinescu, Sc. Constantin, S. Ulma, Ra­du Ioan, Stan Zidaru, Marin Popescu, Nițe Radu, Ilie Turce, M. Dogariu, N. Nedelea, electoral. Nestor loan, venfrare Sevasta Nestor, idem Vineri 26 sent. G. Ponescu cu d-nii N. Vasiliu, Stan Oprea, N. Em­, Ioan Vlăscanu, P Ontea, Irina Va­sile, N. Popescu, I. Mocanu, V. Valimerescu D Rotariu, D. Rotariu i - Ghițe, David Stan, D. Musoianu, M. Fluerici, Spire Gh, M. Hristescu, N. Dutulescu și Marin Toma electoral. Sămbătă 27 sept. C. Gheorghiu cu M Meftuciu și Filip Aur elect. N. Stanciu p. Al. Marghiloman, electoral idem p. M. Marghiloman, elect. G. Gheorghiu cu Ioanide idem Cost. Bastachi, elect. N. Epure p. H Davidescu și Al. Olănescu, elect. G. Obrătinescu, elect. G. Androniceanu, idem Neron Lupașcu cu G. Hazu, elect. idem cu Luca Ionescu, elect. G. Mândru, elect. Petre Petrescu, elect. Dim. Deliu, electoral. DECLARAȚIUNI DE CĂLĂTORII de la 7 pănă la 14 Sept. Grigorie Neculau cu d-na Elena Haliu Pauli Jean Constantin cu d-ra Luise Emma Carolina Vanner tată la fie­care moșie, in numerar sau efecte garantate de Stat. Centrul Iașii Județul Bacău Părăul­ Glodului sau Luncani, pendinte de Pângarați, arenda actuală lei 1,335, bani 82 garanția provisorie ce trebue depusă lei 335 Județul Botoșani, Burdujeni, din plasa Siretu, pendinte de Teodoreni, arenda actuală lei 13,812, acceso­rii lei 600, total lei 14,412; garanția provi­sorie ce trebue depusă lei 3,603. Condiția specială. Arendarea acestei moșii se face fără 127 fălci pământ plus drumuri­le necesare reservate pentru împroprietărirea însurățeilor în localitatea și limitele prevăzu­te în actele de împroprietărire, în posesiunea cărora erau să intre în tomna anului 1885 după rădicarea recoltei Gorbănești și Roșieni, din plasa Meletin, pendinte de Golia, arenda actuală lei 22,000, accesorii lei 320, total lei 22,320; garanția provisorie ce trebue depusă lei 5,580. Județul Roman. Incunjurătorea­ Monastirei­ Giurgeni ca parte Muncel și Averești, din plasa Fundu, pendin­te de Giurgeni, arenda actuală lei 4,824, ac­cesorii lei 440, total lei 6,264; garația provi­sorie ce trebue depusă lei 1,316. Județul Tecuci. Glăvănești din plasa Zeletin, pendinte de Răchitosa, arenda actuală lei 18,892, bani 98 accesorii lei 440, total lei 19,332, bani 98 ; garanția provisorie ce trebue depusă lei 4,834. Județul Tutova. Tunsești din plasa Semila, pendinte de Câr­­țibașu, arenda actuală lei 410, accesorii lei 400, total lei 810; garanția provisorie ce tre­bue depusă lei 203, Județul Vaslui. Incunjurătorea monastirei Golgota, din pla­sa Racova, pendinte de Golgota, arenda actu­ală lei 1,500, accesorii lei 400, total lei 1900, garanția provisorie ce trebue depusă lei 475. Parte din Ruleni, din plasa Mijloc, pendin­te de Dobrovăț, arenda actuală lei 305 acce­sorii lei 400, total 705 ; garanția provisorie ce trebue depusă lei 177. Armășeni din plasa Stemnic, pendinte de Aron-Vodă, arenda actuală lei 2,600, garanția provisorie ce trebue depusă lei 650. Tablou de moșiile Statului scoase in rearendare in ziua de 30 Septembre 1886, pe coruptul foștilor arendași deposedați și pe restul periodului pe care sunt arendate. Centrul Iași. Jud. Fălciu, Covasna pendinte de Dobrovet, se rearen­­dază pe restul periodului 1883—1888, aren­dată cu lei 825, garanția provisorie ce trebue depusă lei 107. Cu condițiile și regulamentul din Monitorul No. 247 din 1882, Județul Neamț, Sărata, pendinte de Pângarați, se rearen­­dează pe restul periodului 1885—1895, aren­dată cu lei 3,751, garanția provisorie ce tre­bue depusă lei 940. Cu condițiile din Moni­torul Oficial No. 216 din 1883 și cu regula­mentul din cel cu No. 230 din 1884. Ministerul agriculture­i industriei comerciului și domeniilor. In urma licitației ținută în ziua de 8 Au­gust 1886, remânând nearendate moșiile cu­­prinse în tabloul de mai jos, ministerul pu­blică o nouă licitație pentru arendarea lor, în zi­ua de 30 Septembre 1886 orele 2 p. m. Arendarea acestor moșii se face pe un pe­riod de 10 ani, începător de la 23 April 1887 pănă la 23 April 1897, afară de moșia Bădă­­lanu, partea de pământ remasă din moșia Balta- Brateșu din­ud. Covurluiu, a cărei arendare se face de la 23 April 1887 pănă la 23 A­­pril 1895.. Condițiunile cu cari se arendază, sunt con­­dițiunile generale inserate in "Monitorul ofi­cial" No. 216 din 4 Ianuar 1884, și cele spe­ciale pentru unele din ele, notate in dreptul fie­cărei moșii. Licitațiunea se face după regulamentul in­serat în "Monitorul oficial" No. 230 din 22 Ianuarie 1884, și se va ține in citata fii și oră la centrul Iași, în localul prefecturei Iași, pentru moșiele din județele: Bacău, Botoșani, Roman, Tecuci, Tutova și Vaslui. Concurenții pentru a fi admiși la licitație, sunt datori a depune garanția provisorie no- CURIERUL TH. BALA88AN# Cronica Economică Starea semănăturilor in totă tara, de la 1—8 Septembre. »Bacău*.—Recolta porumbului merge bine. Grâul, secara și ovășul se treară , viile pe u­­nele locuri sunt bune iar strugurii au început de la a se cóce. Arăturile pentru sămănăturile de tomnă continuă cu activitate, dar cu greu din lipsa de plóc. .Botoșani".—Tote grânele sunt strânse și puse in treer, numai porumbul se află neadu­­nat și d’abia pe unele locuri s’a început cu­legerea lui. »Brăila«.—Starea sămănăturilor mulțumi­­tore. „Buzeu".—Temperatura cam frigurosă inspi­ră îngrijiri. Se speră­­ însă că cu întorcerea căldurei să se evite căderea brumei în părțile muntose ale județului și care ar avea efecte dezastrose asupra porumbului ce este încă ver­de și prin urmare neajuns la maturitatea ce­rută spre a resista unei asemenea influențe climatice. »Dâmbovița*.—Recolta porumbului parte bu­nă parte mediocră , ogare pentru grâul până­­­­ acum s’au făcut puțin din causa secetei. »Dolj«.—Viile și porumburile sunt bune și­­ aprope de maturitate. »Gorj* —Starea sămănăturilor mulțumitore. »Ialomița».—Starea recoltelor din acest ju­deț, în cursul săptămânei trecute, a fost cea următore . In plasa Borcea, porumburile sunt frumóse, locuitorii se ocup cu treeratul celor­­­ l’alte recolte In plasa Ialomița-Balta, porum­burile frumóse, locuitorii se ocup cu treeratul. In plasa Câmpu, locuitorii se ocup cu treera­tul, parte dintr’ânșii cu semănăturile de tom­nă și facerea de ogare, porumburile frumóse. »Mehedinți*.—Timpul favorizază sămănătu­­rile. »Muscel«.—Recolta porumbului frumosă și în ajun de a se cuce. »Neamțil«.—Secerișul grâului și secarei în cea mai mare parte terminat asemenea și strân­sul fânului, iar treeratul urmază însă Arătu­rile de tomnă se fac cu anevoință și chiar s’au încetat in unele locuri fiind pământul uscat din causa secetei. (Va urma) V AEIET Jb* Elevii din Bârlad, aflători în mese­rii in Cluj și Brașov Despre elevii bărlădeni, 23 la nutner, care au fost așe­zați la meserii in Cluj, a fost relatat o corespondență in Nr. 158 al foii nóstre, Ilice «Tribuna*. Despre cei aflători in meserii in Brașov citim in Româna de la 13 Septembre Nr. urmă­­torele: Sunt trei ani trecuți de când domnul director Popescu a așezat in Bra­șov, sub supravegherea asociațiunii româ­ne de meserii, 21 elevi la 13 diferite meserii, anume : la orologeriă 2, la tini­­chigie 3, la brutărie 1, la teracotă 1, la pălarieri 2, la postăvărie 2, la curelari 2, la croitorie 2, la tâmplărie 2, la strim­­fârie 2, la argăsitorie 1 și la tâbăcărie 1. Dintre acești elevi au început a fi decla­rați sociali. Oamenii cari privesc serios la desvoltarea industriei in România, trebue să se întrebe: Sunt acești tineri perfecți in meseria lor, și ce conduită au ? La stăruința cea mare a elevilor de a fi de­clarați sociali, președintele asociațiunii de meserii din Brașov a cerut atestate de la fie­care măiestru și le-a trimis comitetului din Bârlad Atestatele date au constatat cu laudă dibăcia elevilor in meseria ce au învățat și că sunt apți de sodali. Obiec­tele lor expuse la exposiția Brașovenilor arată aievea perfecțiunea lor. Asupra con­duitei lor nu s’au arătat alte cazuri, de­cât că granița a fost prea aprope de ei, s’au mai repezit cu voie și fără voie din­colo, dar iar sau întors. Cu maieștrii au tractat și cam cu dispută, pentru că sunt deștepți. Fapte urîte însă nu au făcut. La școla germană pentru elevii meseriași au eșit mai mulți cu calculi primi. Pre­legerile din religiune de Dumineca le-au cercetat, prin urmare au conduită bună. Perfecțiunea de ajuns o vor avea elevii sociali silindu-se doi trei ani in străină­tate, muncind cu ochi ageri. De rezulta­tul de până astă­zi nu putem de­cât să felicităm pe d. Popescu, care a contribuit la formarea elevilor, fiind­ca din copii strânși de pe uliță îi vedem în trei patru ani formați în cetățeni industriași. Dacă în tote orașele României se formau câte 50 elevi, în 3—4 ani putem zice : Pentru ast­fel de Români nu e prea târziu, că au început a promova meseriile, când năpă­desc străinii cu fabricatele lor. * o îndoială.* * * (Teleg.) Un oribil fratricid s’a comis, acum câte­va fiile, la Revel (Rusia), din causa geloziei. Un anume Julius Jamerun, de 16 ani, a așteptat pe fratele său cel mare, un lucrător de fabrică de 20 ani, când se întorcea de la lucru, sara pe la 10 ore, și la omorât dintr’o singură lo­vitură de cuțit, trasă din totă inima. Amândoi frații asistaseră de curând la o nuntă unde se luaseră după o tînâră fată pe care o întîlniseră acolo. Julius, declarând amorul său lui fratesău, primi ca răspuns că este prea mic pentru a se ocupa de asemenea lucruri. In aceiași sară fratele cel mare fu găsit o­­morît în stradă. A doua zi de diminață, Ju­lius s’a dus la spital, cerând ca să’l lase să asiste la autopsia cadavrului fratelui său ; a­­tunci p opri­se îndrăznețul criminal, care răs­­pinsese mamei sale când îl întrebase de ab­sența fratelui său, că el nici nu’l văzuse. Când a fost arestat Julius Jamerin a pro­testat de inocența sa, îndrăznind a acuza de criminal pe un amic al fratelui său, însă cul­pabilitatea asasinului de 16 ani nu luase nici Un amorezat care'și împușcă iubita și doi copii ai ei. Faptul s-a întâmplat la Berezo in Ungaria. Un țeran se amorezase de frumu­șică văduvă care avea doi copii, dintre care unul la sîn. Țeranul se duse la ea Duminica trecută și vrând s’o silească, vaduva’și luă în brațe copilul, pentru ca prin acesta să se a­pere. Atunci țăranul scose un pistol încărcat cu 3 bucăți de plumb și trase asupra ei. O bucată de plumb lovi pe mumă forte ușor, alta pe copilul de­­ sîn, care muri după două ore, și alta pe copilul cel mai mare. Vecinii î l vă­zuseră pe ferestră cum tăbărîse pe femee și cum în urmă descărcase pistolul Dar țăranul fu­ce cum că arma s’a descărcat din întâm­plare. El se află acum arestat. Dramele căsătoriei.­Acum câte­va fiile, pe la orele 2 după amiazi, o lună femeie blondă, în etate ca de 26 de ani, apăru în colțul stra­­dei Pierre-Lescot, la Paris, și trase cu revol­verul asupra unui anume Tabar, în etate de vr’o 30 de ani. Tabar, făcu numai câți­va pași și că fiu jos ca trăsnit. Vecinii alergară îndată în ajutorul victimei și o transportară într’o farmacie, pentru a’i da îngrijirele de cari avea trebuință. In timpul acesta, juna vinovată întinse re­volverul ju­când : »Eu i- am omorât; el a voit să mé omore ieri și eu l’am omorât astă­zii; arestați-mă, nu voiu să stau în acestă mulțime !« Autorul acestei crime este soția victimei: fiind căsătoriți de vr’o șase ani, nu trăiseră nici o­dată înțelegere și trăiau de doi ani despărțiți. Tabor se plângea de purtarea soției sale și ceruse divorțul; soția lui desperată, a căutat să se împace cu bărbatul iei și s’ar fi dus să stărue de dânsul, dar el a amenințat’o că o va omora dacă va mai veni să’l vadă . Un englez, într’un oțel, stă în pat cu cea­sornicul dinainte și fiice : — La dracu, 6 ore și nu vine nimeni să mă deștepte, să venii că o să perd trenul. O comoră Corespondentul nostru din Roma ne scrie, că acum câte­va fiile la Villa Ar­­ceto, lângă Reggio di Emilia, s’a descoperit o com­oră. Iată cum ne povestește dânsul faptul Un băiat Margini, fiul unui țăran lucra de diminață la un­­ câmp care se mărginește cu un alt câmp pe care se face tot alături. Făcând brazda, băiatul găsi o monedă de 20 lei de aur. De o dată cu o mare bucurie se adresă unui alt copil care lucra in câmpul alăturat și-i fu­se: Vefii, am găsit un napoleon. Spune la bunică-ta că aici e ascunsă o comora. Aceste cuvinte fi­ se póte In rîs, au impre­sionat ast­fel pe tovarășul seu, în­cât ajungând acasă spuse făptui părinților lui. Bunicul lui, un anume Zambelli, proprietar, nu a vrut să scape ocazia și a doua fii se duse de sapă spre a descoperi comora. Peste puțin timp văiiu că munca sa nu era zadarnică, căci găsi o oră plină cu napoleoni de aur. (Crainicul).* Un comitet de doctori din Paris a făcut lui Ion Succi, acela care nu mănâncă absolut ni­mic căte trei-fieci de fiile în șir, o propunere însemnată. I s’a oferit suma de 100.000 de franci pentru o experiență de patru-fieci de fiile pe care să o facă într’unul din spitalele din Paris. După esperiență, Succi ar trebui să facă cu­noscută compoziția licerei sale. I s’ar garanta brevetul. Esperiență s’ar face cu alți doi, cari ar urma același regim ca Succi. * D. Năsturescu, băiat zdravăn, frumos și deș­tept, e însurat c’o femee tânără și forte fru­mosă, pe care o iubește și de care nu e iubit. Un prieten al său îl plângea. —E mai nenorocită de­cât mine, zise Năs­turescu. Eu am fericirea de a vedea mereu pe o femee pe care o iubesc; și ea are ne­norocirea de a vedea necontenit pe un barbat pe care nu’l iubește. * Un Persan, care trecu zilele trecute prin București ducându-se într’o misiune la Berlin zicea că de câte ori eșra de la Șahul, stăpâ­nul seu, își pipăia bine capul cu manele, ca să se asigure dacă era încă la locul lui. * —Recunoști că ai făcut tote crimele astea? —Ba încă ceva mai mult... —? ! ?­ —Nu m’am ferit destul ca să nu fiu prins. Epitraii SpitalelSl SpiriiÉ Iași a i­ c­in­c I­u No. 2710. MOȘIA BEREȘTI cu târgușorul de pe ea și cu pământul numit Tufele lui Pâcurariu de la ju­dețul Covurlui propietatea Casei Spi­talelor sft. Spiridon din Iași se dă lu arendă pe timp de 9 jum. ani înce­pători de la 26 Octombrie 1886 până la 28 April 1896.—Se publică acesta spre cunoștința generală că cei ce ar voi a lua in arendă acesta moșie să se presinte in Cabinetul Epitropiei Generale in ziua de 25 Septembrie a. c. întovărășiți de garanția pe suma de 2800 lei. Condițiunele se pot videa in ori­ce fir la Cancelaria Epitropiei Generale. A­N ü­N­C­I­U­R­I Pentru inchiriet fr8ie!­“a“.­ sub-semnatului pe strada Săulescu i apropi­erea Otelului Traian, conținând șasă odăi, un salon, două odăi pentru slugi, șură, grajdi de lemn, o grădină mare, etc. etc să dau cu to­tul sau in parte. m­i se adresa strada Banu, Casa Dr. Ciure. N. Burki. De inchiriet de la Sf. Dimitrie viitor in despărțirea I strada Păcurari No. 15, două apartamente, unul in rândul de jos cuprinzând 4 odăi, o cuhne și o camară pentru lemne. In etajul al II-lea 6 odăi, cuhne și camară. Amatori de a le lua se vor adresa tot in acea casă la domnul The­odor Popovici, mele din Iași disp. N­­stra- Waggii dela Sft. Andrei No. 7 sent parte din ele de închiriet de la Sft. Da­ni­­tru viitor a. c., doritori a se adresa la sub­semnata. Mari Cardaș. Baia Turcească întru înbunătățirele ce sau făcut de 2 ani încoace, sau reușit și a se pute da abu i cât de tari îndată, administrația roagă pe amatori a o visita. Administrația. A­VIS Aduc la cunoștința onor­ public că am in­ventat un metod ca ori­ce case se nu mai aibă umizință pe timp de 30 ani. Doritorii sunt ru­gați a se prezenta la mine Mihalache Nistor strada Nicoriță No. 8 disp. V prețul este mo­derat.

Next