Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-01-28 / nr. 10
micii d-sale să potă să intre în Parlament și să’l lovescă cum 11 lovesce ații. D. Stătescu, ministru al justiției, observă că opoziția nu se mulțumesce numai a bombarda guvernul cu interpelări, ea a adoptat și un alt sistem, acela de a anunța și a desvolta interpelări viciate deja în cellalt corp și la care guvernul a răspuns deja, avem dlar interpelări altoite din interpelări reeditate. Nu se îndoesc că acesta plaie de interpelări vine dintr’un simțiment nobil ce oposiția are pentru interesele țărei, întreb însă pe d-nii din oposiție dacă prin sistema lor nu compromit dreptul ce opoziția are de a controla guvernul prin interpelări. Venind la interpelare, țice că cestiunea amnestierei a fost desvoltată în Senat de d. D. Giani, care a fost mai puțin violent decât d. Ionescu, dacă nu în formă din fond. Prin amnestie noi am voit să facem să se uite. Cine însă, a doua zi după ce a apărut decretul de amnestie, a ridicat drapelul rebeliunei și a combătut acest act? Discursul d-lui Tache Ionescu a fost forte meșteșugit și nu mé îndoesc improvisat. D-sa a vorbit despre alegerile comunale de la Botoșani, mĕ pun în hipotesa cea mai avantagiosă pentru oposiție, că aceste alegeri s’au făcut într’un mod neregulat, dar atunci va întreb : neregularitatea alegerei dădea drept oposiției să năvălască asupra localului de alegeri, să voiască a pune mâna pe urna electorală și acesta cu bande de ’ndivizi organisați de mai înainte ? și acesta procedare o aprobă elementele conservatore din opoziție? Fost-a acesta legal și legitim ? D. Tache Ionescu a vorbit despre afacerea Mavrodol. Scie însă d-sa ce s’a întâmplat acolo ? Numai orașul Piteșci póte spune câte morminte s’au deschis lângă urna electorală. Cetățeni notabili, între cari și d. N. Dimancea, au fost dați în judecată și ținuți în arest preventiv în timp de 9 luni, trimiși de la Pitesci la Râmnicu-Vâlcea, departe de aceștia din Bucuresci și atunci când nu era drum de fer, nu erau șosele și nici chiar pod peste Olt. Au fost ținuți în arest pănă în ajunul Crăciunului, când pe un timp groznic a trebuit să mergem să apărăm pe cetățeni contra unei justiții întocmită de mai ’nainte. Și este de comparat cele petrecute la Mavrodol cu cele de la Botoșani? La Mavrodol era o mână de cetățeni fără arme, cari voiau să’și exercite drepturile lor de alegotori, pe când la Botoșani a fost o bandă organisată de bătăuși cari au atacat. Și atunci făcutu-s’a ceea ce s’a făcut ații ? cerutu-s’a amnestia cum am cerut ații și din cari ’mi faceți o crimă ? Atunci să te fi vâdut făcând oposiție d-lei Tache Ionescu, nu amii când nu este un merit s a face cineva oposiție, atunci când era un guvern despot, cu o mână de fer. Mai bine! nu mai vorbiați de Mavrodol. Ați mai spus că este de regretat că sub guvernul d-lui Ion Brătianu s’a versat sânge la R.Vâlcea, la Botoșani și s’a comis atentatul din strada Vămei. Dar cine sunt rebelii ? Totă lumea scie că nu cei de la putere ci oposiția. Terminând, d. ministru declară că nu era decis să răspundă, dacă a făcut acesta este că d. Tache Ionescu a adus în cestiune lucruri la cari a credut că trebue să răspundă. Să cere închiderea discuției. D. M Cogălniceanu o combate și cere voie Camerei să vorbescă și d-sa. Camera încuviințată. D. M. Cogălniceanu declară că a felicitat pe d. ministru pentru că a cerut de la Rege amnestia și că a refuzat să subscrie pentru răniții de la Botoșani, nu pentru că n’avea parale, dar pentru că nu voia ca numele său să figureze pe o listă în capul căreia se afla un conservator, d. Alecu Catargi. In cât privesce pe d. Calimaki și Enacovici, d. M. Cogălniceanu zlice că ei sunt liberali, că au învățat la școla democratică. D. Cogălniceanu zice că cele întâmplate la Botoșani se datoresc faptului că situația politică din acel oraș este dată pe mâna a doui omeni, din care unul este chiar general în activitate, comandantul unei divisiuni. D. M Cogâlnicénu ese din cestiune și vorbesce de mai multe cestiuni străine interpelării; face un apel la guvern ca el să încăpă cu blândeța spre a potoli spiritele, pentru că doresce partidul liberal să stea la putere. După d. Cogălnicanu, a luat cuvântul d. M. Ferikici, ministru al afacerilor străine. D-sa a dlis că guvernul a cerut amnestia într’un spirit de împăciuire, pentru ca toți Românii să fie uniți. Apelul d-lui M. Cogălniceanu trebue adresat oposiției. Situația este forte încurcată, tote Statele se găsesc în fața unui necunoscut și noi, ca Stat mic, trebue să fim mai mult decât oricând gata spre a preîntâmpina pericolele ce dintr’o fii într’alta s’ar putea produce. Nu trebue să se dea o interpretare greșită cuvintelor mele că situația din afară este forte rea, n’am înțeles prin acesta că ea este mai rea decât acum 15 zile, dar nici nu s’a mai îmbunătățit de atunci pănă ații. După aceea discuția se închide și se trece la ordinea țilei. Ședința să ridică la orele 5. D-sa are de gând să anunțe o interpelare in acestă privință. D. Voinov cere de asemenea, in vederea de a anunța o interpelare, să i se pună la disposiție dosarul afacerei esproprierilor ce s’au făcut la Brăila și Galați pentru construcția docurilor. D. D. Nacu, ministru de finanțe, depune un proiect de lege prin care se decide ca biblioteca centrală a Statului să fie trecută la „Academia Română” și anexată la biblioteca Academiei. După aceea Camera se ocupă cu indigenate și se votează indigenatele d-lor R. Ardelenn, loan Vlahopol, Al. Novacescu, N. Dascal, Al. Nasta, G. Gandilă, loan Pantazzi, S. Schmettau, V. Georgescu, Maximilian Burghard, dantist din Capitală, V. Lilian, inginer, Em. Sidol și Daniel Rațiu. In privința d-lor S. Wagner, G. Solovski și C. Nerad, votul a fost nul. Indigenatul d-lui Esra Penhhas, din Turnu- Măgurele, evreu, a fost respins. El n’a întrunit decât 8 voturi, date de oposiție, din care cea mai mare parte junimiști. La 4 ore se urmeza cu votarea altor indigenate, mai cu deosebire români din Transilvania, cari se află in serviciul Statului. Ședința de la 26 ianuarie 1887. Președința d-lui vice-președinte I Agarici. Presanți 109 d-nn deputați. D. C. M. Ciocazan întrebă când va desvolta interpelarea sa privitore la niște suprafațe cari se percep la telegramele trimise in străinătate. D. președinte anunță că acestă interpelare este la ordinea țilei pe mâine. D. Papadopulo Calimachi cere ca Camera să se ocupe cu indigenare, deorece ședința de Sâmbătă a fost absorbită de interpelarea d-lui Tache Ionescu. Camera admite: D. N. Voinov întrebă de ce nu se votează legea electorală comunală. D. președinte. Acesta lege este la ordinea zilei. D. Caton Lecca cere să i se pună la disposiție dosarul relativ la esproprierile făcute in Capitală pentru construirea unei gări centale. SENATUL. Ședința de la 24 Ianuarie 1887. Președința principelui D. Ghica. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D. general Al. Angelescu depune mesagiul pentru creditul de 5 milione necesar echipamentului armatei, votat de Adunare. D. V. Urechie este bine înțeles că nu vom ține mult timp proiectul acesta. D. Gr. Ștefănescu anunță o interpelare dlui ministru de culte asupra numirei d-lui Asaki, la facultatea de medicină. Care este articolul din lege, după care d. ministru a făcut acesta numire? D. N. Lerescu anunță o alta cu privire la reaua stare în care se găsesce Mitropolia din Târgoviște ? D. general Zefcar citesce raportul asupra legei pentru contractarea de pe acum a materialului necesar armatei pe exercițiul 1887 —1888. După luarea în considerație și adoptarea art. 1, legea se admite în total prin 61 voturi, contra 1. Senatul trece la ordinea filei asupra petițiunelor d-lor Nicu Popa Tănase, Anica Dragomir, președintelui societăței meseriașilor din Focșani, și recomandă d-lui ministru de finance petițiunea d-lui P. Crețu, care cere rectificarea pensiunei sale. Ședința de la 26 ianuarie 1887 Președința principelui D. Ghica. Ședința s’a deschis la 2 ore cu 82 d de senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D. P. S. Aurelian anunță o interpelare dlui ministru al lucrărilor publice , dacă nu crede util a se înființa o companie de navigație pe Dunăre și mare. Interpelările d-lor Frumușanu și Geani se amână, d. prim-ministru fiind indispus. Acea a d-lui Lerescu se amână pănă la venirea ministrului cultelor, d. D. Sturza. D. Gr. Ștefănescu citește raportul legea impositului asupra păcurei. După două mici explicațiuni date de d. ministru de finance, legea se ia in considerație și apoi se admite prin 60 voturi contra 2. In urmă Senatul trece in secțiuni. Aflăm că M. S. Regina a cumpărat pentru o sumă însemnată principalul tablou, din esposițiunea arangentă la hotel Metropole, a pictorului armean Aivazovski. Vineri, 23 ale curentei, la orele 11 jum. diminața, MS. Regele a bine-voit a primi în audianță pe I P. S. S. Mitropolitul Primat și pe I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei, cari au avut onorea apresinta Majestăței Sale pe noui Arhierei, aleși de S-tul Sinod și confirmați de M. S. Regele. Cercul militar din Botoșani a ales de președinte al său, în locul d lui locotenent-colonel adjutant R. Magheru, care a plecat la Berlin, pe d. loc.-colonel Piersiceanu, comandantul regimentului de călărași din localitate. Joi 12 Fevruarie viitor, se va da al doilea bal la Curte. Aflăm din isvor autorizat că nsaciațiunile pentru încheerea convențiunei de comerciu turco-română care erau aprope cu desăvârșire terminate au fost brusc întrerupte. Acastă convențiune trebuind să conțină disposițiuni asupra situațiunei naționalilor ambelor puteri in statele contractante, greutăți s’a ivit in ultimul moment asupra acestei cestiuni. Negociațiunile au fost suspendate pentru câteva zile. Citim in «Epoca .* Ministerul finanțelor a luat disposițiuni încă de acum câteva zile pentru vânzarea la bursa din Berlin a mai multor milione de rentă amortisabilă. Este forte posibil ca acastă vânzare să fie cauza principală, a scăderei titlurilor nóstre pe piețele germane. Citim in «Epoca :* Un amic din Rusciuk ne scrie că o mare fierbere a domnit Vineri acolo din cauza zgomotului ce se râspândise că un însemnat complot contra guvernului Regenței ar fi fost descoperit la Eski Zugra. Se zicea că numerasele arestațiuni fuseseră făcute între altele aceea a unui supus rus, comerciant mare din Șiștov care se afla în Eski Zugra de vreo opt zile pentru afacerile sale. In Rusciuk se așteptă cu nerăbdare întorcerea dlui Isharia Stoianov care va ține un meetag, I Vineri a compărut înaintea tribunalului de comerciu cererea ministerului de resbel in anularea unui arbitragiu. In Main 1886, un tribunal arbitrar compus din d-nii Adolf Cantacuzino, Mih. Cornea și M. Corbescu condamnase in majoritate pe Stat să restitue comisiunei monopolului Pulberilor o sumă de 97.000 lei ce’* reținea pe nedrept, ministerul cerea anularea acestei hotărâri. Cererea lui a fost respinsă. Cetim în Galații: De curând au sosit la Constanța un vapor și o șalupă cu vapori comandate de ministerul lucrărilor publice la casa franceză Ciaparâde și cari sunt destinate pentru trebuințele porturilor nostre Constanța și Mangalia. Vaporul se numește «Constanța», are o capacitate de 195 tone și o forță de 150 cai, iar șalupa, care are o capacitate de 15 tone și o forță de 20 cai, se numește «Mangalia»; ambele sunt de t oțel. Aceste două vase de comerciu au costat 334,500 lei. Chemare sub drapel. S’a sancționat și a promulgat legea, prin care se chiamă sub drapel, din clasa anului curent, 11,000 tineri pentru armata permanentă, 3000 tineri pentru călărași cu schimbul, iar restul clasei, scăzindu-se cei dispensați, se vor înscrie între dorobanți cu schimbul. Guvernul otoman a suprimat, cu începere de la 21 ianuarie curent, măsura de carantină care se aplica in contra proveniențelor dunărene și ale litoralului Mării Negre, începând de la Sulina, și a înlocuit’o printr’o visită medicală. iogiu asupra sutului se menține la noi între 18 și 50 și 19 la sută.La bursele din străinătate s’a produs orecare îmbunătățire asupra efectelor. Guvernul a numit o comisiune compusă din domni M. Kogălniceanu, I. Câmpineanu, N. Ionescu, colonel Dumitrescu- Maican, locot. colonel Alexandrescu și căpitan Niculescu, care să studieze o nouă organizare a pompierilor. In întrunirea de Sâmbătă sala de la d. D. Brătianu, s’a ales un biurou care să conducă acțiunea parlamentară a opozițiuni. Acest biurou se compune, la Senat, din d nii G. Mărzescu, Iomandi și Dim. Giani, sub președința d lui Dim. Bratianu , la Cameră, din d-nii A. Marghiloman, I. Negruzzi, și Al. Juvara, sub președința d-lui Gr. Cozadmi. . I Consiliul județan din Bacău este conocuit in sesiune extraordinară la 16 Februarie spre a se pronunța asupra mai multor cestiuni relative la construirea cazarmelor și a pasului administrativ. Comitetul Societăței «Gutenberg» dej ajutor recipro a lucrătorilor tipografi din România va da Sâmbătă 7 Fev., in sala Basel, un bal, alărui venit este destinat pentru sporirea fondului Societăței ce urmărește scopul de: 1) A înlesni membrilor căutarea in coșuri de boli; 2) . A veni in ajutorul societarilor când vor fi in adevaratálip . lucru ; 3) . A înmormânta pe oricare societar cu ceremonialul cuviincios, precum și femeile lor ; 4) A le asigura bătrânețile prin pensiuni viagere, când puterile nu-i vor mai servi și un cas de infirmitate; 5) . A cumpăra un Io», in capitală pe care se va clădi o casă de retragere, unde lucrătorii ajunși in bătrânețe și fără mijloce de esistență, vor găsi uciașii; 61. A ajuta pe văduvele și orfanii membrilor societari ; 7. A ajuta pe călătorii tipografi. Societatea de și s-a organisat in mod regulat de funcționare, incât a putut aduna un mic capitali, însă necesariile reclamate prin diferite cereri de ajutare nu pute corespunde pe deplin scopului ei și a întimpina tóte greutățile crescânde ale Societăței. «Agenția Liberă* comunică «Națiunei* că guvernul Belgian a decorat cu medalia civică de clasa I pe d. Hooricku, ministru plenipotențiar la București. «Națiunea* află că mai mulți deputați vor cere să se pavat in bugetul ministerului instrucțiunei o suma de mai multe sute de mii de lei pentru construirea mai multor școli rurale. Vinerea trecută sala, a avut loc întrunirea și constituirea societăței cooperative de credit contopite cu societatea junimea comercială ținută in sala șcelei comunale de la Clemența. După votarea statutelor s’a procedat la alegerea consiliului de administrațiune și s’a ales: Dl. I. Rădoiu președintele Trib. comercial din București, ca președinte al societăței cu unanimitate. D. N. Stoica și N. V. Pop vicepreședinți. D. N Ath. Popovici director, G. Săndulescu secretar comptabil, Th. Petrescu secretar. Membrii: I. A. Brătescu, G. Alexandrescu, D. Pruncu, G. Lepri, C. Ionițiu. Casier C. A Ionescu, comerciant, Lipscani 26. Acastă societate are de scop plasarea și fructificarea economiilor și ajutorarea și încurajarea comerciului, industriei și agriculturei prin banii esposițiunei periodice și alte mijloce prevăzute de statute. Misa lunară începe de la 5 lei și până la orice sumă. Stocul acestei societăți s’a admis a fi un ani de aceia s’a dispus că atât taxele de înscriere cât și mizele să se depune in aur sau in bilete cu diferința aurului și casierul să cumpere imediat aur. Credem că in fața situațiunei prin care trece țara nostru fiecare se va grăbi a lua parte la o asemenea instituțiune care va putea produce mari folose pentru comerciu și industrie și pentru particularii cari vor avea nevoe de sprijinul ei. Se așteptă in Capitală sosirea unui representant al fabricei Krupp pentru a încheia cu ministrul de resboiu mai multe contracte. Zilele trecute a încetat din viață la San Remo (lalia) sub locotenentul de geniu Al. Negru, care era bolnav de phtsie înmormântarea s’a făcut acolo prin îngrijirea d-lui Stavrul Zamfirescu, funcționar la regia monopolului tutunurilor, care cu puține zile inainte făcuse cunoștința dnui sublocotenent Negru. Populațiunea orașului Galați a crescut cu 19 suflete în cursul săptămânei trecute. Nașterile înregistrate sunt: 24 băeți și 23 fete, din care 12 israeliți; decesele: 9 barbați și 19 femei din care 2 israeliți. Joi s’a inaugurat in capitală o nouă fabricăde lumânări de stearină, situată pe cheiul drept al Dâmboviței la spatele abatoriului. D. Pavel Hagi Ioan, care posedă deja pe acest loc o fabrică de săpun, a avut fericita idee de a construi tot acolo o fabrică de asemenea lumânări, după sistemul cel mai nou, printr’o instalație mecanică cu abur din celei mai moderne, întrebuințând pentru producțiune numai materialuri de calitate superioră. Constatăm că acest inteligent și curagios industriaș n’a cruțat absolut nimic, pentru a înființa o fabrică, care să facă onore țârei întregi, concurând producțiunile ei cu oricare altele străine. Ca unii care ne interesăm de aprope de pro gresul industriei naționale simțim o bucurie, cu atât mai mare, cu cât vedem că chiar inceputul acestei întreprinderi este atât de solid și complect, incât producțiunea din prima zi este de o calitate surprinzatore. .Curierul Român* spune că Conferința militară care a avut loc Sâmbătă, la 2 ore d. a.‘ s’a ținut cea ínlâiu conferință militară în salonele Cercului militar din Botoșani Erau de față mai toți ofițerii superiori și inferiori din garnisoră. Conferențiarul, D Leon Cerchez, locotenent din arma dorobanților, a întreținut pe auditori despre »principiile generale de observat in campanie, cu privire mai ales la modul de procedare din punctul de vedere strategic». Reușita a fost complectă, și clar, inteligentul conferențiar cu drept cuvânt fu felicitat de toți camarazii săi. Căsătoria D-rei Bălăceanu cu d. G. Ghica. Citim în „Levant Herald” din Constantinopol: Duminica trecută s’a celebrat în capela ambasadei Rusiei din Constantinopol căsătoria religiosă a D-rei Maria Bălăceanu, fiica ministrului plenipotențiar al României în Capitala Turciei, cu d. G. Ghica. Căsătoria civilă s-a făcut în aceeași zi la ora 2, la legațiunea română, în prezența d-lui Al Esardo, consul general. Martor miresei a fost EE. N. d. de Radovici, ambasadorul Germaniei și Sir Wiliam White, ambasadorul Angliei, iar martorii ginerului a fost E. S. baronul Galvagna, ministrul Italiei și d. Arghyropol, consilierul legațiunei Greciei. Mai erau prezenți Miss White, baronul Guillaume însărcinatul de afaceri al Belgiei, cu baroneasa Guillaume, precum și personalul legațiunei și consulatului român. Căsătoria religiosă s-a săvârșit la 9 ore sera în capela ambasadei Rusiei în prezența unui însemnat număr de invitați. Binecuvântarea nupțială a fost dată de Sf. arhimandritul Arsene, preotul ambasadei, asistat de diaconul său. După obiceiu, domnele și domnii presenți la ceremonie ocupau separat cele două părți ale capelei: Ambasadorii Persiei, Rusiei, Austro-Ungariei și Angliei, miniștrii Italiei, Suediei și Norvegiei și Spaniei, însărcinatul de afaceri al Franciei, Blacquetey, Naum efendi secretarul general al ministerului afacerilor străine, Vekyl Effendi, secretarul Marelui Vizir, Mikael Effendi, secretarul ministrului afacerilor străinei și mai multe alte persone ocupau partea din capelă reservată bărbaților; de cealaltă parte se aflau d-na de Radovitz, Lady White, barona Galvagna, d-na Crespe, domnișorele Cunduriotti, d-na Esardo, barona Guillaume, d-na și d-ra d’Ehrenhoff, domnele ambasadei și consulatului Rusiei, barona de Cali, I d-na de Webenau, și mai multe alte domne. Puțin după ora 9, mireasa fu condusă la o capelă de părintele său, iar ginerele de pe brarul soției ambasadorului Rusiei care era nașă ! Cortegiul era completat de patru domnișore de onore cari erau: d-ra Angelina Bălăceanu,sora miresei, miss White și d-rele de Radolvitz, conduse de patru cavaleri de onore doi. D. și I. Nelidoff, M. Swetchine, atașat la ambasada Rusiei și Fulbert, atașat la ambasada I Franciei Mireasa și ginerile luară loc înaintea mesei pe care se afla Evangelia, și având alături pe d. Bălăceanu și d-na de Nelidow, precum și pe cavalerii și domnișorele de onore. Serviciul religios a fost celebrat de arhimandrit și diaconul său. Corul răspundea la la dulcele și melodiosele cântări cari caractterisă corurile bisericei ortodoxe. După ce se dete binecuvântarea și după ce tinerii căsătoriți sărutară crucea și icónele Domnului Christos și a Maicei Domnului, mi-reasa îmbrățișa pe părintele ei și pe domnele presente la ceremonie cari îi presentară pe rând felicitările lor. Mireasa era încântătore în bogata’i toaletă de mătasă albă și velu’i alb Împodobit cu flori de lămăiță. Toaletele domnișorelor de onore au fost admirate de totă lumea Felicitările adresate tinerilor căsătoriți au fost atât de numerose încât a trecut mult timp pănă ce adunarea să se despartă. D-na de Nelidow conduse pe tinerii căsătoriți pănă la trăsura lor în care d. Judic de Nelidow puse, ca suvenir din partea ambasadorei Rusiei, o prea frumosă icenă de aur și argint, pe care o ținuse in mână in tot timpul ceremoniei. D. și D-na G. Ghica se duseră direct la locuința d-lor. La invitațiunea d-nei de Nelidow, o parte din invitați se duse la palatul ambasadei ruse unde s’a servit ceain Una din personele presente luând loc la piano, s’a dansat pănă aprape de miezul nopței. Posițiunea profesorilor secundari este astfel regulată de noul proiect asupra învățământului : Art. 146. La fie care școlă secundară de băieți s’aude ele va fi câte un profesor sas; maestru distinct pentru fie-care din obiectele următore: religiunea, caligrafia și desemnul, musica vocală, gimnastica, lucru de mână. Celelalte obiecte se vor împărți între mai mulți profesori, având însă in vedere că numărul total de ore de curs să nu fie mai mic de 12 ore și să nu tracă peste 24 pe săptămână de fiecare profesor, și ca același profesor, să fie însărcinat numai cu cursuri aparținând specialității grupului său. Art. 144. Salariul primitiv al profesorilor și maeștrilor de curs secundar se va regula după cum urmeza : Pentru profesorii nelicențiați de gimnasii, clasice sau reale, și de școli normale primare, pentru profesorele de școli secundare de fete și de școli normale primare de fete : 120 lei pe lună pentru fiecare 5 ore sau fracțiune de 5 ori pe săptămână . Pentru profesorii licențiați de gimnasii, clasice sau reale, de școli normale primare de băieți, și de licee, clasice sau reale: 150 lei pe lună pentru fie care 5 ore sau fracțiuni de 5 ore de curs pe săptămână. Pentru maeștrii de caligrafie și desemn, muzică vocală, gimnastică și exercițiu militar, lucru de mână , 100 lei pe lună pentru fiecare 5 ore sau fracțiune de 5 ore de curs pe săptămâna. Art. 145. Art. 87, 90, 91, 92, 93 și 94 din acesta lege sunt aplicabile și profesorilor și maeștrilor de curs secundar. Art. 146. Dintre pedepsele prevăzute la art. 87, directorul pote aplica pe cea de sublit a, inspectorul general pe cele de sublit. a, b, ministrul pe cele de sublit. a, b, c. Dacă profesorul sau maestrul este provizor, ministrul pute aplica oricare din pedepsele prevăzute la art. 87. Pentru culpele mai grave, cari ar putea trage după sine pedepsele prevăzute la art. 87 lit. a, e, f. g. profesorii sau maeștrii definitivi de ambele sexe se dau in judecata unei comisiuni. Vor fi două comisiuni de judecată, una in București și una in Iași. Fiecare comisiune se compune din câte trei membri numiți prin decret regal, pe termen de un an, dintre profesorii definitivi ai învățământului superior. Acuzațiunea va fi susținută de un representant al ministerului, iar apărarea de un membru al corpului didactic, după alegerea inculpatului. Acesta comisiune va putea aplica oricare din pedepsele prevăzute la art. 87. Sentințe ei se pronunță in ultimă instanță. Formele judecății precum și modul de aplicare al pedepselor se vor hotărâ prin Regulament. Circulara d-lui ministru de interne cu No. 748 din 22 Ianuarie 1887, cătră d-nii prefecți de județe. Domnule prefect. Sunt informat că unii dintre administratorii de plăși, sub-prefecți, ajutore de sub-prefecturi, registratori, secretari și notari ai consilielor comunale păstrază în depozite sume de bani ce primesc cu diferite destinațiuni. Cunoșteți, d-le prefect, disposițiunile prescrise ale legei din anul 1864, pentru instituirea unei case de depuneri și consemnațiuni, în care se prevede că orice deposit de bani nu se pute face decât la acesta casă; mai știți, asemenea, că după prescripțiunile ultimului aliniat de la art. 3 din menționata lege, € t U