Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-01-04 / nr. 1

Trupele călări vor fi pe jos. Aceste trupe vor fi înșirate de la ora 10 jum. pe cheiul drept al Dâmboviței, având flancul drept in fața podului de lângă localul imprimeriei Statului. In timpul defilărei tote musicele puse sub comanda d-lui inspector general Hübsch vor fi așezate pe trotuarul de pe cheiul Dâmbo­­viței, în fața pavilionului. Acastă paradă militară va fi comandată de d. general Al. Radovici, comandantul diviziei a III; trupele de infanterie vor fi puse sub comanda d-lui colonel Stoilov ; acelea de ca­valerie, sub comanda d-lui colonel Chirițescu , iar acelea de artilerie sub comanda d-lui co­lonel Marian Dumitrescu. In acea ții 101 tunuri se vor trage de la Arsenalul armatei. Atât la sosire cât și la întorcere, trăsura M. S. Regelui va fi­­ escortată de 2 plutane din escadronul de gendarmi. Sfintele scene vor fi aduse de la biserica Slătari. Vineri, 26 Decembre 1886, la orele 10 dimineța, MM. II. Regele și Regina au asistat, in paraclisul Sântei Mitropolii, la Sânta liturgic­a nașterei Mântuitorului. Dupa serviciul divin, Majestațile Lor au mers in apartamentele I. P. S. S. Mi­tropolitului Primat, spre a’L visita. In aceiași an­, la orele 12 Majestațile Lor însoțiți de domna și domnișdrele de onore și de adjutantul de serviciu, au bine-voit a visita exposiția de tablouri a celebrului pictor profesor Aivassoff, din Odesa, și a aquerelistului Villiers, orga­­nisată în beneficiul societatei de bine­fa­­cere Regina Elisaveta. La sosire, Majestațile Lor au fost în­tâmpinați de Excelența Sa d. Hitrovo, ministru plenipotențiar al Rusiei. La plecare, Majestațile Lor au bine-voit a arăta înalta Lor satisfacțiune pentru frumosele opere de artă ce sunt expuse. Cu ocasiunea sântelor sărbători ale Cră­ciunului numerose ajutore in bani și na­tură au fost împărțite, din ordinul MM. N­. Regelui și Reginei, pe la săracii din București, Iași și Craiova, precum și prin județe. La Palatul din Capitală distribuirea de mile s’a făcut in ajunul Crăciunului. Numărul săracilor ajutați se urcă la peste 3.000 , iar sumele împărțite la lei 17.000. FwnAciitin An fahlnmri­n­i»!»îi»hl*ninî fin­*.» dantul divisiunei din Târgoviște, iar comisar regal, d. general V. Crețeanu, inspector ge­neral al cavaleriei. Comanda divisiunei 6 va fi provisoriu în­credințată d-lui colonel Idolban, cel mai vechiu dintre colonelii din acesta divisie. D. Primar al orașului Beriad printr’o în­științare aduce la cunoștința publică, urmă­­torea disposițiune luată de Consiliul comunal în ședința de la 19 Decembre curent, privi­­tore la legea de prestațiune. »Considerând dispozițiunile art. 27 și BO »din acestă lege care lasă dreptul consiliului „de a determina la începutul fie­cărui an pre­­­țul «Jilelor de lucru ce au a da locuitorii a­­­cestei urbe, și că valora lor corespunzătore „conform art. 30 urmeza a se respunde lt. „bani. »Consecințe acestora, sub­semnatul aduce la »cunoștința D-lor cetățeni că pentru anul vi­­­itor valorea celor cinci zile de lucru ce au »a da locuitorii urbei pentru întreținerea că­­nilor de comunicațiuni, facerea și repararea »pavelelor orașului s’a determinat și prețuit „ast­fel : »Locuitorii care plătesc căile de comunica­­ț­iune asimilați cu locuitorii palmași vor res­­»punde cinci lei adică câte un leu de fie­care »di­„Acei ce plătesc o dare mai mare, asimi­­­lați cu locuitorii care posed vii, vor res­­»punde 10 lei adică câte doi lei pe fie­care țR­Mișcarea populațiunei comunei urbei Ber­iad de la 23 până la 30 Decembre 1886. Năs­cuți 14 din care: 9 băeți și 5 fete, 11 orto­docși și 3 israeliți, din care 1 nelegitim și 1 găsit. Declarațiuni de căsătorii: Idei Sfaiter cu Rosa Iurist, israelită, Ion Gheorghiu cu Zoița Bogdan, Rusu Ion cu Catinca Manache, Stefan B. Irimescu cu D-na Ana Constantinovici năs­cută Simionu, Marți 25 din cari: „ Vasile Nicolai 36 ani Chivu Cahane ”0 ani, Maria Iachim de 36 ani, Maria Simeon Popa 64 ani, Ilinca Ion Resmeriță 70 ani, Elena Iftimie 100 ani, Ma­ria Albu 85 ani, Ștefan Petrovici 80 ani, Ion Chirilă 21 ani ; 16 copii până la 10 ani; 20 ortodocși, 5 israeliți. CURIERUL TH.BALA88AH, DOMENIUL COROANEI O serbare școlară. Sunt câte­va z­ile de când s’a făcut pe Domeniul Coroanei Segarcea din județul Doljiu, inaugurarea unei școlle construite cu cheltuiala M S. Regelui, pentru băeții și fetele din comuna cu acest nume. Acesta școlă este una din cele mai fru­mose din țară și conține, pe lângâ sălile pentru predarea cursurilor și instrucția­ popoarele pe calea progresului și le fac demne de destinele lor.“ Adresându-se apoi d­lui Institutor, d. administrator al Coroanei i a adus aminte ca o școlă va­stă numai in cele patru zi­duri de p­as cu seamă și mai nainte de ligentul și neobosi­tul devot a­jutorului la profe­siunea sa toriile sale, la în­grijirea și crupulesa d’a forma cu acești care să înțeleagă și să prag­­ lor și care, prin corectitud­i­lor, și prin regu­laritatea lor să facă opere părinților, ii și patriei. D­­acia Domeniului, vorbind apoi către ilor, le-a zis : «Oa­meni buni ți trebuință de co­pii voștri ajuta in lucrările agricole ș trmelor vóstre, cu tote acest l de amici ai copii­lor voștri a le cere un timp oare­care , promițând- le d’a se duce ; munca ce vor re­lua, după și băncile școllei, va fi atunci rofitabilă, și vă va răsplăti ș­i el chiar de sacri­ficiul mor i fi făcut, căci mun­ca omului iar fructose cu cât ea aplică ia unei inteligenți mai hrăni­ț. Ion I zis in urmă Pri­marului d­­e Primar, nu uitați că legea i­ublice conține prin­cipiul în­ primar gratuit și obligator­­­esc că’ți vei da tote­­ silințele c r­pțiunile legale să I fie scrupu și că consiliul co­munal se vă da tot concur­sul său.* In fune itor al Domeniului Coroanei,­­ către soldații din reserva c­aresinii și care unii din ei au răsboiul pentru In­dependenț­iat ast­fel: «Nu mă îndoesc ci de bravură ce ați dat pe câ­inei vor fi imitate, de se­va , de acești copii ge­loși d’a­r fi după urmele vós­tre și vot­i cu aceeași bravură ca și voi­a nul, făcându-se ast­fel demn... ul șef al armatei Aceste­­­ sute au fost primite cu un ent­al și cu strigătele I de: Trăiască Regele! Trăiască buna noi­t­ei nóstre I­ II. Regele și Regina cari au admirat a­­própe o oră aceste sublime tablouri. A­­cestă exposiție, instalată in hotel Metro­­pol, vedea, vis-a-vis de Palatul Regal, se pate numai pentru scurt timp, în tote zilele de la orele 10 a.m. până la 4 p.m. Intrarea in exposiție este de un leu, în profitul societăței de Bine­facere Regina Elisabeta, care, după cum se știe se află pusă sub patronagiul Augustei nóstre Su­verane. Stoica Alexandrescu a făcut recurs în Casație contra sentinței Curiei cu jurați prin care-l condamnă la 20 ani muncă sil­nică. Iordache Tănăsescu Muscalu a de­clarat că nu face recurs. Cu acestă ocasiune ni se comunică că Stoica Alexandrescu ar fi declarat că dacă ar fi știut că va fi atâta de aspru pedep­­sit n’ar mai fi denunțat pe d. Iosef Oro­­veanu ca agent provocator al atentatului pe care l’a comis in sara de 4 Septem­­b­re. De la 21 și pănă la 27 Decembre cu­rent, s’au născut in Galați 12 băeți și 8 fete, din cari 6 israeliți. Tot in acest in­terval au murit 15 bărbați și 10 femei, din casri 4 israeliți. Prin urmare in cur­sul săptămânei trecute populațiunea ora­șului Galați a descrescut cu cinci suflete. Arestații politici de la Botoșani au fost puși in libertate, Camera de punere sub acuzație, ne­găsind motive ca să fie tri­­meși la jurați. Ei vor fi judecați de tri­bunalul corecțional. D. Gr. Calcăntraur s’a confirmat pri­mar comunei urbane Mihăileni, din jud. Dorohoiu, și d-nii I. Bianu și Nastase A­­dam, ajutore. D. Nicolae Adam s’a confirmat în func­țiunea de ajutor primarului comunei ur­bane Botoșani. D. Constantin Cernat s’a confirmat pri­mar comunei urbane Focșani din județul Putna, și d-nii Nec. Pruncu, maior D. Petrov și Al. Ionescu, ajutare. D. general Cantili, comandantul diviziei 6 din Focșani, a fost pus în urmărire în urma faptului de rănire cu sabia a d-lui dr. Șapira.­­ Raportor pentru instruirea acestei afacerii a fost numit d. general C. Budișteanu, coman­i . Deja un început de esecutare s’a făcut și resultatele sunt din cele mai bune. Inaugurarea noului local școlar s’a fă­cut cu oare­care pompă, de­și nu familie. Au asistat mai bine de trei sute de țărani, autoritatea comunală, mai bine de o sută de elevi cu drapelele lor și toți reser­­viștii comunei întruniți in curtea școlei. Când apăru d. Ioan Kalinderu, adminis­tratorul Domeniului Coroanei, însoțit de d. inginer C. Panaitescu, silvicultorul G. Cernețu, P. Haracopolu, etc. strigăte de: trăiască Regele, trăiască Regina 1 isbuc­­nită din tote popturile, tobele bâteau și reserviștii presentau armele . Imediat după acesta, se făcu ceremo­nia religiosă. După benedicțiunea și exa­­minarea in detaliu a stabilimentului șco­lar, elevii au cântat dymnul regal, D. Institutor C. Popescu a mulțumit, in numele elevilor și al Comunei, d-lui ad­ministrator al Domeniului Coroanei, pen­tru nobila idee ce Regele și Regina au avut d’a înzestra comuna Săgârcea cu o așa frumose școilă și l’a luat ca martor al sentimentelor de vie recunoștință ale locuitorilor, precum și de adâncul și res­pectuosul lor devotament către auguștii autori ai acestei mari binefaceri. După acest a d, administrator al Do­meniului Coroanei a pronunțat alocuția urmatore : «Este o sărbâtorre pentru mine d’a a­­sista la asemenea ceremonii a căror izvor este nesecabila generositate a MM. II. Regele și Regina­­ Augustul nostru suveran, pe dată ce Domeniul Coroanei a fost instituit, mi-a ordonat și recomandat mai cu seamă, d’a mă ocupa cu cea mai mare solicitudine de 1 Biserică și școllâ. In adevăr, Biserica iu­biți copii, vă inițiază cu religiunea, acest fundament al datoriilor voistre către Dum­nezeu, către părinții voștri, către voi în­­ șivă și către societate ; ea vă învață a­ merge pe calea onoarei și a virtuții. Ast­fel, nu neglijați de a asista la serviciul divin in tote Zilele de sărbătorre și de a face regulat rugäciunele vóstre. Școlla formeza inteligența vostra, des­­voltă facultățile, și vă comunică acele no­­­țiuni științifice elementare cel puțin, atât de trebuincioase in secolul așa de adânc civilizat in care trăim. Ast­fel fiind, iubiți copii, voi veți lucra mai bine și vă veți iniția cu aceste regule care dirige astăzi­ ­ proiectul militar in parlamentul german. La 8 Ianuarie s’a distribuit in parla­mentul din Berlin raportul comisiunei pri­vitor la proiectul legei militare. Probabil că Joia viitore se va face a doua citire, iar a treia citire după cât se crede va fi Sâmbătă. Se crede că proiec­tul nu va avea majoritate și ast­fel spi­ritele se pregătesc pentru disolvarea Par­lamentului. Cu tote acestea însă, scrie «Neue Freie Presse», centrul n’ar vedea bucuros o disolvare, fiind­că el nu’și a spus încă cuvântul cel din urmă. Acum este sigur că principele Bismark a sosit la Berlin in scopul de a lua parte la a doua citire a proiectului, cu atât mai vârtos că contrastele s’au strămutat de pe terenul teh­nic militar pe acela constitu­țional politic. «Gazeta Coloniei* primește din Berlin o știre oficiosa în care se face ca cance­larul imperiului face din primirea proiec­tului o chestiune de încredere față cu po­litica lui esteriora. In cât privește raportul comisiunei mi­litare, tează el nu conține nimic nou și resu­­numai observațiunele politice fă­cute de represantantul guvernului. Mult discutatele declarațîuni relative la pute­rea armată a Austriei și la scopurile mi­litare ale Rusiei lipsesc cu desăvârșire din raport. La prima citire ministrul de resbel a accentuat că actualmente nu există nici o temere că ar isbucni vre­un răsboi și că proiectul este calculat pentru timpuri mai îndelungate. Tot asemenea de impor­tantă este și declarațiunea că puterea ar­­­­mată de »Zi a Franciei, chiar și după pri­mirea acestui proiect, va rămâne mai mare de­cât a Germaniei și a Austriei împre­ună socotite. La observațiunea făcută de d. Wind­horst ia privința alianței ruso-germane d. ministru de resbel Bronssart a reflec­tat zicând că el în ceea ce privește poli­tica din afară și în genere în privința politicei nu are să facă nici o declara­­țiune. Afacerea de la Botoșani. Citim in »Epoca« următorea telegramă : Camera de punere sub acuzație, calificând­­ afacerea de la 2 Noembre delict electoral e­­­lectoral a ordonat eliberarea arestaților pen­tru rebeliune. Marți în 30 Decembre 1886, la 7 ore sara, am fost puși in libertate. In­­trega populațiune a orașului ne-a primit in brațele ei. S’a făcut o manifestație din cele mai imposante, care a ținut până tăriliu in napte. Aflăm că ministerul voind să oprască cur­sul justiției, va cere Regelui un decret de am­nistie. In numele concetățenilor, noi reclamăm dreptate, nu cerem amnistie Nu solicităm gra­ția nimănui. Voim ca lumina sa se facă, ca judecata să existe Protestați dimpreună cu noi contra acestei manopere guvernamentale. Comitetul central sa hotărască ce este de făcut pentru ca justiția sa se pronunțe. Atunci vom destăinui tóte turpitudinile unui partid că­zut in descompunere. Regele va cunoște ast­fel ce este guvernul care s’a impus la cârma statului. Odată cu procesul Botășenenilor, țara va avea ocaziunea să mai judece încă odată a­­cest guvern. Poporul voind judecată, regele nu se pote opune voinței lui. In numele drep­tății, dreptate cerem. A. Enacovici. Cursurile de adulți și grădinele de co­pii sunt ast­fel regulate de noul proiect asupra învățământului . Art. 66 Comunele urbane și rurale vor putea institui, cu cheltuiala lor, cursuri pen­tru adulți, asupra materielor cursului primar. Aceste cursuri vor fi de două ori pe săp­tămână cel puțin și nu se vor putea deschide de cât cu cel puțin 5 auditori in comunele rurale și­ cu cel puțin 10 auditori in cele ur­bane, având pentru cele dintăii autorizarea revizorului, iar pentru cele din urmă autori­zarea ministerului. Art. 67: Cursurile de adulți nu se vor pu­tea face de­cât de către învățători sau insti­tutori in exercițiu, sau de către persone care vor poseda titlurile necesarii pentru a fi în­vățători sau institutori. Art. 68 Cei cari vor fi absolvit materiile cursului primar urmând la cursurile de adulți vor obținea un certificat constatând aceasta. Acest certificat dă drept celor care ’1 posede a se prezintă înaintea unei comisiuni instituite la epoce determinate de către Revizorul șco­lar, și care ’1 va supune unui examen general de materiile cursului primar. Acest examen va da dreptul, celor cari vor merita, la certi­ficatul de absolvent al cursului primar. Art. 69. Pe tot timpul cât durează cursul de adulți, in comunele rurale învățătorul care -1 conduce are dreptul la o plată de cel puțin 10 lei pe lună din partea comunei. In comunele urbane, institutorul unui curs de adulți va primi de la comună o plată fixă care va fi de cel puțin 50 lei pe lună. Art. 70. Grădinile de copii sunt stabilimen­te de educație in care copii de ambele sexe primesc îngrijirile ce reclamă desvoltarea lor fisică și morală. Intr’ânsele se vor admite la un loc copii de ambele sexe, de la vârsta de 3 pănă *" 7 ani Grădi­ne femei Art. 7 copii est­­ie­ cp ajutare. Salariul primitiv al unei institutiice de gră­dină de copii va fi de 200 lei pe lună, al unei ajutare de 60 lei. Ajutorele nu fac parte din corpul didactic și nu au drept la gradațiune. Circulara d-lui ministru cultelor și instruc­țiunei publice cu No. 18538 din 29 Decembre 1886, cătră direcțiunile școlelor primare și secundare din țară de băeți și de fete. Domnule director, Domna directare, Spre a se păzi o normă în motivarea ab­sențelor făcute de elevii și elevele de ritul mosaic din școlele primare și secundare ale Statului, și spre a se ști de direcțiunile scó­­lelor respective care sunt sărbătorile religiose ale acestui rit, care dau dreptul la scularea absențelor făcute de la școlă, sub­semnatul, având în vedere că libertatea cultului este garantată de Constituțiunea țarei, și auzind și pe consiliul permanent al instrucțiunei, pu­ne în vederea direcțiunilor școlelor primare și secundare de ambe sexe, că singurile săr­bători israelite, în care absențele școlare se consideră ca b ne motivate sunt următorele: 1.) Cele două ântăii și cele două din urmă (Zile ale Paștelor. 2) Cele două ântăi și cele două din urmă Zile ale sărbătorei Cuștilor. 3. ) Două zile la Rusalii. 4. ) Două Zile la anul nou. 5) O Zi la darmarea templului din Ieru­salim. In privința modului motivărei absențelor, se pune în vedere direcțiunilor școlare ca ele să nu pretindă ca hârtiele pentru motivare să fie timbrate, însă motivarea trebue să e­­xiste verbal sau în scris. Institutorul sau pro­fesorul are dreptul a se pronunța asupra va­­lidităței motivelor și le trece în cataloge la rubrica respectivă, după apreciarea sa. Primiți, vă rog, asigurarea considerațiunei mele. p Ministru Haret se confirma­ definitiv in posturile ce ocupă. D I. S. Teodorescu, actual institutor definitiv la clasa III școlli No 1 din Plo­ești, se numește revisor școlar al județu­lui Vâlcea. In departamentul afacerilor străine, sunt numiți : D. F. O. Tomescu, actual cancelar al consulatului general din Odesa, în postul de șef de biurou clasa I în administrația centrală a ministerului afacerilor străine, în locul d-lui N. Noreacu demisionat; D. D. Petrescu, actual șef de biurou cl. II, în postul de cancelar al consula­tului general din Odesa, în locul d-lui Tomescu. Cu ocasiunea­­ zilei de 1 ianuarie 1887, M. S. Regele a bine-voit a face mai multe îna­intări în armată. In rezervă, în corpul 2 de armată: La gradul de colonel d. locotenent-colonel de cavalerie Teodor Văcărescu. La gradul de căpitan d. locotenent de in­fanterie Otar Lenș. La gradul de locotenent, d. sub-locotenent de Cavalerie Gr. I. Ghica. La gradul de sub-locotenent: sergenții ba­calaureați Ion Stroescu, din regimentul 3 de linie și Spiru Parapeanu, din regim. 1 geniu. In armata activă In infanterie : La gradul de maior, d-nn­ căpitan D. Damian din regim. 27 dorobanți în al 15 lea de dorobanți și M. Botescu,­ din regim. 4 de linie în al 17-lea de dorobanți. La gradul de căpitan, doi locotenenți I. Co­­culescu din regim. 7 dorobanți în reg. 27 do­robanți ; N. Mărășescu, din regim. 22 doro­banți în al 26-lea dorobanți și N. Donescu, din reg. 31 dorobanți în al 16-lea regiment de dorobanți. La gradul de locotenent, doi. sub-locotenenți D. Boldescu, din regim. 7 dorobanți în ace­­laș regiment ; C. Teodorescu, din regim. 3 li­nie în acelaș regiment; A­ristotel Popescu, din regim. 5 linie în al 2-lea de linie; Ion Cre­­țescu, din regim. 5 linie în reg­i. 31 doro­banți ; Gr. Dănciulescu, din regim. 7 dorob. în 22 dorobanți ; Ion Drăgulinescu, din re­gimentul 16 dorobanți în al 13-lea de doro­banți ; Vasile Culea, din reg. 14 de dorob. în al 6-lea de dorobanți ; Petre Minovici, din regimentul 4 linie în acelaș regiment. In artilerie : La gradul de locotenent, d. sub-locotenent -urechiă din regimimentul 8 de artilerie. In geniu : La gradul de căpitan, d. loco­tenent Creangă din regim. I de geniu: La gradul de locotenent, dd. sub-locotenenți Artur Vaitoianu, Stalislas Petrescu, C. Vă­­leanu, Dionisie Bănescu, Emilian Timon, și C. Dimiteadhi din regim­ I de geniu, precum și sub­ lotenenți Traian Galatescu. Petre Volicu ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. Costache Isăcescu, sub­prefect la plasa Bacova din județul Vaslui. D. doctor in medicină George Iliescu, medic al plășei Teleorman, cu reședința in comuna Bălăci din județul Teleorman. D. doctor in medicină Dimitrie Flo­­rescu, medic la spitalul din Târgul-Moi­­nești, județul Bacău. D. N. Vâlcu, institutorul clasei II, șcala No. 2 din Brăila, și Dumitru Pârvulescu de la clasa II, scoala No. 3 de băeți din urbea Craiova, actuali institutori provisori,­­ Austro-Ungaria și România. Cetim­in »N. Fr. Presse* de la 8 Ianuarie următorele : Și astăzi s’a ținut, sub președința marchi­­zului de Bacquehem, o conferință in privința afacerei convențiunei comerciale cu România. La acestă conferință au luat parte, ca și eri dor. Sturza, șeful de secțiune SzBgyeny și ba­ronul Glanz de la ministerul afacerilor streine, cornitele Széchényi, apoi referații speciali aus­­triaci, unguri și români. Și asta­zi ei s’au o­­cupat de textul tractatului de comerciu, a­le cărui puncte mai însemnate le formază, după cum am arătat deja, tratamentul cel mai fa­­vorisat al supușilor ambelor State, anexele al Dunăre și chestiunea națiunei celei mai favo­­rizate Se pare că nu s’a luat incă nici o ho­tărâre in privința acestor puncte. Greutatea principală este in chestiunea națiunei celei mai favorizate, și tocmai după ce România va face in acestă privință o declarațiune positivă, se vor putea judeca mai cu siguranță perspecti­vele actualelor negocieri. Chestiunea anexelor la Dunăre nu va forma negreșit un punct de neînvins, și se pute admite că representanții României cunosc deja disposițiunile ce există in acastă privință. Delegații români pun din parte­ le cea mai mare greutate asupra con­vențiunei relativă la vite. De­și acastă afacere nu a fost încă discutată in conferințe, totuși se pare că representanții români doresc, in pri­vința acestei convențiuni, óre­care modificări in proiectul presentat de dânșii. Suntem con­vinși că Austria, in concesiunile sale privitore la importul de vite, va merge atât de departe cât îi va permite siguranța propiului său ex­port de vite, dacă România nu va refula prin­cipala pretențiune austriacă privitore la na­țiunea cea mai favorizată. Odată acastă bază indispensabilă a negocierilor regulată, apoi taxele vamale pentru exportul reciproc nu vor mai presenta pedici de învins. Tot „N. Fr. Presse” mai publică și urmă­torele in numărul seu de la 9 Ianuar: La ministerul de comerciu s’a ținut astă­zi a treia conferință in privința tractatului ce este a se încheia cu România. Astă­zi s’a dis­cutat însemnata chestiune a națiunei celei mai favorizate, cu care ocasiune s’a vorbit mult și despre chestiunea tarifelor. Representanții gu­vernului român își arătară in deosebite rân­duri buna lor disposițiune d’a face concesiuni in privința tarifelor pentru importul produc­telor austriace in România, fără Insă a pre­cisa taxele ce ar fi dispuși să acorde. Dele­gații guvernelor austriac și ungur lămuriră punctul de vedere ce voiesc a admite față cu România in privința taxelor vamale pentru grâne și vite. Acest punct de vedere se pote caracterisa prin aceia că se acordă României același tratament ca și Serbiei. Intru­cât pri­vește chestiunea națiunei celei mai favorizate, apoi nici azi nu s’a ajuns la o înțelegere. Re­­presentanții guvernelor austriac și ungur se >

Next