Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-07-22 / nr. 81
Roma 1 August. D. Crispi a fost însărcinat cu interimul departamentului afacerilor străine. Petersburg 1 August. Generalul Mussin Pouschkin, comandantul corpului 5 de armată, a fost numit adjutant pe lângă generalul Gurko, guvernatorul circumscripției militare din Varșovia. Deva 1 August. Aici se făcu mari pregătiri pentru primirea împăratului Franz- Iosef. CURIERUL TH. HALASBAN. CRONICA INTERNA „Voința Națională“ află că guvernul M. S. Regelui Italiei, mișcat de compătimire in urma descrierei nenorocirilor întâmplate cu incendiul din Botoșani, s’a grăbit a pune la disposițiunea comitetului central prin ministerul nostru de afaceri străine suma de lei trei mii. Toți românii credem că vor aprecia fapta meritorie a guvernului M. S. Regelui Umbert și a demnului său representant din Bucuresci, Excelența Sa Contele Tornielli, care a informat pe dată guvernul său despre marea nenorocire ce a atins un oraș român și a contribuit astfel la manifestarea sentimentelor frățesci ce leagă pe România cu Italia. La congresul „higienic și demografic“, ce se va ține in acest an la Viena, sub protectoratul prințului de coroană Arhid. Rudolf, vor lua parte peste 700 de medici de mai tote ramurile și de la mai tote poparele culturale de pe pământ. Dintre medicii români iau parte d-nii dr. Babeș și dr. Felix, ambii profesori la Facultatea din București. S’a acordat d-lui căpitan Coanda Constantin, atașatul nostru militar la Viena, înalta autorizațiune de a primi și purta însemnele de cavaler al „Legiunei de onore“, ce i s’a conferit de catre d. președinte al Republicei Francese. Cetim in România. Cațiva din confrați au dat știrea că d. Ferekydis, ministru de externe, n’ar fi având misiunea de a negocia la Constantinopoli, incheiarea unei convențiuni comerciale cu Turcia, ci că ar fi având altă misiune diplomatică, 4mâind d-lui Bâlâceanu sarcina d’a se ocupa de convențiune. Corespondentul nostru din Constantinopoli, ne ruga să dăm cea mai formală desmințire acestor informațiuni. D. Ferekydis este care se ocupă cu negocierile: „Precipitarea cu care se fa 10 .. .tul și graba ce pune d. Ferekydis, — oi scrie corespondentul nostru.— mă cam zăpăcește, și mă pune în poziție a crede cu tóte acestea quil y a anguille sous roche“. Amicul Leandru promite a descoperi lucrul încetul cu încetul, și ne va ține in curent. Consiliul general de instrucțiune se va întruni la 1 Septemvrie a. c. in sesiune ordinară, spre a se ocupa cu următorele cestiuni: 1) Cu studierea programei pentru școla normală de institutori, din nou înființata; spre acest scop se trimete membrilor consiliului planu de învățământ al acestei școli, elaborat in consiliu permanent. 2) A -și da avizul asupra întrebări, dacă organizarea școlelor rurale cu 6 clase cu un singur învățător, pote fi folositare acestui învățâmânt, sau cel puțin aplicabilă? Dacă n’ar fi mai bine a se reduce aceste gcele la 4 clase primare numai, și in acest caz cu ce programă ? 8) Cum s’ar putea organiza cursuri de Duminică pentru școlari care au absolvit 4 clase primare rurale ? Comitetul pentru incendiați, instituit de guvern, se va compune din 9 membri d’împreuna cu cei numiți de minister.— Membri ce și ’i va asocia comitetul numit de guvern, pentru a -și mări activitatea, au aceleași drepturi ca și membri numiți de guvern. Comitetul pentru incendiați își va face un regulament pe care ’l va co- Iimunica consiliului de miniștri. S’a invitat a lua parte la lucrările comitetului d-nn Teodor Rosetti, președinte al curței de casație, Al. Degrea, consilier la acea curte, și Al. Lupașcu, consilier la curtea de conturi. Consiliul de revizie al armatei a judecat recursul soldatului Ursovici Constantin din regimentul al 4-lea dorobanți, condamnat de consiliul de resbel din Craiova la 5 ani închisore, pentru faptul de omor in persona femeei Leanca Maria Tutana. Necredința acestei femei față cu devotamentul soldatului in relațiunile lor de inimă, l-a impins pe acesta a comite crima. In urma unor lungi desbateri și după o scurtă deliberare, consiliu a casat hotârîrea și a trimis afacerea spre a fi judecată din nou de către consiliu de resbel din corpul II de armată. Apărarea a fost susținută de d. advocat Dimitrie Manolescu, căpitan in retragere. Conform ordinului ministerului de resbel, comandamentul corpului 2 de armată a dispus concentrarea tuturor ofițerilor de rezervă din acest corp pentru instrucție, pe timp de 20 zile. Numărul acestor ofițeri este de 110 și ei vor trebui să se afle In regimentele lor in ziua de 20 Septemvrie. La 1 Septembre se va ține in Botoșani concurs pentru ocuparea catedrelor de la mai multe școli rurale suplinite din județul Botoșani și anume: 20 întreținute din județul Botoșani și 24 întreținute de comune, precum și două de meserii, anume din comunele Corni și Stefănesci. Un asemenea concurs se va ține la Dorohoiu, in ziua de 1 Noembre, pentru școli rurale din județul Dorohoiu. Cu privire la mersul negocierilor pentru încheierea Convențianei comerciale ca Turcia, același corespondent ne scrie ca data de Joi: «Astăzi se reîncep negocierile la vama cea mare de la Stambul. Articolul asupra căruia încă nu sunt de acord e săpunul de Creta, pe care Turcii se obstinează a’l proteja. Dacă aici se va ivi cea mai mică neînțelegere, negociările se vor întrerupe cu totul, și in acest caz Turcii de sigur că vor deveni și mai exigenți. In tote cazurile veți fi ținuți in curent. Sunt numiți și permutați: D. N. Fotiadi, actual procuror la tribunalul Ialomița, în aceeași calitate la trib. Mehedinți. D. T. Vasiliu, fost supleant, procuror la trib. Ialomița. D. Ion Brănișteanu, jude la ocolul II Caracal. D. P. I. Condurachi, jude la ocolul T.Măgurele. D Ștef. Demetrescu, jude la ocolul Horincea, județul Covurlui. D. V. Lențu, ajutor de judecător la ocolul Novaci, jud. Gorj. D. M. Georgescu, ajutor la ocolul Călărași. D. D. Ponici, actual ajutor la ocolul Fălciu, in aceeași calitate la ocolul Broșteni, jud. Suceva. 1 Invățământul rural Ordin circular al d-lui ministru al cultelor și instrucțiunei publice cu No. 9.380 din 15 iulie 1887, cătră d-nii prefecți de județe din țară. Domnule prefect. Din raportele ce se primesc aprope în fiecare țji din partea revisorilor școlari, constat cu părere de rău că localele școlare din comunele rurale lasă forte mult de dofit în privința stărei lor materiale, deși în fiecare an ministerul nu a încetat a va atrage din timp atențiunea asupra îndreptărei acestei stări, care nu pote fi decât prejudiciabilă progresului învățământului rural. Am dat onore a va invita printre acesta ca să luați măsuri energice pentru ca primarii acestor comune să profite de timpul vacaațiunei și să efectueze reparațiunile necesare localelor școlare neapărat până la 15 Septembre, timpul redeschiderei cursurilor. Aștept de la energia disposițiunilor ce veți lua ca să fiu pus în plăcuta positțiune de a cunosce, după 15 Septembre, că tote sculele din județul încredințat administrațiunei d-vestre s’au redeschis la epoca fixată, având în același timp și mobilierul necesar pentru ca cursurile acestor scóle să nu fie impedicate în timpul anului școlar cu reparațiunile neterminate. Asemenea vă mai atrag atențiunea asupra măsurilor ce vi s’au indicat cu ordinul circular cu No. 6.001 din 1883, relativ la obligativitatea învățământului rural, pentru ca scólele să nu fie lipsite de elevi, ca învățătorul sau învățătdrea să aibă cu cine lucra și ca în fine cheltuelile ce Statul face în fiecare an cu sculele să nu fie zadarnice. Primiți, d le prefect, asigurarea osebitei mele considerațiuni. p. Miniștru, V. Palack. PROMOȚIUNEA ȘCOLARILOR (Regulament) Art 1. Fiecare școlar din școlele primare rurale va avea pe fiecare lună o notă la fiecare din studiile clasei. Școlarii din clasele IV, V și VI vor avea la gramatică, aritmetică, istorie și geografie două note, una pentru respunsurile orale, cealaltă pentru respunsuri scrise, însă numai în lunele Decembrie Februarie, Aprilie și Iunie Respunsurile scrise se fac punând școlarilor diferite întrebări la care dânșii să respundă în scris cât se pote de scurt. Art. 2. Pentru lunile în care școlarul lipsește, se va trece în matricole la fie care studiu nota 0. Când însă școlarul va proba că a fost bolnav i se va feri în loc de 0 «absinte« In cazul acesta, luna în care va avea absinte nu va intra în formarea mediei. Art. 3. Vor fi pentru fie care obiect două medii parțiale : media examenului din Iunie. Media anuală se obține adunând notele de la acel obiect obținute pe lunile Septembre, Octobre, Noembre, Decembre, Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie și Mai și împărțind suma lor cu 9. Dacă pe unele luni, școlarul a fost notat absinte la acel obiect, dirizorul, în loc de 9 va fi numărul celorl alte luni pe care nu a fost notat absinte. Pentru obiectile în care în Decembre, Februarie și Aprilie se dau două note, se ia pe acele luni jumatatea sumei acestor două note și acesta jumătate se adună cu notele de pe celealte luni. Media examenului din Iunie este însăși nota pe care elevul o obține la examen și care se va trece la examen în matriculă în dreptul lunei Iunie. La gramatică, istorie, geografie și aritmetică, acesta medie este jumatatea sumei celor două note prevăzute în art. 1. alin. 1. Art. 4. Tote mediele prevăzute la art 2. și 3 se calculeză în fracțiuni zecimale cu două cifre zecimale. Art. 5. Pentru ca un școlar să potă fi promovat va trebui ca tote mediele sale anuale și de examen să fie mai mari decât 4 și pe lângă acesta ca media generală să fie cel puțin 6. Media generală se obține făcând suma medielor anuale și a celor de pe examen de la tote obiectele și împărțind-o cu numărul acelor medii anuale și de examen. Școlarul care nu va împlini aceste condițiuni va trebui să repetescá clasa. El va rămâne înscris la acel număr matriculat și notele ce se vor obține în anul următor vor fi trecute în rubrica dedesubtul primului an. Art. 6. Când un școlar va voi să părăsască școla, fie pentru că a terminat-o fie că va voi să se ducă la o altă școlă, i se va libera un extract, întocmai după partida sa din matricolă, semnat în regulă de învățător. Acest extract se va alipi la matricola școlei rurale unde se va duce să-și continue studiile la partida de sub numărul matricolar la care v va fi înscris acel școlar. învățătorii nu vor pute primi în școlă pe un elev venit de la altă școlă de nu va prezenta acest extract. Art. 7. Acest regulament se va pune în aplicare de odată cu începerea anului școlar 1887-1888 Art. 8. Tote regulamentele, disposițiunile și decisiunile contrarii regulamentului de față sunt și rămân abrogate. Exposițiunea Cooperatorilor din țară de la Craiova (a treia de la înființarea Societăților Cooperative 14 Martie 1882) se va deschide indina 15 August (St. Marie). Reducțiunile de plată pe căile ferate române și pe vapore pentru transportul exposanților și produselor lor destinate Exposițiunei Cooperatorilor din Craiova. Direcțiunea generală a Căilor ferate române și Direcțiunea Lemberg-Cernăuți-Iași precum și Compania rusă de navigațiune pe Marea Negra și pe Dunăre au acordat o reducere de 50 la sută pentru transportul producțiunilor dus și întors) destinate acestei Exposițiuni. Ambele direcțiuni ale căilor ferate române mai acordă o reducere de 50 la sută din prețurile de călătorie de class a II-a și III-a de la tote stațiunele ce sunt capitale de județe, la Craiova și înapoi. Biletele de călătorie se vor emite de la 11/27 August pană la 19/31 Octombrie a. c. Ele vor fi valabile pe 6 iuile de la 12 ore, noptea de Mercuri spre Joi noptea până la 12 ore noptea de Marți spre Mercuri. Biletele clasa III se vor emite numai la trenurile de persone. Congresul jurnaliștilor va avea loc anul acesta in Craiova in timpul Exposițiunei. Un pavilion special se construește in grădina mare a exposițiunei spre a fi la disposițiunea representaților Pressei, cărora li se va oferi un banchet de Președintele fondator al Societăților Cooperative. Înscrierile pentru participare la exposițiune se pot lua până la fine a lunei Iulie. In felul acesta D-nii comisari au fost rugați de D-nul Președinte al exposițiunei ca pe de o parte să urmeze ca măsurile, iar pe de alta să nu mai trimită nimic până la 2 August, când credem că localul va fi complect terminat. CRONICA ESTERNA ARMENII ȘI POARTA După cum se anunță din Constantinopole, în sferele armenești există mare nemulțumire față cu guvernul turcesc, deoarece acesta a cerut de la patriarhul Vehabedian ca să pună «Societatea unită armână» care se află sub controlul direct al dânsului, sub controlul exclusiv al statului. In sferele armene se tem emenii că acastă cerere este numai un protest pentru adevarata intențiune a Porței, de a pune capăt autonomiei sculelor armene. Patriarhal in urma menționatei cereri din partea Porței a convocat numai decât consiliul estraordinar. Se așteptă o resistență energică cu atât mai mult că cererea Porței este in contra Constituției armene, sancționată de ânsăși Porta. (Românul) moțului, unde după puțini pași trebuia să se opriascâ deja, una din mlaștinile cele murdare îi opri calea. El ascultă, sgomotul încetase. «Nu este nimic, flise el întorcându-se. «Un sgomot in acest loc nu este vreun lucra strania.* .Insa dacă ne-ar fi audit cineva?* «Imposibil. Nu pote veni nime in apropierea nóstră. Și chiar de ne ar fi auit vreun biet om, d-ta totuși nu ai numit casa, nu este așa ?* Fauvette se furișă în brânci din galerie. El veni la locul unde se lucra, aici se ridică, se năpusti cu grabă afară și se sui în birja cea d’anteiu, care ieși înainte. Birjarul era cuprins de mirare la vederea acestui mușteren murdar și muiat. Iase o monedă de cinci franci, care i-o dedu Fauvette în mână, înlătură la moment bănuielile sale. „Incotro să plecăm?’ întrebă el. «Cireur des Fevres No. 36.* «Am înțeles,* response birjarul și se depărta în gena cailor. 52. «Cu acesta declar că interogatorul s’a finit și vĕ rog să subsemnați protocolul.* Cu aceste cuvinte se adresă ofițerul de poliție către mărturii chiamați în afacerea Loyal Francoeur. Victor și Piogg se ridicară, Prosper Martin asemenea își puse cascheta pe cap. Când voiră a se dispărți pe scară, se urcă în barbat în nișce haine forte murdare pe scară. «Fauvette!* exclamă ofițerul de poliție cunoscându’l la moment: «De unde dracu vii acum ?* «De unde vin? Din carierele de gips americane, unde am urmărit pe bandiții noștri. De astă dată nu mai scapă ei din mânile nóstre.* «Ești atât de sigur despre acesta ?• «Da, acum sciți unde’i vom găsi. Vő rog numai să mé ascultați. După ce dv. v’ați fost oprit ori spre a ve uita mai de aprópe la femeea rănită, eu m’am pus pe genä după asasini. Inso ei erau mai iuți de piciore decât mine. Din norocire Inso ei nu se abătură din direcțiunea drepta, și eu aveam speranță că nu’i voiu perde ca totul din ochi. Acum trebuia sĕ mé opresc, căci un junghiu vehement mĕ împedică de a’i urmări mai departe. Iase eu observaiu din depărtare o substanță negru, care mi se păru a fi trăsura fugarilor. Incepuiu iarăși se alerg și vețiuiu că acésta trăsură pe care o zăriiu acum mai lămurit, cârni în strada Crimea. Ea alergaiu dupe dânsa și véguin cum calul și trăsura căzută deodata în canal. Cei duoi barbați inse se depărtară singuri. Décá ași fi văflut pe vreun sergent de oraș atunci afacerea ar fi fost terminată, singur iise nu puteam face nimic, cu duoi barbați tari ca nisce urși nu mĕ puteam lupta. Eu mő mulțumimu prin urmare a’i arma și’i réguin furișându-se printr’o gaură în carierele de petru. Nu întârziaiu nici un moment și mă furișam asemenea dupa dânșii. Ah! domnule, ce nópte era acésta ! Imi era cumplit de frig, cei dupi miserabili in se dormiau in tóta linistea. Tremuram tóta nóptea de frig. A doua z i diminața se așeșară acești duci la dejun. Eu nu en tezaiu se mâurnesc. In fine după ce locusera cum se cade, începură ei a conversa glumind și eu putuiu afla tóte planurile lor. De séri la 10 ore voiesc ei se prăde otelul domnei Wilson din strada Montaigne.* «Descriul* repetă ofițerul de poliție. «Ești sigur despre acesta, Fauvette?" «Fórte sigur. Noi îi vom prinde ca într’o capcană.* «Și noi vom participa la acesta expedițiune.* Ziseră Victor și Pringy ca dintr’o singură gură. «Fauvette, se iai și pe Antheaume cu noi. Și acum haide să mergem în strada Montaigne!* Chiar acum sună 9 ore. Cu multă bagaje descriá eșiră Alcindor și Loyal Francoenr din ascansarea lor. Uitânduse in tóte părțile, ajunseră ei neopriți de nime în strada Montaigne. Strada era pustie și otelul în care locuise Dolores era întuneric și închis. «Cum vom intra în năuntru ?* întrebă gimnasticul. ,Se apucăm drumul despre partea grădinei,* replică agentul de informațiuni. «Trebuie să te urci peste un zid, vei putea face acesta ?* «Ce mai întrebare!* «Ajută’mi dor mai anteii mie.* Bondillon apuca pe companionul său de mijlocul trupului și’l ridică In sus ca pe un copil. Loyal Francoeur se scoborâ pe partea celalaltă a zidului. Alcindor vise se aruncă cu o singură săritură pe zid și se află în curând lângă agent. «Și ce facem acum?* întreba Alcindor. «Așteptă un moment.* Loyal Francoeur scose din buzunar o legătură de chei și deschise ușa grilajului fără zgomot. După acesta ajunseră ei de abia la ușa casei, a căria broscă Loyal Francoeur o deschise asemenea cu ușurință. După ce intrară amândoi închise el iarăși acesta ușă. «Ai felinarul teu?* întrebă el «Natural !* «Aprinde’l, ne aflăm la fața locului. Alcindor făcu precum i se ordonase. Ei se urcară pe scară. Trebuiau să deschidă încă o ușă spre a intra un salon. «In fine!* suspină gimnasticul cu satisfacere. «Tu venii acum, că m’am ținut de cuvânt. Acum vise trebuie să cântăm camera.* Prin coridor veniră ei în acel etac, în care am veflit pe Pani cântat în maladia sa de către amanta sa. Loyal Francoenr mergea înainte cu cheile sale in mână, Alcindor îl urma cu felinarul său. Ușa nu era Închisă, agentul o brând la o parte, inse in același timp făcu cinci pași înapoi.” La raza de lumină din felinarul lui Alcindor zărise el figurile a duói omeni, cari stetean în mijlocul camerei. «Ce este ? întrebă Alcindor, care nu observase nimic. Logal nu mai aru timp să respundă. In dosul lor se deschise așa și duci barbați se năpustiră asupra lor. Gimnasticul aruncă felinarul sőu la pământ și-l călcă cu piciorele. Prin stingerea subită a luminei se introdusese o zăpăcială complectă și gimnasticul ajunsese din întâmplare la o altă ușă. Inse aici veflu el iarăși duei omeni stând de’naintea sa. El se năpusti cu impetuositate asupra lor. Cercul ínse se închisese în acest timp în jurul lui. Dintr’o parte ofițerul de poliție cu contele, din partea a doua Antheaume și Manuel, din partea a treia în fine Victor și Fauvette. Și din fundul salonului mai veni încă Prosper Martin în ajutor cu un sfeșnic în mână al căruia luminări le aprinsese. Cei cioi bandiți scoseră cuțitele spre a vinde cât mai scump viața lor. (Va urma). .4