Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-07-22 / nr. 81

Roma 1 August. D. Crispi a fost în­sărcinat cu interimul departamentului a­­facerilor străine. Petersburg 1 August. Generalul Mus­sin Pouschkin, comandantul corpului 5 de armată, a fost numit adjutant pe lângă generalul Gurko, guvernatorul circumscrip­­ției militare din Varșovia. Deva 1 August. Aici se făcu mari pre­gătiri pentru primirea împăratului Franz- Iosef. CURIERUL TH. HALASBAN. CRONICA INTERNA „Voința Națională“ află că guver­nul M. S. Regelui Italiei, mișcat de compătimire in urma descrierei neno­rocirilor întâmplate cu incendiul din Botoșani, s’a grăbit a pune la dispo­­sițiunea comitetului central prin mi­nisterul nostru de afaceri străine suma de lei trei mii. Toți românii credem că vor aprecia fapta meritorie a gu­vernului M. S. Regelui Umbert și a demnului său representant din Bu­­curesci, Excelența Sa Contele Tornielli, care a informat pe dată guvernul său despre marea nenorocire ce a atins un oraș român și a contribuit ast­fel la manifestarea sentimentelor frățesci ce leagă pe România cu Italia. La congresul „higienic și demo­grafic“, ce se va ține in acest an la Viena, sub protectoratul prințului de coroană Arhid. Rudolf, vor lua parte peste 700 de medici de mai tote ra­murile și de la mai tote poparele culturale de pe pământ. Dintre medi­cii români iau parte d-nii dr. Babeș și dr. Felix, ambii profesori la Facul­tatea din București. S’a acordat d-lui căpitan Coanda Constantin, atașatul nostru militar la Viena, înalta autorizațiune de a primi și purta însemnele de cavaler al „Le­­giunei de onore“, ce i s’a conferit de catre d. președinte al Republicei Fran­cese. Cetim in România. Cați­va din confrați au dat știrea că d. Ferekydis, ministru de externe, n’ar fi având misiunea de a negocia la Constantinopoli, incheiarea unei con­­vențiuni comerciale cu Turcia, ci că ar fi având altă misiune diplomatică, 4mâind d-lui Bâlâceanu sarcina d’a se ocupa de convențiune. Corespondentul nostru din Constan­tinopoli, ne ruga să dăm cea mai for­mală desmințire acestor informațiuni. D. Ferekydis este care se ocupă cu negocierile: „Precipitarea cu care se f­a 10 .. .tul și graba ce pune d. Fere­­kydis, — oi scrie corespondentul nos­tru.— mă cam zăpăcește, și mă pune în poziție a crede cu tóte acestea quil y a anguille sous roche“. Amicul Leandru promite a desco­peri lucrul încetul cu încetul, și ne va ține in curent. Consiliul general de instrucțiune se va întruni la 1 Septemvrie a. c. in sesiune ordinară, spre a se ocupa cu următorele cestiuni: 1) Cu studierea programei pentru școla normală de institutori, din nou înființata; spre acest scop se trimete membrilor consiliului planu de învă­­țământ al acestei școli, elaborat in­­ consiliu permanent. 2) A -și da avizul asupra întrebări, dacă organizarea școlelor rurale cu 6 clase cu un singur învățător, pote fi folositare acestui învățâmânt, sau cel puțin aplicabilă? Dacă n’ar fi mai bine a se reduce­­ aceste gcele la 4 clase primare numai,­­ și in acest caz cu ce programă ? 8) Cum s’ar putea organiza cur­suri de Duminică pentru școlari care au absolvit 4 clase primare rurale ? Comitetul pentru incendiați, instituit de guvern, se va compune din 9­­ membri d’împreuna cu cei numiți de­­ minister.— Membri ce și ’i va asocia comitetul numit de guvern, pentru a -și mări activitatea, au aceleași drep­­­turi ca și membri numiți de guvern. Comitetul pentru incendiați își va face un regulament pe care ’l va co- I­i­munica consiliului de miniștri. S’a invitat a lua parte la lucrările comitetului d-nn Teodor Rosetti, pre­­­­ședinte al curței de casație, Al. De­­grea, consilier la acea curte, și Al. Lupașcu, consilier la curtea de con­turi. Consiliul de revizie al armatei a judecat recursul soldatului Ursovici Constantin din regimentul al 4-lea do­robanți, condamnat de consiliul de resbel din Craiova la 5 ani închisore, pentru faptul de omor in persona fe­­meei Leanca Maria Tutana. Necredința acestei femei față cu devotamentul soldatului in relațiunile lor de inimă, l-a impins pe acesta a comite crima. In urma unor lungi desbateri și după o scurtă deliberare, consiliu a casat hotârîrea și a trimis afacerea spre a fi judecată din nou de către consiliu de resbel din corpul II de armată. Apărarea a fost susținută de d. ad­vocat Dimitrie Manolescu, căpitan in retragere. Conform ordinului ministerului de resbel, comandamentul corpului 2 de armată a dispus concentrarea tuturor ofițerilor de rezervă din acest corp pentru instrucție, pe timp de 20 zile. Numărul acestor ofițeri este de 110 și ei vor trebui să se afle In regi­mentele lor in ziua de 20 Septem­vrie. La 1 Septembre se va ține in Boto­șani concurs pentru ocuparea catedrelor de la mai multe școli rurale suplinite din județul Botoșani și anume: 20 întreținute din județul Botoșani și 24 întreținute de comune, precum și două de meserii, anume din comunele Corni și Stefănesci. Un asemenea concurs se va ține la Dorohoiu, in ziua de 1 Noembre, pentru școli rurale din județul Do­­­­rohoiu. Cu privire la mersul negocierilor pen­­­­tru încheierea Convențianei comerciale ca­­ Turcia, același corespondent ne scrie ca data de Joi: «Astăzi se reîncep negocierile la vama­­ cea mare de la Stambul. Articolul asupra­­ căruia încă nu sunt de acord e săpunul de Creta, pe care Turcii se obstinează a’l proteja. Dacă aici se va ivi cea mai mi­că neînțelegere, negociările se vor între­rupe cu totul, și in acest caz Turcii de sigur că vor deveni și mai exigenți. In tote cazurile veți fi ținuți in curent. Sunt numiți și permutați: D. N. Fotiadi, actual procuror la tri­bunalul Ialomița, în aceeași calitate la trib. Mehedinți. D. T. Vasiliu, fost supleant, procuror la trib. Ialomița. D. Ion Brănișteanu, jude la ocolul II Caracal. D. P. I. Condurachi, jude la ocolul T.­­Măgurele. D Ștef. Demetrescu, jude la ocolul Horincea, județul Covurlui. D­­. V. Lențu, ajutor de judecător la ocolul Novaci, jud. Gorj. D. M. Georgescu, ajutor la ocolul Că­lărași. D. D. Ponici, actual ajutor la ocolul Fălciu, in aceeași calitate la ocolul Broș­­teni, jud. Suceva. 1 Invățăm­ântu­l rural Ordin circular al d-lui ministru al cultelor și in­­strucțiunei publice cu No. 9.380 din 15 iulie 1887, cătră d-nii prefecți de județe din țară. Domnule prefect. Din raportele ce se primesc aprope în fie­care țji din partea revisorilor școlari, constat cu părere de rău că localele șco­lare din comunele rurale lasă forte mult de dofit în­ privința stărei lor materiale, de­și în fie­care an ministerul nu a în­cetat a va atrage din timp atențiunea a­­supra îndreptărei acestei stări, care nu pote fi de­cât prejudiciabilă progresului învățământului rural. Am dat onore a va invita printre acesta ca să luați măsuri energice pentru ca pri­marii acestor comune să profite de timpul vacaațiunei și să efectueze reparațiunile necesare localelor școlare neapărat până la 15 Septembre, timpul redeschiderei cur­surilor. Aștept de la energia disposițiunilor ce veți lua ca să fiu pus în plăcuta posit­­­țiune de a cunosce, după 15 Septembre, că tote sculele din județul încredințat ad­­ministrațiunei d-vestre s’au redeschis la epoca fixată, având în același timp și mo­bilierul necesar pentru ca cursurile aces­tor scóle să nu fie impedicate în timpul anului școlar cu reparațiunile neterminate. Asemenea vă mai atrag atențiunea asu­pra măsurilor ce vi s’au indicat cu ordi­nul circular cu No. 6.001 din 1883, re­lativ la obligativitatea învățământului ru­ral, pentru ca scólele să nu fie lipsite de elevi, ca învățătorul sau învățătdrea să aibă cu cine lucra și ca în fine cheltuelile ce Statul face în fie­care an cu sculele să nu fie zadarnice. Primiți, d­ le prefect, asigurarea osebitei mele considerațiuni. p. Miniștru, V. Palack­. PROMOȚIUNEA ȘCOLARILOR (Regulament) Art 1. Fie­care școlar din școlele prima­re rurale va avea pe fie­care lună o notă la fie­care din studiile clasei. Școlarii din clasele IV, V și VI vor avea la gramatică, aritme­tică, istorie și geografie două note, una pen­tru respunsurile orale, cea­l­altă pentru res­­­punsuri scrise, însă numai în lunele Decembrie Februarie, Aprilie și Iunie Respunsurile scrise se fac punând școlarilor diferite întrebări la care dânșii să respundă în scris cât se pote de scurt. Art. 2. Pentru lunile în care școlarul lip­sește, se va trece în matricole la fie­ care stu­diu nota 0. Când însă școlarul va proba că a fost bolnav i se va feri în loc de 0 «absinte« In cazul acesta, luna în care va avea absinte nu va intra în formarea mediei. Art. 3. Vor fi pentru fie­ care obiect două medii parțiale : media examenului din Iunie. Media anuală se obține adunând notele de la acel obiect obținute pe lunile Septembre, Octobre, Noembre, Decembre, Ianuarie, Fe­bruarie, Martie, Aprilie și Mai și împărțind suma lor cu 9. Dacă pe unele luni, școlarul a fost notat ab­­sinte la acel obiect, dirizorul, în loc de 9 va fi numărul celorl alte luni pe care nu a fost notat absinte. Pentru obiectile în care în Decembre, Fe­bruarie și Aprilie se dau două note, se ia pe acele luni jumatatea sumei acestor două note și acesta jumătate se adună cu notele de pe cele­alte luni. Media examenului din Iunie este însăși nota pe care elevul o obține la examen și care se va trece la examen în matriculă în dreptul lunei Iunie. La gramatică, istorie, geografie și aritmetică, acesta medie este jumatatea su­mei celor două note prevăzute în art. 1. alin. 1. Art. 4. Tote mediele prevăzute la art 2. și 3 se calculeză în fracțiuni zecimale cu do­uă cifre zecimale. Art. 5. Pentru ca un școlar să potă fi pro­movat va trebui ca tote mediele sale anuale și de examen să fie mai mari de­cât 4 și pe lângă acesta ca media generală să fie cel pu­țin 6. Media generală se obține făcând suma me­dielor anuale și a celor de pe examen de la tote obiectele și împărțind-o cu numărul ace­lor medii anuale și de examen. Școlarul care nu va împlini aceste condiți­­uni va trebui să repetescá clasa. El va rămâne înscris la acel număr matri­­culat și notele ce se vor obține în anul ur­mător vor fi trecute în rubrica de­desubtul primului an. Art. 6. Când un școlar va voi să pără­­sască școla, fie pentru că a terminat-o fie că va voi să se ducă la o altă școlă, i se va li­bera un extract, întocmai după partida sa din matricolă, semnat în regulă de învățător. A­­cest extract se va alipi la matricola școlei ru­rale unde se va duce să-și continue studiile la partida de sub numărul matricolar la care­­ v va fi înscris acel școlar. învățătorii nu vor pute primi în școlă pe un elev venit de la altă școlă de nu va pre­zenta acest extract. Art. 7. Acest regulament se va pune în aplicare de­ o­dată cu începerea anului școlar 1887-1888 Art. 8. Tote regulamentele, disposițiunile și decisiunile contrarii regulamentului de față sunt și rămân abrogate. Exposițiunea Cooperatorilor din țară de la Craiova (a treia de la înființarea Societăților Cooperative 14 Mar­­­­tie 1882) se va deschide in­d­ina 15 August (St. Marie). Reducțiunile de plată pe căile ferate româ­ne și pe vapore pentru transportul exposan­­ților și produselor lor destinate Exposițiunei Cooperatorilor din Craiova. Direcțiunea generală a Căilor ferate româ­ne și Direcțiunea Lemberg-Cernăuți-Iași pre­cum și Compania rusă de navigațiune pe Ma­rea Negra și pe Dunăre au acordat o reduce­re de 50 la sută pentru transportul produc­­țiunilor­­ dus și întors) destinate acestei Ex­­posițiuni. Ambele direcțiuni ale căilor ferate române mai acordă o reducere de 50 la sută din pre­­­­­țurile de călătorie de class a II-a și III-a de­­­­ la tote stațiunele ce sunt capitale de județe, la Craiova și înapoi. Biletele de călătorie se vor emite de la 11/27 August pană la 19/31 Octombrie a. c. Ele vor fi valabile pe 6 iuile de la 12 ore, noptea de Mercuri spre Joi noptea până la 12 ore noptea de Marți spre Mercuri. Biletele clasa III se vor emite numai la trenurile de persone. Congresul jurnaliștilor va avea loc anul a­­cesta in Craiova in timpul Exposițiunei. Un pavilion special se construește in grădi­na mare a exposițiunei spre a fi la disposițiu­­nea representaților Pressei, cărora li se va oferi un banchet de Președintele fondator al Societăților Cooperative. Înscrierile pentru participare la exposi­­țiune se pot lua până la fine a lunei Iulie. In felul acesta D-nii comisari au fost rugați de D-nul Președinte al exposițiunei ca pe de o parte să urmeze ca măsurile, iar pe de alta să nu mai trimită nimic până la 2 August, când credem că localul va fi complect terminat. CRONICA ESTERNA ARMENII ȘI POARTA După cum se anunță din Constantino­­pole, în sferele armenești există mare ne­mulțumire față cu guvernul turcesc, deo­are­ce acesta a cerut de la patriarh­ul Vehabedian ca să pună «Societatea unită armână» care se află sub controlul direct al dânsului, sub controlul exclusiv al sta­tului. In sferele armene se tem emenii că a­­castă cerere este numai un protest pen­tru adevarata intențiune a Porței, de a pu­ne capăt autonomiei sculelor armene. Pa­triarh­al in urma menționatei cereri din partea Porței a convocat numai de­cât consiliul estraordinar. Se așteptă o resis­­tență energică cu atât mai mult că cere­rea Porței este in contra Constituției ar­mene, sancționată de ânsăși Porta. (Românul) moțului, unde după puțini pași trebuia să se opriascâ deja, una din mlaștinile cele murdare îi opri calea. El ascultă, sgomotul încetase. «Nu este nimic,­ flise el întorcându-se. «Un sgo­­mot in acest loc nu este vre­un lucra strania.* .Insa dacă ne-ar fi aud­it cine­va?* «Imposibil. Nu pote veni nime in apropierea nós­­tră. Și chiar de ne ar fi au­­it vre­un biet om, d-ta totuși nu ai numit casa, nu este așa ?* Fauvette se furișă în brânci din galerie. El veni la locul unde se lucra, aici se ridică, se năpusti cu grabă afară și se sui în birja cea d’anteiu, care­ i­eși înainte. Birjarul era cuprins de mirare la vederea aces­tui mușteren murdar și muiat. Iase o monedă de cinci franci, care i-o dedu Fauvette în mână, înlă­tură la moment bănuielile sale. „In­cotro să plecăm?’ întrebă el. «Cireur des Fevres No. 36.* «Am înțeles,* response birjarul și se depărta în gena cailor. 52. «Cu acesta declar că interogatorul s’a finit și vĕ rog să subsemnați protocolul.* Cu aceste cuvinte se adresă ofițerul de poliție către mărturii chiamați în afacerea Loyal Francoeur. Victor și Pi­ogg se ri­dicară, Prosper Martin asemenea își puse cascheta pe cap. Când voiră a se dispărți pe scară, se urcă în barbat în nișce haine forte murdare pe scară. «Fauvette!* exclamă ofițerul de poliție cunoscân­­du’l la moment: «De unde dracu vii acum ?* «De unde vin? Din carierele de gips americane, unde am urmărit pe bandiții noștri. De astă dată nu mai scapă ei din mânile nóstre.* «Ești atât de sigur despre acesta ?• «Da, acum sciți unde’i vom găsi. Vő rog numai să mé ascultați. După ce dv. v’ați fost oprit ori spre a ve uita mai de aprópe la femeea rănită, eu m’am pus pe genä după asasini. Inso ei erau mai iuți de piciore de­cât mine. Din norocire Inso ei nu se abă­tură din direcțiunea drepta, și eu aveam speranță că nu’i voiu perde ca totul din ochi. Acum trebuia sĕ mé opresc, căci un junghiu vehement mĕ împe­­dică de a’i urmări mai departe. Iase eu observaiu din depărtare o substanță negru, care mi se păru a fi trăsura fugarilor. Incepuiu iarăși se alerg și ve­­țiuiu că acésta trăsură pe care o zăriiu acum mai lămurit, cârni în strada Crimea. Ea alergaiu dupe dânsa și véguin cum calul și trăsura căzută de­o­­data în canal. Cei duoi barbați inse se depărtară singuri. Décá ași fi văflut pe vre­un sergent de o­­raș atunci afacerea ar fi fost terminată, singur iise nu puteam face nimic, cu duoi barbați tari ca nisce urși nu mĕ puteam lupta. Eu mő mulțumimu prin ur­mare a’i arma și’i réguin furișându-se printr’o gaură în carierele de petru. Nu întârziaiu nici un moment și mă furișam­ asemenea dupa dânșii. Ah! domnule, ce nópte era acésta ! Imi era cumplit de frig, cei dupi miserabili in se dormiau in tóta linistea. Tre­muram­ tóta nóptea de frig. A doua z i diminața se așeșară acești duci la dejun. Eu nu en tezaiu se mâ­urnesc. In fine după ce locusera cum se cade, înce­pură ei a conversa glumind și eu putuiu afla tóte planurile lor. De séri la 10 ore voiesc ei se prăde otelul domnei Wilson din strada Montaigne.* «De­scriul* repetă ofițerul de poliție. «Ești sigur despre acesta, Fauvette?" «Fórte sigur. Noi îi vom prinde ca într’o capcană.* «Și noi vom participa la acesta expedițiune.* Zi­seră Victor și Pringy ca dintr’o singură gură. «Fauvette, se iai și pe Antheaume cu noi. Și a­­cum haide să mergem în strada Montaigne!* Chiar acum sună 9 ore. Cu multă bagaje de­scriá eșiră Alcindor și Loyal Francoenr din ascansarea lor. Uitându­se in tóte părțile, ajunseră ei neopriți de nime în strada Montaigne. Strada era pustie și otelul în care locuise Dolores era întuneric și închis. «Cum vom intra în năuntru ?* întrebă gimnasticul. ,Se apucăm drumul despre partea grădinei,* re­plică agentul de informațiuni. «Trebuie să te urci peste un zid, vei putea face acesta ?* «Ce mai întrebare!* «Ajută’mi dor mai anteii mie.* Bondillon apuca pe companionul său de mijlocul trupului și’l ridică In sus ca pe un copil. Loyal Fran­coeur se scoborâ pe partea cela­l­altă a zidului. Al­cindor vise se aruncă cu o singură săritură pe zid și se află în curând lângă agent. «Și ce facem acum?* întreba Alcindor. «Așteptă un moment.* Loyal Francoeur scose din buzunar o legătură de chei și deschise ușa grilajului fără zgomot. După a­­cesta ajunseră ei de abia la ușa casei, a căria broscă Loyal Francoeur o deschise asemenea cu ușurință. După ce intrară amând­oi închise el iarăși acesta ușă. «Ai felinarul teu?* întrebă el «Natural !* «Aprinde’l, ne aflăm la fața locului. Alcindor făcu precum i se ordonase. Ei se urcară pe scară. Trebuiau să deschidă încă o ușă spre a intra un salon. «In fine!* suspină gimnasticul cu satisfacere. «Tu venii acum, că m’am ținut de cuvânt. Acum vise trebuie să cântăm camera.* Prin coridor veniră ei în acel etac, în care am veflit pe Pani cântat în maladia sa de către amanta sa. Loyal Francoenr mergea înainte cu cheile sale in mână, Alcindor îl urma cu felinarul său. Ușa nu era Închisă, agentul o brând­ la o parte, inse in a­­celași timp făcu cinci pași înapoi.­­” La raza de lumină din felinarul lui Alcindor ză­rise el figurile a duói omeni, cari stetean în mijlo­cul camerei. «Ce este ? întrebă Alcindor, care nu observase nimic. Logal nu mai aru timp să respundă. In dosul lor se deschise așa și duci barbați se năpustiră asupra lor. Gimnasticul aruncă felinarul sőu la pământ și-l călcă cu piciorele. Prin stingerea subită a luminei se introdusese o zăpăcială complectă și gimnasticul ajunsese din întâmplare la o altă ușă. Inse aici veflu el iarăși duei omeni stând de’naintea sa. El se nă­pusti cu impetuositate asupra lor. Cercul ínse se în­chisese în acest timp în jurul lui. Dintr’o parte o­­fițerul de poliție cu contele, din partea a doua An­­theaume și Manuel, din partea a treia în fine Vic­tor și Fauvette. Și din fundul salonului mai veni încă Prosper Martin în ajutor cu un sfeșnic în mână al căruia luminări le aprinsese. Cei ci­oi bandiți scoseră cuțitele spre a vinde cât mai scump viața lor. (Va urma). .4

Next