Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-06-10 / nr. 63

până, in sara de 30 Mai, data ultimei situa­­­­­­țiuni, se cifrau cu 725,000 lei contra 726,000 in 18S7 la 31 Mai. Construcțiunile au fost cu totul neglijate : doua afaceri s-au încheiat in bursă in totă săptămâna , întâi cu 116 pe termen și apoi cu 113 comptant. Austro Ungaria și România Propuneri de tarife. Sub acest titlu »Neue Freie Presse“ publi­că urmätorele în numărul său de la 17 iunie: Noile propuneri ale guvernului român, pri­­vitore la tractatul de comerciu austro ungar, au sosit aici și au fost înmânate spre stu­diare ambilor miniștri de comerț din Viena și Pesta. Elaboratul trimis din București conține o exspunere a acelor articole, pentru care Ro­mânia declară că voește a se lega prin trac­tat precum și cifrele tarifelor vamale pe care Romănia voește să le acorde pentru aceste articole. Propunerile românești nu sunt încă cunos­cute în totă amănunțimea lor, dar din neno­rocire, trebue să constatăm chiar de acum că cuprinsul acestor propuneri nu este satisfă­cător pentru interesele exportului austro-un­­gar și că nu ne putem aștepta la o apropiată înțelegere pe acesta bază. Conferința austro-ungară vamală nu se va întruni deci, și miniștrii de comerciu după ce vor studia propunerile române, vor trimite în­­­ comun un respuns înscris la București. CRONICA ESTERNA Eip enmite B. S. Repei Mei In anul din numerele ziarului nostru, am comunicat cetitorilor localitățile pe unde M. S. Regina Serbiei avea să se plimble. In numărul din 2 și 3 Iunie a ziarului „Novorossiischii Telegraf” găsim detailată descrierea atât a localităților și polițiunilor admirabile pe unde M. S. a bine-voit a se preumbla, precum și a pri­mirilor și ovațiunilor excepționale ce pre­­tutindene se fac Reginei Serbiei. In Zl­ua de 27 Mai, M. S. cu suita și acompaniată de mai multe autorități mer­gând la Bahci-sarai, au vizitat și vechia cetate Ciufut-Cale (cetatea jidovască), ce se găsește în apropiere de Bahci-sarai. Aci pocnesc Caraimi, toată populația cu representantul religiunei au întimpinat pe Auguștii clspeți la porțile de fer ale ce­tății ; o fată a presentat un elegant buchet de roze albe ; apoi a fost conduși la Tem­plu unde s-a făcut o rugăciune după ri­tualul Caraimilor. Cetatea acesta se gă­sește pe o stâncă forte înaltă de unde se­­ deschid posițiuni de care nu te mai poți sătura privindule. M. S. au admirat mult încântătorele posițiuni. Caraimii au oferit înalților olspeți un dejun original care consta din mâncări naționale Caraime. De­junul s’a servit într’o casă antică păstrată pănă azi, în care locuia fiica Hanului Toh­­tamâș-Nenkedian, morrtă la 1437. Odaia în care era preparat dejunul au fost aș­ternută cu covore persiene presurate cu roze naturale. Populațiunea în haine de serbatore nu s’a depărtat un moment de Suverana Serbiei de la care nu’și mai lua ochii aclamând’o cu nesfârșitul ura! De aici M. S. s’a reî ntors în Simferopol unde la gară o așteptau representanții tu­turor autorităților, sculele de fete cu di­­rectorele și profesorele, armata, dame din societatea înaltă și populația fără număr. La sosirea trenului musica a intonat imnul șerb; damele au oferit buchete, deputa­­țiunile pâne și sare. De la tren și până la trăsură, era un drum de flori și buchete pe care călca suverana Serbiei. De la gară M. S. a mers la Catedrală unde o aștepta Epis­copul înconjurat de clerul orașului, s’a cântat un Te-Deum, de aci a mers la Gu­­­­bernatorul, remănând până sara. Tot o­­rașul împodobit într’un mod nedescris de pompos. Pe la 10 ore sara M. S. a plecat spre Sevastopol. De la casele Guberna­­torului și până la gară ardeau în două rânduri poloboce de păcură, iar la gară s’a priimit cu focuri bengalice. Aici au întimpinat pe M. S. Episcopul și cu no­tabilitățile orașului. Regina s’a suit în vagon în sunetul musicei acompaniate de asurzitoriul oral M. S. a sosit în Sevastopol la 2 jum. noptea. Era ceva feeric. Tóte vaporele și corăbiile erau iluminate cu lumini elec­trice, împodobite cu stindarde, salutând sosirea Reginei cu salve de tunuri. A doua zi­, adică la 28 Maia pe la orele â M. S. Regina însoțită de mai mulți ge­nerali, de contra-Admiralul și de șeful garnisonei, au visitat cu un vaporaș ful­ger, tote imprejurimele cele însemnate ale Sevastopolului. In acest timp Alteța Sa prințul Alexandru, succesorul tronului Ser­biei au bine-voit a se preumbla pe mare ca un alt vaporaș, vizitând mai multe va­­pore de rezbel. Ori pe unde se zărea Regina sau suc­­­­cesorul, resărea și un detunătoriu ura! Cu un cuvent primirile sunt izvorâte din inimi curate, de aceea sunt așa de entu­siaste. De­sigur că acest șir de serbări și manifestări vor rămânea adânc săpate în inima tânără a succesorului Serbiei și nici­odată nu vor putea fi înlocuite. M. S. a întrunit la masă pe toți ge­­neralii și ofițerii superiori ai garnisanei cu Dumnele, precum și pe autoritățile civile. La 29, Majestatea Sa a plecat pe uscat la Ialta. La plecare tot orașul și autori­tățile au fost de’i au urat călătorie bună, azvârlindu’i buchete’n cale. Toți ofițerii brigadei a 13 de artilerie au petrecut pe M. S. pănă la cimitirul francez Era ceva impozant și încântâtorin, o cavalcadă de ofițeri în număr de vr’o 200. Iar de la cimitirul francez au acom­paniat pe M. S. pănă la Ialta, generalii, Contra-Admiralul și Gubernatorul. ORONICA LOCALA *** (Comitetul de inițiativă din Iași) pentru ajutorarea victimelor incendiului din Botoșani s’a constituit a­­clamând pe I. P. S. S. Mitropolitul Iosif ca președinte de onore, iar pe d-na Ma­tei Gane ca președintă efectivă, asistată de d. deputat A. Vizanti ca secretar și de d. I. Bogdan, directorul Băncei de Iași in calitate de casier. La întrunirea care a a­­vut loc in salonele d-lui și d-nei M. Gane la care au luat parte un însemnat număr de domne și domni din societatea nostru iașană, s’a discutat și s’a chibzuit m­jlo­­cele mai nimerite pentru a veni cât mai grabnic in ajutorul celor incendiați. Intre altele s’a hotărât să se organizese un con­cert de societate care se va da in sala teatrului și două serate muzicale: una in grădina publică și alta in grădina de la Hala de Bere. Deosebit de acesta, pe lîngă listele de subscriere ce urmeza a se face, comitetul a decis să ia sub patronagiul seu și o serată dată in grădina Tivoli o­­ferită în acest scop de către antrepreno­rul ei, d. Budi. Zilele in care vor avea loc aceste spectacole se vor anunța atât prin faia nóstra, cât și prin afipte spe­ciale. (Lib.) *** (Ofrande pentru incen­diații din Botoșani). Am primit de la D-na Natalia A. Lochman 50 fr., de la d. Nicolai Gheorghiu primarul târ­gului P.­Ucea 75 fr., de la d. Dimitrie Meleghie 40 fr., de la d. Căpitan Condurat comandantul escadronului 4 de tren ca din partea ofițerilor și soldaților acestui escadron 75 fr., și de la d. Costachi Po­­povici comerciant în comuna Rădiu lui Tatar comuna Tântești, jud. Iași , fr. și care bani i-am și înmânat d-lui Ion Bogdan casierul comitetului din Iași, pentru care mulțumesc în numele acestor nenorociți, inimilor generose care au bine-voit a con­tribui ca obolul d-lor la alinarea suferin­țelor victemelor acestui îngrozitor desastru. Sofia Balassan, ***(Producțiunea Conserva­torului). Se știe că Conservatorul nos­tru dă anuală producțiune a elevelor și e­­levilor sei, pe la finele lunei curente. Pro­­ducțiunile aceste, fiind­că se da gratis, au avut acel bun că au pus in curent pe toți orășenii cu ceia ce se lucrază in a­cestă șcală. Acesta au făcut ca cu 2 sau 3 săptămâni lumea se grăbia a se înscrie la direcțiune pentru a obține bilete. Anul acesta însă, după informările ce avem, con­siliul profesoral al Conservatorului au de­cis ca producțiunea să se dea cu plată in folosul incendiaților din Botoșani, cu prețuri reduse. — Noi nu putem de­cât a aplauda decisiunea d-lor profesori, și an­­ticipanda a mulțumi in numele victimilor, atât corpului profesoral al Conservatoru­lui cât și elevelor și elevilor ce se vor produce in viitorea producțiune.—Nu ne îndoim câtuși de puțin de concursul onor. public, deși, pe cât suntem informați, mai pe jumătate teatru e vândut.—înscrierile pentru bilete se fac la Direcțiunea Con­servatorului. p *** (D­o­n­a­ț­i­u­n­e). Aflăm că D. Liu­­bobratici au hărăzit Bisericei Sf. Spiridon două tablouri mari cu ramuri poliite și negre cuprinzând Răstignirea lui Hristos, și judecata cea de pe urmă, spre a se expune pe părete în Biserică. *** (O sfântă ideie) Venim a pro­pune celor în drept, ca pe lângă cele în­ființate în memoriea lui Stefan cel Mare Domnitor a Moldovei să se i­bunătățască deplorabila stare a sf­ Biserici cu acelaș patron, căci n’ar fi păcat dacă s’ar repara acest sf. Lăcaș ce portă numele de sf. Ștefan. Poporenii. *** (Episcopul de Roman). Câ­­te­va­­ fiare din București au adus știrea că P. S. Episcop de Roman se găsește grav bolnav. Informațiunele ce le avem de la persone vrednice de credință putem asigura că Preasânțitul Melchisedec E­­piscop de Homan au fost și este sănătos. CURIERUL TH. BALASSAN. *** (T­e­s­ă de licență). Dl. profe­sor Petru Rășcanu în Tesa sa de licență apărută de curând, tratează despre «Legile și veniturile Boierilor Moldovei în 1776.* Document de la Grigorie A. Ghica V.V. publicat cu o introduce­re dl. profesor P. Rășcanu. Acésta scriere fiind de o mare­­ însemnătate pentru Moldoveni, merită totu atențiunea. a /jg (Concurs). Aflăm că la concur­­ * sul pentru postul de medic primar al spi­talului din Botoșani, ce s’au ținut ț­ilele acestea la Epitropia Sf. Spiridon, unul dintre concurenți, D. Doctor Scarlat Gheor­ghiu a obținut 16 puncte mai mult de­cât adversarul seu D. Dr. Iorgandopol.— D. Dr. Gheorghiu a presentat pentru a­­cest concurs și un memoriu asupra Em­­briotomiei, lucrare unică in țară la noi și de o însemnată valore sciințifică. •J* (Ai­e C­r­O 1­O­g). Preacucerni­­cul și veneratul Archimandrit Til­otei, Starețul marei monastiri Neamț, a încetat din viață la 7 a curentei. Memoria aces­tui venerat părinte va fi pururea vie nu numai între cei ce locuesc Monastirile Neamț și Secu, dar și între cei ce vizi­tează cu deosebire M-rea Neamțu, căci dacă Monastirea Neamț este în starea de azi după îngrozitorul incendiu ce o con­­sumasă la 1876—­se datorește stăruinților și activităței reposatului Stareț Temeteiu a cărui vis era mărirea bisericei și a ne­­mului românesc. Corespirata spiala a „Curieralui". Galați, 8 Iunie 1887 Cu venirea mea din Bucuresci la Galați, am aflat că Joi 4 Iunie, a fost plecat P. S. Episcopul Dunărei de Jos ce are reședința în Galați, la Brăila, cu vaporul de dimineață. Sosind la Portul Brăilei a fost întimpinat de câtre prefectul județului, dl. Luca Io­­nescu, de Protoereul respectiv, de șeful garnizonei armatei dl. colonel Șerba­­nescu, de mai mulți preoți și un nu­meros public. La ora 9 diminața în acea zi, a plecat în județe cu d. prefect și cu protoereul, de a inspectat mai pe ju­mătate comunele din județe. La Lacul­ Sărat a fost întimpinat de Primarul Brăilei, care-i a făcut o primire bine meritată, iar în celelalte comune a fost întimpinat de autori­tățile locale. P. Sf. Sa a visitat atât bisericele cât și sculele, ținând pretutindene câte o cuvântare păstorească. A observat că mare parte din biserici au nevoe de mari reparațiuni, că sorta clerului reclamă o îmbunătățire urgentă. Ase­menea s’a mai luat o măsură din cele mai lăudabile, de câtră P. S. S. împre­ună cu d. Prefect, aceea de a forma cu copii din sculele rurale, Coruri pe la bisericele comunelor. P. S. Sa a rămas prea satisfăcut de resultatul ce s’a putut obține de câtră sculele rurale, cu deosebire cea din Vizirul merită tota lauda, asemenea și la comuna Gulcuești a găsit biserica curată și un bun preut care soie­a’și face da­toria. Pe la locurile unde P. S. S. n’a găsit bisericele în starea dorită, a sfă­tuit cu tot dinadinsul atât pe preuți cât și pe primari și poporeni, să-și puie tóte silințele spre a repara bi­serica, pentru care se pute corespunde cu sfințenie aceluia care locuește în ea. După escursiunea de trei zile, P. S. Sa s’a întors sâmbătă sara la Brăila, unde a rămas pănă a doua <ui Du­minică pentru a visita bisericele locale. Tot în acea­­ zi a visitat împreună cu dl. prefect, gimnasiul orașului și­­ casa de fete, și a rămas satisfăcut de sta­rea în care le-au găsit. La ora 2 p. m. P. S. Sa a plecat cu vaporul la Galați, unde-i este re­ședința. Pănă la vapor a fost acom­paniat de d. Prefect, de Primar și de consilieri, precum și de Protoereul ju­dețului. P. S. Sa a mai visitat săptămâna trecuta jud. Tulcea și orașul Tulcea, precum și mai multe comune pănă la mănăstirea Savoe, asemenea și de la Măcin tote comunele pănă la Isacea. Duminica Mare a slujit la Monastirea , în urmă a plecat la Monas­tirea Cilic Dere și a rămas satisfăcut, afară de Monastirea Cocoșul care re­clamă o grabnică îndreptare, dar spe­răm că P. S. L. care arată atâta­­ el și dragoste pentru râdicarea bisericelor nóstre ortodoxe, își va îndeplini mi­siunea ce țara îi­ a încredințat. P.S. In biserica de la Savoe și Celic se cânta numai rusește, acuma tușă a regulat P. S. S. Episcopul de a se cânta într’o strană românește și intr’o strană rusește, cari îndată s’a și pus in aplicație. Curtea cu jurați din Galați. Luni 8 Iunie s’a înfățoșat înaintea Curței cu jurați, procesul intentat de membrii oposițiunei contra agenților administrativi, și bătăușilor lor, pen­tru atrocitățile sevărșite la 11 Mai cu ocasiunea alegerilor colegiului II de comună și județ. Incă de la orele 11 marea sală Alcazar era plină de lume. La orele 12 se deschide ședința sub președința D-lor Șișman asistat de D-nii Filipide și Florescu. Ministerial public era representa­t prin D. Sârâțănu, procuror general și D-nii procurori Orleanu și Constanti­­nescu. Se face apelul inculpaților, din cari lipsesc 10. Dintre cei 14 reclamanți răspund 12, absenți fiind 2. Se verifică absenții cu citațiunile. D. Leonida Sterea, in numele păr­ții civile și unul din cei 14 cari au deschis acțiunea, ia cel întâi cuvântul, arătând că, spre a înlesni judecarea procesului, renunță la inculpanții ce n’au venit, dar nu pute renunța la D. Colea Atanasiu comandantul gardiști­lor, fără a cărui știre gardiștii nu au putut lua rol de bătăuși. Cere recti­ficarea numelui, în loc de Colea, Ne­­culai Atanasiu. Propune noui martori și cere amânarea la fine a acestei se­siuni. D. G. Cavalioti, in numele incul­paților, își apropie ca martori pe in­culpați la cari a renunțat partea ci­vilă și au cerut amânarea pentru cu­rent. D. procuror general se unește cu ideea amânărei și lasă la apreciarea Curții fixarea termenului. D. D. S. Macri, în numele acuza­ților, propune amânarea pentru­­ Jiua de 10, când cere­a se face conexarea cu procesul din acea zi relativ la e­­venimentele de la 11 Mai. La ora 1 lun. Curtea au decis amânarea proce­sului pentru Z­iua de Mercuri 10 cu­rent, iar asupra chestiunei de conec­­tare curtea nu s’a pronunțat, ne­fiind procesul în stare de judecat. ” Th­. Balassan. Iași 8 iunie 1887. Domnule Redactor, Soldații din Escadronul ce am onore­a co­manda, voind a lua și ei parte a ajuta cu o­­bolul lor pe victimele din orașul Botoșani, îmi au adus fie­care partea ce ia lasat inima a da. Acesta din propria lor inițiativă , d-nii ofițeri ai acestui Escadron ajutând și ei la a­­cestă bine­facere sau strâns suma de 75 șapte d­eci și cinci lei, pe care ve reg d-le Redactor a o primi in numele Escadronului 4 Tren, ia­­mânândo acelor in drept pentru a se distribui victemelor de la Botoșani. Primiți cu acastă ocazie d-le director încre­dințarea prea osebitei mele considerație ce vă păstrez. Comandantul Escadr. 4 Tren Căpitan, Condurat. Tribunalul Comercial Iași Secțiunea IV. ESTRACT No. 5854. Conform art. 10 din regulamen­tul legei pentru înscrierea firmelor se publi­că spre cunoștința generală că d-na Reisla Șmilovici, cu stabilimentul comercial în Iași disp. III str. Ștefan­ Cel­ Mare No. 1, s’a înscris la tribunalul Iași secția comercială în regis­trul firmelor individuale cub No. 2341 firma ce a adoptat-o sub denumirea de Reisla Șmilovici pentru comerciul de mărunți­­șuri, galantarie și încălțăminte. Epit. Cen. a Spitalului Sf. Spiridon din las AHUNCIU No. 1998. La 25 Iunie curent urmea­ză a se ține din nou licitare in Camera Epitropiei Generale a Casei Ospit. Sf. Spiridon din Iași și la Epitropia Ospit. Profetul Samoil in Focșani pentru darea in antrepriză a reconstruirei radicale Ospitalului din acel oraș numit Profetul­­ Samoil.­ Acesta reconstruire se va face după devizul și planul format de arhitec­tul Casei in conformitea condițiunilor Epi­tropiei Generale. Concurenții pentru a putea fi admiși la licitație trebue să de­­pue o garanție in bani sau efecte publice pe valora de 4500 lei. Condițiunele, devi­zele și ori ce alte informațiuni se pot vi­­dea in ori ce zi in Cancelaria Epitropiei Generale și in acea a Ospit. din Focșani. Se specifică spre cunoștința concuren­ților că lucrările de reconstruire și clădi­­rea Ospit­ din Focșani se vor esecuta in timp de un an, iar plata cuvenită antre­prenorului se va face in doi ani. A­PEI. Sub­semnații membri Comitetului constituit de o societate de bine­facere din Iași, luând cunoștință de incendiul, care a devastat orașul Botoșani, unde mii de victime au rămas fără adăpost și fără îmbrăcăminte, facem un căl­duros Apel la inimile generose, se bine-voiasca a veni în ajutor cu­ haine, albituri și încăl­țăminte de tot felul pentru femei, barbați și copii, care se priimesc la biuroul Comitetului strada Carol No. 41, casele Reined­e vis-a-vis de teatrul Național, sau la locuința ori­cărui dintre sub­semnații. Cu acestă ocasiune ne permitem a exprima multe mirele nóstre cele mai sincere onorabi­lelor persone jos notate, care sau grăbit a contribui deja cu trimeterea de multe efecte, efecte cari sau și expediat la destinație. D-na și D-nu Șișcan, D-na Elena P. Zari­­fopulo, D-na Eufrosina Pavlescu, D-na și D-nu G. A. Urechi, D-na Elisa Negoesco, D-na Pro­fira C. Carp, Dr. J. Coparincu, D-na Anna L. Daniel, D. J. Ch. Daniel, D-na A Dodun des Perrieres, D. Em Haliceano, D. Cipitan Va­­gai, D-na și Dl. Jean J. Pollinger, D-na și Dl. Gonjurowski. Dl. Vasilie Pogor, D-na și Dl,1 Major Al. Teodorovici, Dl. și D-na Petelenz. D-na și Dl. Dr Taussig, D-na Amelie S. Gold­­baum, D-na și Dl. Julius Dobias, D-na Anna Stamatopulo, D-nu Bunachi, Dl. Reineche, D-na și Dl. Fr. Valter, D-na și Dl. Huber, Dl. C. Lepadato, D-na Maria Celici servă, D-na Ca­­tinca Bucu dadacă, D-na Paraschiva Carucer servă. Comitetul: Leon Negrunzi, Leon Daniel, Capitan C. Carp, Costachi Archir, M. S. Gold­­baum, Victor Maugsch. A­N ü­N­O­I ü­R­I Le Mal d’Orient. Iată in o serie de tablouri, scena fidelă a actualei stări a Imperiului otoman. Moravuri publice și private, violuri și bube sociale in care se frământă și more astăz­i, aceea, ce fu Turcia. Totul e observat cu jus­­teță, descris cu putere, judecat cu repărtinire in acest volum, care in biblioteci va ședea alături cu „Constantinople” de Théophile Gautier. Autorul Kesnin-Bey, a văd­ut de aprope lucrurile despre care vorbește și a studiat in fond moravurile turcești. Uvragiul a apărut la editorii Marion și Flammarion. Numai 1 Beu 50 coli 50 plicuri Intr’un carton forte elegant, la Magasin de Musică și Pape­terie Hirsch­er Finke strada Lăpușneanu vis-a-vis de grădina Primăriei. MOBILE DE TOT FELUL (pentru aranjamente complecte de Case) COVOARE LAMPE și o mulțime alte articole pentru menaj cu prețuri forte moderate la Magasia Hirsch­er Finke, la și strada Lăpușneanu vis-a-vis de grădina Primăriei. LA FARMACIA CURȚEI REGALE Frații Konya an sosit töte APELE MINERALE próspete din 1887 direct de la surse respective și sau regulat transporturi nouă in scurte intervale. Frații Konya. LA FARMACIA RACOVIȚĂ a sosit primul transport de Ape Minerale proaspete din anul curent direct de la izvare. Recomandăm părinților o familie des­tul de onorabilă care primește elevi in gazdă, unde copii pot fi bine căutați.— Arm­Aon Io­­arlantin

Next