Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-08-05 / nr. 87

Dr. I. AL. MURE reîntorcându-se de la băile de la Slănic, are onore­a în cunoștiința onor. sa clientelă că va continua consultațiunile sale medicale in tóte zilele dim. de la 9 jum. la 11 și sara de la 5—7. Consultațiuni gratuite in tóte dimine­­țele la spitalul Sf. Spiridon. AVUNCIU De la 26 a viitorei luni Octombre a. c și chiar de acuma fiind de un chiriet pentru unul sau mai mulți ani. 1. Dreptul de percepere a taxelor de la carăle, căruțele, tărăbele și coșurile sau rogo­­jinele cu felurite mărfuri ce se aduc zilnic spre vânzare in piața Sf. Spiridon din Iași. 2. Una dugheană de zid de la strada Sf. Spiridon. 3. Una crîșmă idem, la colț in capătul de la deal a pieței cu trei odăi și pivnițe bună, încăpătore de mai multe vase. 4. Una dughiană idem cu una odae in mij­locul pieții alăturea cu cafm­eaua in care au fost bărbierie. 5. Una magazie pentru gaz forte încăpă­­­oare cu ușile de aer, la strada Română. 6. Mai multe gherete de lemn din acele vechi și nouă din mijlocul pieții. 7. Mai multe apartamente pentru locuințe. 8. Trei dughene de zid din șirul dughe­­nilor nouă din mijlocul pieții. Amatorii sunt rugați a se adresa la sub­scrisul proprietar al zisei piețe domiciliat in Iași, strada Ghica-Vodă sau la D. Avocat Gh. Gribinoia strada Muzelor pentru informație și contractare. Const. Corjescu, v­ops­i casele mele situate în stra­ie vanzare da Vovidenie No. 12. (Târ­­gu de sus, vis-a-vis de pompieri.) Doritorii se pot adresa la sub-semnata în zisele case. Speranța Marcu. Anul al XV-lea No. 87. IASSI Miercuri 5 (17) August 1887._______Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI S­­ANUNCIURILOR IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semnat­­u 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.­­pe trimestru 7 Fr. S TREINATATE.................................................40 Fr.— [NSERTIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . • Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. 17n 1.§­ 20 bani. CURIERUL (TH. BAL AS SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI ÎN STREINATA I­I: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iVr. 20 buni. C­alen­d.ar­u.1 Săptă­m­­â­n­e­i ."^5uVi7x STIL VECHIU­L ț­­I ü A­I PATRONUL țILEI TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ STIL NOU | ț>­I­V­A­I P­A­T­R­O­N­U 1/ țÎ P­G W'ț *­­ j Rău. Screim / Apus. Screin ~ August^^T"-------------------" ‘ " ~ ' " August. / "țț 2 I Duminică Aducerea religvelelor Sfântului Archidiacon Ștefan 14 Duminică Eusebiu I > , pi 5—1 7— 7 3 Luni Cuviosul Părinte Isachie Dalmatiu și Faust 15 Luni •­• Adormirea Martel­u­i, v 1 t 1 6— 2 " 6 4 Marți Sfinții 6 coconi din Efes La 31 Iulie Pătrarul din urmă cu 16 Marți Rob­u ■ [UNK] [UNK]'', J..v. ( 1) / 5— 3 7— 4 5 Mercuri Martirul Eusigen film 0„ 17 Mercuri Liberatu V’r... ,a , „1/ 1— 5 6—2 6 Joi (f) Schimbarea la față a Domnului p 18 Joi Helena ■ , 5— 6 5—0 7 Vineri Martirul Domotei 19 Vineri Sebald 5­­ 7 O-sa _______________________Sâmbătă j Sfântul Emilian Romanul_________________________________ 20 Sâmbătă Bernhardt 5— 9 t>—si K. n­­l Oder. Ungar. Consulat. Das k. u. k. Consulat hat die Ehre die p. t Mitglieder der oester. ung. Colonie zu dem Donnerstag den 18/6. August 1. J. um li Uhr V. M. aus Anlass des Allerhöchsten Cietmrts festes Seiner k. u. k. f Apostolischen Majestät in der rö­misch katholischen Kirche stattfindenden feier­lichen Gottesdienste und Te-Deum höflichst einzuladen. Der übliche Empfang wird nach Beendigung des Gottesdienstes im k. u. k. Consulate stattfinden. mintele personale ale redactorului, de­ore­­ce «Odiek“ n’are nici o legătură cu gu­vernul. Belgrad 12 August. Liberalii au făcut să se slujească liturgia la Pirot pentru odihna sufletului lui Ratkoff Asistau nu­meroși amploiați și ofițeri. Berlin 12 August. «Gazeta Coloniei* sfătuește pe prințul de Coburg să impună partidelor bulgărești împăciuirea și să su­pravegheze cu mari precauțiuni reorgani­zarea armatei. «Gazeta Germaniei de Nord» semna­­liza în puține cuvinte plecarea prințului de Coburg, fără să adaoge nimic. Rusciuk 13 August. Mari pregătiri se făcuseră la Rusciuk pentru primirea no­ului prinț. Sosim în fața orașului pe la 10 ore de diminață după ce am trecut în fața câtor­va localități de unde locuitorii, ce au alergat pe marginea fluviului, sa­lutau la trecere, vaporul prințiar. Garni­­zona era strânsă acolo. O mulțime com­pactă acopere malul. Casele sunt împo­dobite. Nu se aude de­cât ura, aclama­­țiuni, strigăte de: «Trăiască Bulgaria!» #Trăiască Ferdinand !* Un arc de triumf ca culorile naționale este surmontat de portretul prințului cu inscripțiuni în ono­­rea sa. Când prințul apare, uralele redu­­blază. După presintarea autorităților ci­vile, clerul arătă prințului bună venire. Trece în revistă batalionul de onore și­­ se urcă în urmă pe bord. Delegațiunile civile și militare defalază­­ în salonul vaporului. După câte­va cuvinte ale prințului­ prin cari Alteța Sa exprimă siguranța că se póte conta pe devotamen­tul tuturor pentru a realiza fericirea Bul­gariei, mergem la otelul «Isla Halé» unde municipalitatea oferă un banchet prințu­lui. La desert, discursurile se succedază, prințul răspunde pe bulgărește toastelor. Orașul este iluminat. Vapore cu lanterne colorate circulă pe fluviu. Mâine diminăță plecăm la Șiștov și vom sosi la 5 ore la Tîrnova. Deputații se în­­dreptară din tote părțile spre acest oraș. Duminică se va face presintarea prințului Adunării și prestarea jurămîntului. Regenții și miniștrii vor demisiona în­dată. Un nou cabinet va fi format îndată și va fi presidat de d. Stambnlof. Se crede că din causa alegerilor comunale și legii­ De inchiriei 3 odăi, bucătărie, șură etc. iui ogradă, cu două pivnițe, situată in stra­­­da Păcurari No. 11, peste drum de Jokey-­­ Club Doritorii se bine-voiască a se adresa la­­ proprietarii ei, strada Căpitan Păun No. 6,­ casa Blaustein (Zfass). G.­­7. Anastasiu, Avocat, i IASSI 4 August, 1887. DIN BULGARIA. Despre chestiunile bulgare—scrie ziarul „Neue freie Presse“ cu data de 1B August—nu vor avea nimic de tratat cei doi miniștri, al Germaniei și al Austriei, căci atitudinea Puteri­lor este deja hotărâtă. Un articol e­­vident oficios, datat din Viena al jur­nalului „Münchener allgemeine Zei­tung“ citeza asta­zi într’un mod lă­murit motivele pentru cari Puterile vor rămânea pasive. Nu stă nici în interesul lor, nici în acel al pacei de a se amesteca în­tr-un mod împedicător în noua ordi­ne a chestiunei din Bulgaria. Ele au cu atât mai puțin motiv asta­­ fi de a opune dificultăți în con­tra disvoltărei lucrurilor, cu cât aces­tea trebuie să fie considerate ca pro­gresive, ca unele ce ar fi menite de a apropia chestiunea bulgară de o so­­luțiune finală definitivă, de­ore­ce țara și-a primit suveranul ei în urma li­berei alegeri a poporului, și care pe lângă acesta, întru­cât privește per­­sona principelui ales, inspiră conființa și exclude bănuieli personale chiar la adversarii principiali. Puterile ar primi prin urmare li­­piscit alegerea prințului Ferdinand de Coburg și ar renunța la ori­ce încer­care a vre­unui amestec în Bulgaria. Asta­-i cunoștem tot cuprinsul au­tentic al circularei, pe care prințul Ferdinand de Coburg a adresat-o Pu­terilor înaintea plecărei Sale. Noi știm acum, că acel text, care fu publicat alaltă­ ori în Pesta, era cu totul apocrif și avea asemănare nu­mai aproximativ în privința sensului cu adevărata circulară. In textul adevărat este cu deose­bire remarcabilă declarațiunea prințu­lui, că el recunoște pe Sultan de su­veranul său și că speră, că va putea obține confirmarea alegerei sale la Constantinopol. Prințul și printr’o depeșă adresată direct sultanului, își exprima speranța că Porta va adera guvernului său. Mâne el va sosi deja la Târnova și va depune imediat jurământul cu­­venit de’naintea Sobraniei. El pate considera ca un semn favorabil, că consulii străini au fost prezenți la so­sirea sa la Rubciuc. Acesta este un atestat forte lămurit, că Puterile nu’i vor pune nici un obstacol în cale, și că nu’i sunt ostili, cu tote că nu’l re­cunosc încă. Despre neînțelegerile între regență și intre cei doi miniștrii Radoslavov și Nicolaiev, cari au preces alegerilor unui principe, se comunică acum, ca ele au fost provocate numai pentru ipersona viitorului principe.­­ Radoslavov și mai mulți din cole­­­­gii săi erau pentru realegerea prințu­lui de Battemberg, și după ce acesta a refuzat de a primi, „acesta alegere, voiru să alega miniștri de a rândul pe prințul Bernhard de Saxa-Weimar, pe prințul de Sonderburg-Glücksburg și pe prințul Frederic de Hohenzol­­lern. Insă toți acești candidați mulțumiră cu politeță pentru acesti onore, pe când Stambulov se asigurase deja prin Stoilov de acceptarea alegerei din par­tea prințului Ferdinand de Coburg, la care aderase in fine și partida ru­­so­filă se'nțelege cu intențiunea as­cunsă räutociösa că prin acesta vor spori încurcăturile în Bulgaria. După alegere Radoslavov și Nico­laiev se retraseră de la minister; ei însă nu se ocupă de loc cu intenți­­uni ostile de oposițiune, ci sunt gata a servi noului prinț. Nu se crede a­­ceiași și din partea lui Karavelov, însă acest barbat și-a jucat deja ro­lul său. In presa externă domnește astă­­ Ji o liniște complectă în privința Bulga­riei, și a principelui ei, cu escepțiune de câte­va jurnale germane. Numai singura „Indep. Rerge“ a­­prope se ocupă cu dânsul. Ea începe observațiunile ei cu fra­za: „Aventura bulgară își urmeza cur­sul ei,“ se mărginește însă de a re­produce părerile ziarelor din Berlin, Viena, Petersburg și Constantinopol. Ziarele parisiane sunt și mai pre­caute in opiniunile lor—ele păzesc o tăcere absolută, reproducând numai te­legramele relative la călătoria prin­țului. Despre comisarul special turcesc pentru Bulgaria, Artin Dadian Effendi, ni se comunică, că el aparține biseri­­cei cismatice, fiind­că este Armen. El se bucură de o încredere deo­sebită din partea Sultanului, care-l chiamă adesea la palat, spre ai co­munica ordine verbale. Fiica lui este damă de onore a pri­mei soție a sultan­ului și tot­odată o dragomană în haremul imperial. El se luptă într’un timp din tota puterea su contra exarchatului bulgar pro­egiat cu mult zel de generalul Ignatiev, fiind­câ’l considera ca o zdruncinare a patriarhhatului ecumenic. TELEGRAME Constantinopoli 12 August, Beroud- Agii, marele eunuc, a murit-Belgrad 12 August. Se declară din sorginte autentică că articolul din «Odiek», contra Austriei, nu exprimă de­cât simță­ F­OILETON. P­L­E­V­N­A. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. DUPĂ GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare), Fața întunecat-galbenă a acestui barbat avea trăsă­turi aspre și severe, o barbă negră desă acoperiș o­­braji s ei lăsând a se vedea numai dinții cei albi când deschidea gura ca să vorbiascâ ; trufie și răutate lu­­crau din ochii sei cei mici și pătrunzători, de­asupra cărora se'ntindeau nisce sprîncene dese până la rădă­cina nasului. Prin ușa deschisă se vedeau afară de’na­intea casei mai mulți jandarmi turcesci cu cai. Acel care intrase aruncă o privire rapidă și exa­­minătăre asupra personelor cari se aflau în cameră, el se părea a fi surprins când veflu pe Pavel Feo­­dorov aici și o bucurie dușmănosâ se ivi pe fața sa. Leonev se apropie repede cu capul plecat cu umi­lință și Zise: «Fericită este casa mea, că înțeleptul, curagiosul și justul Ah­med Aga, înaltul caimacam de la Selvi, a pășit peste pragul ușei sale! Bine­cuvântată să fie­­ intrarea voistră, Înalte stăpâne dispune de umilitul tău servitor Teofil Leonev și de tot ce el posede.* Caimacamul plecă ușor capul. Pavel Feodorov sa­lută pe funcționarul turcesc cu o reservă mândră și rece . Stepanida stetea în dosul părintelui ei cu mâ­­nile încrucișate la pept. „D Zeu însuși vă aduce aici,­ continuă Leonev, «spre a’mi acorda sprijinul paterei și justiției vos­­tre. Pavel Feodorov, al căruia vătârgie o cunosce și, și care plăteșce numai silit dările sale către guver­nul marelui padișah, așa precum ați văzut însuși de multe ori, a pătruns în contra voinței mele în casa mea spre a mă insulta și supara. L’am somat deja de mai multe ori ca să părăsiască casa mea, însă el se opune în contra voinței mele, fiind­că este mai tânăr și mai puternic de­cât mine și fiind­că popo­rul malițios de afară ține cu dânsul și mă urăsce pe mine, fiind­că iubesc ordinea și dreptatea, și fiind­că sunt un supus credincios al marelui și sublimu­lui padișah. Aparați-mă de dânsul, înalte stăpâne, și scapați casa mea de presența lui nesuferita. «Da, da,* Zise Ah­med Aga, punând mâna pe mâ­nerul săbiei sale, «sciu prea bine că trăiesce un spi­rit revoluționar în acest popor, și este trebuință ca ei să simte în sine severitatea, după ce i-au alintat un timp atât de îndelungat mâna cea blândă și pă­­rintescă a guvernului. Eu voia cerceta tote acestea, căci vrea să remân câte­va Zii sici, spre a incasa noua contribuțiune ordonată de padișah. Moscovitul cel impertinent concentreză trupele sale la frunta­riile imperiului; în cărând pământul va fi adapat cu sângele lor, bravii noștri soldați îi vor secera ca pe nisce snopi copți și datoria tuturor supușilor buni este de a contribui pentru întreținerea armatelor padișahului. Pentru acesta s’a prescris o dare nouă personală, care o va plăti fie­care bucuros în pro­­porțiune cu averea sa și eu sunt aici. Sein prea bine,* continuă el, «că tu, ca totd’auna nu’mi vei refuza ospitalitatea casei tale.* «Un spre fericit lucesce acum asupra acoperemân­­tului casei mele,* Z’se Leonev plecându se adânc, «de őre­ce m’am învrednicit a vă primi în casa mea, înălțate stăpâne.» Ah­med Aga aruncă o privire disprețuitoare și zise : «Padișahul are trebuință și de soldați, spre în­tărirea armatelor sale, ca să se potă nimici cu atât mai sigur netrebnicii Moscoviți; el a ordonat ca să se recruteze omenii cei mai puternici și mai cura­­gioși pentru serviciul în armată. Este o grație mare, că se permite și necredincioșilor de a purta arme, și ca să-și curățiască viața lor plină de păcate prin serviciul pentru armată , căci dacă ei vor cădea în acesta luptă sacră, pare că profetul se va îndura și se va ruga la Allah pentru dânșii, ca să fie primiți in raiul cel din urmă al drept-credincioșilor. Eu voiu face alegerea,­ continuă el, «și eată, Pavel Feodo­rov mi se pare a fi capabil înaintea tuturor pentru serviciul armatei; eu îl voiu trimite la regimentul de la Selin, acolo va putea el proba dacă curagiul său cel dârz va resista în contra Moscoviților.* Pavel tresaltă, o vapaie ardentă se ivi pe fața sa. «Acesta este în contra dreptului, d-le,* exclamă el. «Eu am plătit regulat haragiul meu și sunt liber de ori­ce serviciu.» «Aici nu e vorba de haragiu (dare),o replică Ah­­med Aga­m­mond, «padișahul are trebuință de sol­dați și a poruncit ca ei să se recruteze, și daci ne­credincioșii se bucură de onorea, d’a intra în șiru­­rile gloriasei armate, să fie ei recunoscători pentru acesta grație, și numai trădătorii se vor retrage de la datoria lor.» «Eu mi-am îndeplinit datoria ca fie­care altul,* Zise Pavel crâșnind din dinți, «însă acesta nu voiu suferi, nime­nu mă póte sili să fiu soldat. Medjli­­sul se va convoca, noi ne vom adresa către vezir și chiar către padișah spre a pretinde dreptul nostru, căci este imposibil ca padișahul să fi dat un aseme­nea ordin.» «Vrei să mă înveți,» exclamă Ah­med Aga ame­nințător, «ceia ce a poruncit padișahul în înțelepciu­nea sa ? — Păzesce-te, eu te cunosc, măsura d-tale este deja plină! Și dacă spiritul revoluționar va cu­teza să ridice capul său, atunci voiu trimite la Selvi pe întregul medjlis în lanțuri, ca el să învețe ce este datoria sa. Mâne voiu face evaluările necesare și voiu alege ómenii din sat cari’mi vor conveni—tu scii acum, ce ai de făcut, haide, du-te și să fii pre­gătit de a’mi urma.» Buzele lui Pavel tremurau, pumnii lui se închi­seră convulsiv—un moment se păru că ar fi gata a se repete asupra Turcului, însă el înțelese că în a­­cest moment nu s-ar fi putut folosi nimic o resis­­tență prin putere, ci din contra l’ar fi putut nimici încă mai curând; numai o acțiune comună din par­tea tuturor putea să înlătureze pericolul iminent. El înăbuși amenințarea care se ivise deja pe buzele sale, și se întorse spre a părăsi camera. «Mai am a vă adresa încă o rugăminte, înălțate stăpâne.* Zise Leonov cu o privire räulSciosa asu­pra lui Pavel, «o rugăminte care priveșce pe fii­ca mea.» Pavel care ajunsese deja pe pragul ușei, se opri, ascultând cu neliniște. «Ați avut înainte buna-voința, înălțate stăpâne de a’mi promite, că veți primi pe fiica mea în casa vos­­tră, pentru ca ea să povățuiască pe servitorii voștri

Next