Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-11-25 / nr. 130
dului*, a predat princesei Bibescu într’o bisadea prețioisă suma intrărilor ce se spe la peste 25.000 fl. voind a da acestei inalte domne, care consimțise a se produce pentru săraci, mulțumirea de a remite însâ’și această sumă de bani societăței de bine-facere. Principele Murat, socrul comitelui Goluchovski, ministru plenipotențiar al Austro Ungariei, a fost lunt la dejun cu Regele. Președinte al secțiunei I de la curtea de casațiune s’a numit d. Grigore Likovary. DUELUL ANGHELESCU-FLEVA Citim tn .Românul* . Iată procesul verbal semnat de martorii dlor Fleva și G. Anghelescu. PROCES VERBAL Astăfii 22 Noembre, subsemnații general Zefcar și general Budiștanu, martori ai dlor general Anghelescu A. și dl. Al. Lahovary și C. Arion, martori ai dlui N. Fiers, intrunindune pentru a regula chestiunea de onore între dd Fiera și Anghelescu, ne putea dn-ne înțelege din cauză că martorii d-lui general Anghelescu, fără a intra in discuția dreptului de interpelare, s’au mărginit simplu în a cere lupta pe teren pentru cuvintele insniratare faise de d. Fleva în Cameră la adresa generalului Anghelescu; iar martorii d-lui Fieva au făcut urmatorea declarațiune: Domniile lor nu cred că este loc la o Întâlnire în condițiunile actuale, deorece d. Fieva uzînd de dreptul său de deputat și îndeplinând chiar o datorie ca reprezentant al țârei, a reprodus la tribună niște acuzări formulate în public în contra administrației resbelului; că chiar s’a mărginit la început a cere dosarele respective care s’a refuzat; și că numai în urma acestui refuz a precisat de la tribună aceste acuzări. Că astfel Sind este în drept să aștepte resultatul unei anchete nepărtinitore și complectă pentru a se convinge că acuzațiile sale erau nefondate și că numai în acest cas este dator a da d-lui general Anghelescu satisfacțiunea cuvenită . S’a încheiat acest proces-verbal în dublu exemplar. p. general Anghelescu, p. N. Fleva. General. Zefcar Al. Lahovari. General. Budiștanu, C. C. Arion. Acum de câtva timp «România» a inregistrat zgomotul că la direcția căei ferate Lemberg-Cernauți Iași s’ar 8 descoperit un defcit de opt sute mii lei și că trei funcționari superiori ar fi fost revocați. Nimic din tote acestea nu e adevărat. Iată întâmpinarea pe care comitetul dirigunt al acelei căi ferate a trărois’o «României» , București, 26 Noembre 1887. Domnule Redactor. In numărul ficarului d-vóstru din 8 Noembre a. c, ați publicat că la direcția căilor ferate Lemberg-Cernăuți-Iași s’ar fi descoperit un deficit de 800.000 lei și că d-nii Des Loges, directorul, Szczepanski, șeful întreținerei, și Winter, șeful biuroului comercial, au fost revocați din acesta causă și au promis a da la numărul viitor mai multe amănunte importante în acestă privință. Văzând că până astăzii n’au mai revenit asupra acestei afaceri, în privința căreia ați fost rău informat și neputând lăsa mai mult informațiunea adusă de drăstră fără un răspun venim in interesul adevărului a vă comunica că nu există nici un deficit la compania căei ferate L Lemberg Cernăuți-Iași și nici nu s’a bănuit vre o dată onorabilitatea d-lor Des Loges, Szczepanski, și Winter. Acești funcționari n’au fost revocați, ci chemați în interesul serviciului la alte funcțiuni. Primiți, vă rugăm, asigurarea osebitei nostre considerațiuni. (Voința Națională). ACTE OFICIALE. Comuna rurală Pănceștii, din județul Bacău, este autorizată a percepe taxa de 10 lei pe ani de la căldarea în care se face rachiu Comuna rurală Ciorogăria-Darvari, din județul Ilfov, este autorizată să percepă taxa de 39 bani de la decalitru de gaz. D. George Gheorghiade s’a confirmat în funcțiunea de primar al comunei urbane Roman, și d-nii Gheorghe D. Petrovici și I. Gr. Sadirel, ajutare primarului D. Ion Cernătescu este numit în funcțiunea de sub-prefect al plășei Muntele, din județul Suceava, in locul d lui Matei Place. Se deschide pe sama ministerului cultelor și instrucțiunei publice un credit extraordinar de lei 1.783, bani 89, cu care să se potă plăti cheltuelile făcute la capela din Paris cu serbarea sfintelor Paști, în anul 1884 —1885. Căpitanul de port clasa I Nicolae Macri căpitan al portului Constanța, e destituit pentru încasări de taxe ilegale Dragomanul-ajutor Rădulescu Popescu și copistul ajutor Momiceanu Scarlat, din serviciul de navigație, sunt destituiți pe fliua de 15 Noembre. Căpitanul portului Brăila, Adolf van Saanen, e numit căpitan al portului Constanța, port devenit vacant prin destituirea căpitanului N. Macri. Căpitanul portului Turnu Severin, Alexandru Nicolescu, e numit căpitan al portului Brăila, in locul căpitanului A. van Saanen, mutat la Constanța. Dragomanul-ajutor al căpitanului portului Galați Edgard van Saanen se mută și va îndeplini provisoriu funcția de căpitan al portului Turnu-Severin, în locul căpitanului A. Nicolescu, mutat la Brăila CRONICA RETERNA ALIANȚELE GERMANIEI Sub acest titlu, „Correspondance de Vienne« publică urmatorea corespondență ce i se trimite din Bruxelles. D. de Bismarck pare că uită cu totul faimosa masimă . Cine îmbrățișază prea mult, strânge rău, întreita alianță nu-i este de ajuns. După ce a făcut pe Austro-Ungaria și pe Italia să intre în cercul politicei sale, caută acum să facă să intre una după alta în acest cerc și Englitera, România și Spania și chiar Belgia și Olanda. In ce mod va înțelege dânsul a împaca interesele atât de contradictorii ale atâtor numerose Puteri ? Cum mai cu samă voește să alieze neutralitatea Belgiei ca angajamentul ce ea ar trebui să ia pentru a susține politica întreitei Alianțe ? Acestea sunt chestiuni pe care un om de Stat atât de esperimentat ca d. de Bismarck a trebuit evident să și le pună mai înainte de a intra în negocieri cu miniștrii belgiani, engleji și români. Deja a trebuit să fie înștiințat de resistența ce proiectele sale au provocat la București, unde opiniunea publică s’a pronunțat în contra lor în modul cel mai categoric. In adevăr, se știe că d. Brătianu avea, acum două luni intențiunea d’a se duce la Berlin. Dar singura anunțare a acestei călătorii a pricinuit în România o astfel de emoțiune încât primul ministru a trebuit să renunțe la ea. Este adevarat că se afirmă, că un tratat ar fi cu tote acestea încheiat prin corespondință a se ști în ce măsură România va fi angaiată să intervină în cas de complicațiuni In Orient. Trebue ca esperiența s’o fi învățat că, în tratatele încheiate cu d. de Bismarck, nimeni n’a câștigat nici o dată nimic. Singură Germania s’a folosit întotdeauna în modul cel mai exclusiv ; aliații săi însă nici o dată. Trebue să sperăm pentru România că omenii săi de stat n’au uitat acesta. Cât pentru marchizul de Salisbury, dînsul își a adus aminte de acesta. Invitat asemenea de cancelarul a adera la întreita alianță, primul ministru a făcut cu multă politeță să ințălagă că Enghitera ar dori să-și păstreze deplină și întragă libertate de acțiune. Se știe că tot acesta este și atitudinea pe care Rusia o păstrază cu energie de la suirea pe tron a Țarului Alexandru III, și tote manoperele cancelarului Germaniei nu vor putea să schimbe nimic. In rezumat, din șase mari puteri care au luat parte la Congresul din Berlin, trei sunt de o parte și trei de alta. Europa se află aici, ca ei în anul trecut, împărțită în două tabere. Acesta este o situațiune care lasă să se prevadă seriose complicațiuni. Orice s’ar plice, acesta nu este de ajuns pentru a asigura menținerea supremației germane CURIERUL TH. BALASHAN. CRONICA LOCALA *% (Serbare Național fi). Mâine Sâmbătă, 28 Noembre, este acea fir memorabilă, care Românii datoresc mărire, independența și glorie, este firna în care a călat cetatea Plevna, sub armele victoriose ale bravilor ostași români, conduși de bravul lor căpitan Carol I« Credeam că acest fi țu, care va rămâne, în veci gravată în memoriile tuturor Românilor adevărați, va fi serbată și mâine cu o solemnitate demn și de importanța ei, se va oficia un serviciu religios la Catedrala Mitropolie, la care vor asista autoritățiile civile și militare. *** (Se va t fi dansant fi). Comitetul Reuniunei Femeilor Române din localitate, pentru a putea spori veniturile Șcalei profesionale de fete, a decis a da mâine, Sâmbrufi 28 Noembre, o Serată dansantă In salonele «Amicii Artelor». Toaleta pentru damie forte simplă. Intrarea 4 franci de personal, având dreptul și la un bilet de loterie. Credem că onor persone vor onora cu presența D-lor acestei serată. *** (Numire). Dl. Maior Giurgiscu este numit din Zliua de 24 Noembre a. c. Comandant al Pieței Iași, precum și al artileriei-pompieri din localitate. Felicităm pe urba nostruică a căpătat un bun și activ comandant. *** (Credit). S’a deschia pe sama ministerului cultelor și instrucțiunei publice un credit suplimentar de lei 1.639 baui 30, la art. 15 din budgetul acestui minister pe exercițiul 1687—1888, pentru a repera stricăciunile causate localului școlei normale primare «Vasile Lupu* din orașul nostru de fortuna de la 6 August 1887. *** (Licitație) Afh Vineri 27 Nr. se va ține licitație in camera prefecturei Iași, pentru arendarea urmăitorelor moșii ale Statului, pe un period de 5 ani, începători de la 23 April 1888 —1893. Aceste moșii sunt: Moșia Rânzești pl. Târgu, moșia Schitul Pârvești și Tomeștii din pl. Simila. (Ionică cel Mititel). Marți, 24 a. c. pe la orele 12 din fli, un cavaler de industrie s’au presentat la dl. avocat D. B. strada căpitan Păun, și In lipsa căruia de acasă, a cerut la servitórea avocatului ai permite să’l aștepte, spunândui că se miră cum Dl. avocat nu-i acasă căci i-a dat rendez-vous la acestă oră. Au cetit jurnale câteva minute, și profitând de trecerea serviturei în a doua cameră, a cercat un saltar al biuroului și fiind închis a cercat pe al doilea care era deschis, și din care au luat au port eigare de baga și o cutie de tutun bedimiș, pe care, punândule în buzunar, s’au adresat apoi sluger și’i-a spus că’i grăbit și nu pute aștepta pe Dl. avocat dar sâ’i spuie că l’au căutat Ionică cel Mititel, și au plecat îndeplinindu-și misiunea.—Feriți-o fi de Ionică cel Mititel!! *** (Condemnați la spânzurătore). Din America, aflăm: ei sunt condamnați la spânzurat, 16 Ebrei, pentru că au furat niște manteluri dintr’o fabrică din New York, și au făcut un omor în timpul prondficiunei. Intre acei 16 Ebrei se află și unul din Iași, cu numele de Haim Șmil, croitor, care a stat în strada de jos. Mai aflăm că s’au trimis pe soția sa de aici cu 5 copii ai lui, că póte aceștia 11 vor scăpa de osânda ce i s’a dat. *** (Calendarul Curierului pe anul 1888) a apărut de sub tipar, anunciul mai in detail se pate vedea in pag. IV al ficarului nostru.— Calendarul Din tóte publicațiunile folositore ce se fac in lumea cea mai principală, cea mai indispensabilă pentru orice clasă de omeni, este fără îndoială calendarul. Gustul public nu se satură de aceste publicațiuni care daterfi de un timp forte îndelungat, căci cele mai vechi cărți din lume, după Biblie, sunt cu bună samă calendarele.— De la colibă până la palat, calendarul a devenit in realitate, într’un fel o mobilă de neapărată trebuință. El servesceamenilor serioși pentru întâlnirea lor la afaceri ; studenții numără acolo septsimanele pănă la vacanțe și finanțații flilele care’i desparte încă. Fiecare a pus in viitorul pe care represintă calendarul speranțele sale de bucurie, visurile sale de fericire; pentru ce mâne n’are mai bine decât astăzli ? Calendarul conține darerele nóstre tot odată și bucuriile nóstre; vechia, el servește spre amintire ; nou, el este sfinosul de destinul nostru. El a însemnat și va insemna totfi istoria omenirei.—Cu cât să respândi tipografia, calendarele se Înmulțiră la nesfârșite. Cel mai vestit din calendarele populare dater fi de 250 ani; este calendarul ce s’a tipărit in orașul Liege de către un Matei Laensberg. Acesta e trunchiul de arbore de la care au eșit tote calendarele contemporane, asemenea el fu imitat in tote modurile, și aceste insistări naturale la rândul lor au populat lumea de calendare mai mult sau mai puțin de voluminoși și care se număr fi într’un fel cu miere. Nu se pute aminti ceea ce erau creatori ai acestor publicațiuni populare de care cei mai vestiți sunt Nostradamus și Iosif Mouli, mare făcători de profeție la care prostimea dădea odinior și orecare creslământ.Aceste curiose profeții și prefaceri, care nu puteau să compromită pe autorul lor, făceau odini arfi bucuria poporului, pe când ele se vindeau cu milione de exemplare.— Se mai adaugă la aceste și niște proverbe, spre exemplu : «Totdeauna este o jumătate din genul omenesc a căruia principală ocupațiune este de a înșfila pe cealaltăi jumătate,— E cu neputință dar de a lua mai bine in barocuri pe clientela sa.— Acuma, in flilele nóstre, in loc de a răspândi superstițiele, se tipăresc in calendare lucrări de interese generale și de neaparata trebuință spre a lumina și a înlesni pe oricine. *** (Mișcarea populațiunei) de la 15 Nov. până la 22 Nov. 1887 s’au născut 44 copii vii, ceea ce reprezintă pe anul întreg 27,6 la una mie de locuitori. Din acești 44 copii vii, 34 au fost legitimi și 10 nelegitimi; 21 au fost băeți, și 23 fete; 16 au fost din părinți creștini și 28 din părinți israeliți. Nașteri de copii morți sau înregistrat— băut și 1 fată. Au decedat 29 de persone, ceea ce reprezintă pe anul intreg 18,2 la una mie de locuitori, din care scoțindu-se 3 decese de persone venite din afară și decedate in oraș, rezultă numai 26 decese, sau 16,3 la una mie de locuitori. Au decedat pe la locuințele lor 21, în diferite spitale civile 6, în spitalul militar— . In Institutul Grigorian (copii găsiți) 2 , de sex bărbătesc au fost 9, de sex femeiesc 20, creștini au fost 19, israeliți 10. Cauzele principale ale deceselor au fost: Phthysia pulmonară 2 cazuri, Bronchita 2 cazuri, și Pneumonia 4 cazuri.— In urma bulelor de infecțiune 2 cazări de Febra Typhoida 1 caz in Ospital. Sf. Spiridon și altul in Ospitalul Israelit. *** (Panachidă). După cum am anunțat în numărul trecut, ieri, joi, la orele 9 dim. s’a oficiat Panachida în biserica catolică de către părintele Zapolschi, în memoria tânărului Emil Weitzecker. La acestă tristă ceremonie au asistat pe lângă familia reposatului și unii profesori ai Conservatorului cu elevii, și mai mulți amici și amice, cunoscuți și cunoscute de a familiei. Dl. G. Musicescu invitat de colegii săi ca să spună o cuvântare cu acastă ocasiune. D-sa au și pregătit acea cuvântare, dar care nu s’a putut pronunța, căci, cerând permisiunea de la părintele Zapolschy d’a vorbi, sf.-sa a răspuns că «aici este biserica, nu se pate.* Noi însă dăm publicităței acea cuvântare mai la vale, invitând pe cetitori a o ceti. Onorată adunare! Cei mai mulți, dacă nu toți, ne am adunat aice, in casa Domnului, ca împreună cu servitorii altariului să înălțăm rugăciunile nóstre pentru fericita repauzare a sufletului reposatului Emil Weitzsecker. Permiteți-mi a vă descrie in câteva cuvinte, cine a fost Emil Weitzsecker Unicul fiu al Onor, Domn profesor Amedeu Weitzsecker și a Domnei Luisa Weitzsecker. Din cea mai fragedă copilărie au arătat disposițiuni pentru arta musicală. Instrucțiunea și educațiunea au primit in casa părintească sub conducerea părinților. Muzica au studiat in Conservatoriul din Iași, alegânduși specialitatea piano, având de profesor pe stimari. Domn Const. Gros , mai tărziu au făcut și clasa de Armonie. In tot timpul studiului in Conservatoriul din Iași, au obținut premiul I cu cunună. Spre a se perfecționa in arta execuțiunei, au mers in Conservatorul din Viena unde au fost primit cu laude in clasa D-lui Dachs și in clasa de contrapunct și după doi ani au obținut diploma de artist cu medalia de aur. Ce putea fi mai lăudabil pentru un tânăr care a vrsta de 19 ani obține un titlu așa de distins ? Care mângăere și satisfacțiune putea fi mai mare pentru părinți și profesori, decât văzând pe fiul și școlarul lor redicat așa de sus, într’un timp așa de scurt ? Desigur că el, ca tânăr, se credea mândru de succesele sale, dar tot odată recunoscătorii Celui de sus, pentru că s’a înzestrat cu asemenea talente , recunoscătorii părinților pentru că au îngrijit de el, și profesorilor—, pentru că au știut să’i cultive talentul cu succes. Reî ntors în țară, s’a produs publicului prin mai multe concerte date in diferite orașe ale României, apoi in Bucovina și in Bessarabia, cu succese strălucite. Pentru Iași însă își pusese tota atențiunea sa , împreună cu colegii săi, au fundat societatea » Amicii Artelor«, pentru care pusese la disposiție talentul seu. In curând însă au fost invitat la Cernăuți ca profesor de piano la Conservatorul d’acolo și ca șef de chor la societatea română "Armonia" Ca și in Iași așa și în Cernăuți, el in scurt timp sau făcut iubit de toti societatea. Și cum s’ar fi putut face astfeliu, când se prezintă un tânăr model de modestie, de moralitate și de educațiune ? Contrariu cerințelor vrăstei sale, el nu găsea distracții decât in ocupațiuni musicale. Acesta s1 ridica și mai mult in ochii lumii. Cruda insă și nemilosa morte, geloși de succesele acestui tânăr plin de talente și de calități nobile, care erau mângăerea nedescrisă a părinților și mândria sculelor in care au învățat, vine într’un mod neînchipuit de aspru, și din simpla răceală, în câteva zile îl seceră, zmulgândul din brațele neconsolaților părinți și din sinul unui colosal număr de amici. Emil Weitzsecker abea ajuns in vrâsta de 22 ani, au încetat din viață la 23 Noemvrie 1886 in orașul Cernăuți unde au și fost îngropat de societatea »Armonia, cu pompă și onorurile cuvenite, îmi permit deci se fac o întrebare : Cu ce au putut păcătui acest tânăr, care nici au avut când se-și deschidă ochii ca să vadă lumea mare, de vreme ce abea eșise din casa părintească și de pe băncile scólei ? Viața sa in această lume n’a fost decât ca lumina unui meteor. Perderea e forte mare și ireparabilă atât pentru părinți cât și pentru amici. Ce trebue dar se facem ? cum să mângăem pe nenorociții părinți și chiar pe noi? Să facem și altă dată ceia ce am făcut astăzi ; să ne adunăm in casa Domnului și să ne rugim pentru repausarea sufletului lui între cei drepți și bine-plăcuți lui Dumnezeu. Rugăciunea este cea mai mare mângăere; prin mijlocul rugăciunei omul spiritualminte stă in legătură cu cei scumpi inimii lui, care corporalminte s’a despărțit de noi pentru vecie. Chiar biserica zilnic se rega pentru repausarea sufletelor adormiților robilor lui Dumnezeu. Dureros este momentul când ne despărțim pentru un timp de cei ce ne sunt dragi; Însă ceia ce ne mângâe atunci este speranța da ne revedea mai curând sau mai tărziu. Putem însă noi să ne măngăiem cu această speranță de a ne revedea și când ne luăm adio de la cei morți ? Putem să sperăm că ne vom revedea cândva și după marte cu rudele și amicii noștri ? Desigur că da. Iată cuvintele mântuitorului : * Deci și voi aveți întristare acum; c »iară va voi vedea, și se va bucura inima tV0stră, și pe bucuria vóstra nimeni nu o va „lua dela voi” (loan cap. XVI vers 22). Și în adevăr, dacă sufletul este nemuritor, apoi de sigur că și după marte vom trăi; și de vom trăi, apoi cu cine dacă nu cu rudele, cu amicii și cu cunoscuții noștri? Dumnezeiască învățătură la nimic nu ne povățuește cu atâta insistență ca la iubire reciprocă, iubire strânsă, sinceră, cordială, putem zice ne îndeamnă la iubire vecinică. Aceste învățături prin gura bisericei zilnic ne spun : Unul pre altul să iubiți, unul pentru altul să trăiți, unul pe altul să ajutați, unul pe altul să vă mângâiați, unul altuia să fiți totul. Să pate dar ca învățândune aici să iubim unul pre altul, după marte Dumnezeu să ne dezînvețe de această iubire ? Să pate ca aici să ne unească cu legături de înrudire sau de amiciție, iar după marte Dumnezeu să caute să ne separe și să rupă tote legăturile nóstre? Aceasta e nenatural și impropriu Dumnezeirei, care este iubirea infinită. Așadar, pe cine iubim aice pe pământ, cu cine împărțim dragostea, cu acei și acolo ne vom bucura. Și convinși de acest adevăr, cu câtă bucurie trebue să pomenim pe morții noștri. După morte ne vom vevedea, ei ne vor întimpina, și cu câtă recunoștință ne vor aminti despre rugăciunile și lacrimile ce noi am vărsat pentru mântuirea sufletelor lor. Iar pentru mângâerea vostră neconsolați părinți ce voiu spune ? Fiul vostru e dus in viața de veci in cea mai fragedă vrâstă, ei n’au avut când să se ’ncurce in lanțurile vieții pământești, prin urmare sufletul seu s’a dus curat, ca a unui prunc. Intre creștini însă este credință că pruncii, in lumea ceialaltă, să rugă pentru părinții lor. Această rugă biserica o repetă in numele pruncilor. Ia ascultați, nemângâiați părinți, cum acest suflet să rogă acolo pentru voi. »Mângâie, Doamne, »mângâie pe părinții mei. Ei sunt zdrobiți de durere, prin mortea mea. Și nici pot fi alt»feliu ; eu am fost unicul fiu al lor; ei privindu-mă, se bucurau Și iată că nu nu mai „sunt cu ei. Mângâie’i, Doamne, ușurează tristeța mamei mele, liniștește inima tatălui „meu. Și așa, despărțindu-vă de fiul, nu ’i ați pierdut pentru totdeauna ; el v’a lăsat cu trupul, dar nu și cu sufletul. Cu sufletul el viază; el nu v’a uitat, el își aduce aminte de desmierdările și îngrijirile ce’i ați dat, și aducânduși aminte, se bucură și se veselește in locașurile drepților, rugând pe Dumnezeu ca să vă mângâie. G. musicescu, Tribunalul Comercial Iași Secțiunea IV. ESTRACT No. 10303. Se publică spre cunoștința generală că dl. Dănilă sin Leiba ’și au înscris la acest tribunal ii registrul firmelor individuale la No. 2405 firma ce au adoptat’o sub denumirea de Uäuila sin l*eiba pentru comerciul de coloniale cu deameruntul. Ceva interesant! Auunciul de câștig Samuel Heckscher de la Hamburg, care se află in numărul de astăzi al gazetei este forte interesat. Acesta casă și-a câștigat o reputație așa de bună prin plata promptă și discretă a sumelor câștigate aci și in împrejurimi încât rugăm pe toți cititorii de a da atenție inserției de astăzi. Primăria Municipiului Iași, 1 • No. 12.536. Fiind că la 90 Decemvrie viitor se închide verificarea periodică a acestui an, ceia ce s-a făcut cunoscut prin publicațiunea No. 6894 din 13 Iunie trecut, și dintre d-nii comercianți, antreprenori și industriali din acest oraș au remas unii care nu și-au prezentat încă la biuroul de verificare din localul Primăriei, greutățile, măsurile și instrumentele de cântărire ce posed, spre a se verifica. Le invită și prin acesta pe acești din urmă care sunt rugați a îngriji de ași avea verificate greutățile, măsurile și instrumentele de cântărire ce posed prnft la data sus menționată, pentru a nu contraveni legei sistemului metric. p. Primar: C. N. Paraschivescu. Secretar: A. Solomoneanu. Moșiile Roznov si Ivanesti Din județul Neamț plasa Bistrița se arendază pe un period de șase ani sau de zece ani, de la 23 Aprilie 1890, cu începerea arăturilor la 1 Iulie 1889. Doritorii sunt rugați a se adresa d-lui Colonel G. Roznovano,—gara Roznov. Ho iiow Tora ®e«Pe Lohnerele UC Valival B gantă cu îmbrăcăminte nouă. Prețul fix 450 franci.— Adresa strada Păcurari No. 108.