Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-06-10 / nr. 63
nui simțmânt de compătimire generală. Suntem într’adevăr în raporturi ața de intime și așa de strânse cu Germania, încât este natural de a ne întreba dacă acestă schimbare de tron va exercita o influență, și ce influență va putea avea asupra raporturilor de alianță. In acest timp din urmă deja, noi am avut proba strălucită că o altă schimbare de tron s’a făcut în imperiul vecin, fără a aduce nici o modificare, ceea ce probează puterea și soliditatea acestei alianțe. De aceia, în cele două imperii, convingerea e deplina că relațiunile nostre nu vor suferi nici o schimbare Ministrul accentuează în urmă scopul pașnic al acestei alianțe, mai cu samă în fața spuselor presei rusești, spuse la care guvernul rus este străin El constată din nou că scopul alianței este menținerea păcii și a tratatelor. Aceiași declarațiune s’a făcut în fața comisiunei delegațiunei ungurești. Londra 19 Iunie, nu’și ascund temerile fiarele englezești pricinuite de limbagiul lui Wilhelm II. «Standard» (Lee că acest limbagiu nu este sibsolutaumite amenințător, dar că dovedește un militarism care amintește evul mediu. fiarele englezești se bizuie în general pa influența d-lui da Bismarck pentru a menține pacea în Europa. Berlin 19 iunie. Ziarele salută cu simpatie proclamațiunea lui Wilhelm II, flcând că poporul prusian va ajuta cu credință pe suveranul său să ajungă la scopuile sublime ce-și propune. Ziarele se aștepta la o manifestație politică ulteriora, la deschiderea Reistagului și a Dietei. Berlin 20 Iunie. D. de Bismarck a adresat eroc lui de Kulnoky o depeșa forte pacinică, asigurăndu-l că este interpretul simțimintelor personale ale lui Wilhelm II. CRONICA INTERNA Plecarea Maiestăților Lor la Sinaia. Sâmbătă 4 Iunie, la orele II dim. Major Regile și Regina au părăsit capitala spre a merge la Sinaia. In gara Cotroceni, de unde a pornit trenul regal, Maj. Lor au fost intimpinate de d. T. Rosetti, ministru președinte, împreună cu toți d-nii miniștri presenți in Capitala, de d general Cernat, comandantul corpului II de armată, de d. I Calendero, administratorul domeniului Coronei, de d. general Ipătescu, comandantul diviziei 3, de d. col Voinescu, prefectul poliției Capitalei, de Casa civilă și militară a M. S. Regelui, de colonel Budiștanu, comandantul pieței, și alte persone de distincțiune cu cari Maj. Lor se întreținuse mai mult timp. In acesta călătorie Maj. Lor sunt însoțite de d-na Slánicenu, damă de onore a M. S Reginei, de d-șdrele de onore Romalo și Davila și de col. adjutant Robescu , iar d. G. Duca, directorul general al căilor ferate a condus trenul regal pănă la Sinaia, unde sosi la orele 2 jam. Ac Maj. Lor fură intimpinate de Ex. Sa d. Kennedy, însărcinatul de afaceri al Marei Britanii, ca d-na Kennedy, de d-na P. Carp, de d. col. Bibescu, de d. V. Urechiă, fost ministru, și de Primarul comunei și un numeros public cu elevii de ambe sexe ale școlei din Sinaia și multe alte persone venite a petrece vara in acestă localitate, cari salutară cu cea mai mare căldură pe iubiții noștri suverani, și oferiră M. S. Reginei forte frumóse buchete de flori. Onorurile militare au fost date de o companie din batal, 2 vânători ca drapelul, având la flancul drept pe d. maior Vidulescu, comandantul batalionului, împreună cu întregul corp ofițeresc. După ce Regele trecu pe dinaintea frontului, fiind viu aclamat de trupă, intră in salonul gărei, unde Maj, Lor convorbiră cu multă afabilitate cu personele adpresente. Apoi se urcară ia trăsura curței și se îndreptară mai ântâiu spre monastirea Sinaia, unde ascultară serviciul divin, după terminarea căruia, la orele 3, intrară la castelul Peleș, unde Maj. Lor au luat reședința pe timpul verei. (Monitorul). pentru catarisirea acestei bule în Francia și Italia. D. dr. Neagoe va fi însărcinat cu acesta misie. Despre requiemul ce s’a celebrat Luni la orele 10 dimin. in biserica reformată pentru împăratul Frederic III, seim armatarele: Altarul, împodobit de flori și arbuști, era transformat in capelă ardentă. Dinaintea lui d. Brillow și cu cornițele de Valvitz primeau pe invitați. La drepta au luat loc miniștri români, prefectul poliției, Casa Maj. Sale represintatâ prin proiecși tai palatului, directorul domenielor regale, do. colonel Candiano și maior Odobescu și d. Basset, in stânga toți miniștrii streini și personalul legațiunilor in mare ținută. Ministrul german și însărcinatul de afaceri britanic aveau tote fireturile cerute in semn de doliu al celor două familii imperiale atinse prin mortea împăratului. După rugăciunea pastorului și după predică, societatea «Liedertafel» a executat cu perfecțiune două immnrijfend HHk Mendelsohn și cellalt de Kremser. Ceremonia n’a durat decât trei sferturi de oră. Mai mulți profesori s’au oferit a face gratuit cursuri la clasa normală de la Asinul Elena Damna. D. dr. Brânză va face curs de botanică, d. C. Dimitrescu, estetica, d dr. Istrati va face cursuri de chimie și igienă, d. Tocilescu va face curs de istoria veche și istoria românilor și d. Grigorescu va face curs de sculptură pentru elevele din divisiunea numită «Ateneul Elisabeta». Comisia interimară a Capitalei a hotărât sa se facă o piață pe strada Cuza- Voda. Expropierile pentru acesta piață vor Începe în cărând. O grindină mare a căzut Sâmbătă asupra Focșanilor și a stricat mai multe vii. Academia franceză a acordat reginei nostre marea medalie de aur pentru opera sa: Cântece de pădure. Epitropia spitalului Stamsti-județian, din orașul Folticeni, a fost autorizată ca să primască legatul de 1,200 galbeni, lăsat prin testamentul decedatei Maria Morruzi, născută Negrea, cu condițiune ca venitul acestui capital să se întrebuințeze la cheltuelile pentru căutarea bolnavilor din acel spital, iar fondul să remână neatins. Ziarul «Concordia» din Bacău spune că s’a tratat vr’o douéble la trib, de acolo, procesul escrocului Sion Gherei, acuzat pentru mai multe înșelăciuni făcute cu apa de aur. Abia Sâmbătă sara s’au terminat pledoariile și Sion Gherei a fost condamnat, la 2 ani închisore și 4500 lei despăgubiri civile, la perderea drepturilor civile și politice pe 6 ani și la cheltueli de judecată. Din Cernăuți se comunică că poliția de acolo, după cererea prefectului de Botoșani, a arestat pe fratele lui Emanuel Merdinger, pe Wilhelm, amândoi fiind constatați ca falsificatori de bancnote românești. S’a deschis pe sama ministerului de interne un credit extraordinar de 6000 lei, pentru trimiterea unui doctor care sâ studieze pelagra și stabilimentele destinate S’a conferit medalia «Bene-Merenti* cl, 1 pentru merite artistice : D-șorelor Agata Bârsescu de la teatrul Curței din Viena, Elena Teodoriui, Carlota Leria, Clementina Schuch, născută Proska, din Dresda, d lui Kristoffer Nyrop, din Copenhaga, pentru scrierile sale asupra României, d-lui L. W. Fischer, din Sallach pentru traducerile sale din literatura română, d-lui Duiliu Zamfirescu pentru lucrările sale literare, d lui C. Dumitrescu profesor la conservator, pentru compunerile sale musicale. Defunctul Dim. Poenărescu, lăsând prin testamentul seu 14.400 lei, pentru a se trimite in străinătate 2 tineri ca să’și complecteze studiile in ramura agriculturei, se publică concurs pe ziua de 30 Sept. 1883, pentru ocuparea acestor două burse. Concursul se va ține in București (localul ministerului de agricultură), in ziua arătată, la orele 10 dim Aceste burse se acordă pentru timp de 2 ani de zlile, iar candidații cari vor reuși la concurs, vor fi trimiși, unul la scala de agricultură din Grigeon (Francia) și unul la scala de agricultură din Hoheneim (Germania), sau ambii la una din aceste două școle. Candidații spre a putea fi primii la concurs, trebue să satisfacă urmatorele condițiuni : 1) Să fie români ; 2) Să aibă etatea intre 19 și 24 ani, dovediți ca actul de naștere ; 3) Să posedă diploma de capacitate scólei de agricultură și silvicultură de la Herăstrău. I j CUR IERUL TH. BALAS3AN, Vineri 10 Iunie, I. P. S. S. Mitropolitul Primat va părăsi Capitala, ducându se la băi la Kissingen. In timpul absenței E. S. Mitropolitului, afacerile eparhiei se vor dirige de arhiereul Inocenție Ploesceanu, vicarul sf. Mitropolit. D. Emil Costinescu s’a reîntors de la Paris, pe deplin restabilit. Pentru trimiterea a trei medici veterinari ca bursieri in străinătate, spre a se perfecționa la scala veterinară din Viena, se publică concurs pe l mna de 1 Sept. a. c., orele 2 p. m., in localul direcțiunei generale a serviciului sanitar. Condițiunile de admitere și program al concursului sunt publicate in «Monitorul Oficial No. 287 din 1887. Aspiranții vor înainta cererile împreună cu tote actele, direcțiunei generale a serviciului sanitar, cel mult până la 15 Aug. 1888. Dnpre ordinul d-lui ministru de Interne cu No 7501, în urma mijlocirei ministerului de externe cu No. 9332, Prefectul județului Bacău prin ordinul respectiv, aduce la cunoștința suprefecților a cărora arondismente merg până la frontiera despre Austria, cum că Legațiunea Imperială Austro-Ungară, comunică ca ministerul da resbel I. R. va trimite în curând în Transilvania câțiva ofițeri având Însărcinarea de a revizui și rectifica charta statului major. Putând ase ivi trebuința, ca acei ofițeri sâ treacă câteodată frontiera română, cere a se regula îngăduirea lor de liberă trecere, împreună cu personalul militar ce’i însoțește, pe teritorul român la câteva puncte, unde s’ar găsi așa trebuință. Comunică foaia personalului acelor ofițeri cari au așa însărcinare și care sunt: Căpitanul Rudolf Schmidt din regim. 8 de infanterie ca director . Locotenenții: Ales, Dollezal, Teodor Ruzik din reg. 10 de linie, Josef Nousa din reg. 18 de linie, Carol Uramski din reg. 90 de linie; sublocotenenții Leonard Gasser din reg. 93 de linie și Martin Rozmanitza din reg. 61 de infanterie, ca desemnatari, prin care fóie este însemnat și itineraru exact și punctele pe unde vor trece, în trebuința lucrărilor lor topografice. Ordon a se lua măsari cătră autoritățile nóstre de pe frontieră, se nu aducă impedecare la trecerea peste frontieră a zișilor ofițeri cu personalul militar ce-i însoțește, lămurinduse că ministerial, au eliberat și ordine deschise, în acesta privință fiecăruia din acei ofițeri. Ministerul Agriculturei publică un tablou statistic de întindere a semănăturilor din tomna anului 1887. După acest tablou întinderea totală a semănăturilor din tomna anului 1877, făcute în țara întreagă, se urcă la cifra de 1,490,452 hectare, din cari 464,994 hect. sem. făcute în ogore, 658,096 « . . porumbi și ce. 367,362 « « . miriște. Reportate la întinderea totală a semănătorilor, vie în proporția urmatore: «Corr. Poli.* i se scrie din București că ministerul Rosetti-Carp se abține cu desăvârșire de la orice inițiativă pentru resolvarea majoritatea cestiunilor, cari atârnă de la viitorelor corpuri legiuitore, cari se vor alege din nou Acesta se pute fice atât in ce privește modificările tarifului autonom, cât și reînoirea tratatului comercial cu Francia și continuarea tratărilor cu Austro-Ungaria. In tóte acestei chestiuni o procedare decisivă nu se va putea adopta decât după noile alegeri și după constituirea definitivă a unui cabinet sigur de o nouă majoritate. 31—20 la sută semănători în ogore. 44—15 . « porumbiște. 24-65 . « miriște, ! O nouă uneltire contra intereselor nóstre comerciale Citim in «Resboiul* . « Cititorii noștri ’și aduc aminte de acea faimoasă circulară confidențială, adresată Camerelor de comerciu de către guvernul unui stat din Germania și prin care, după ce se critica justiția țârii și comercianții români, erau preveniți toți exportatorii de mărfuri de a se păzi la acordarea de cresdit, pentru a nu-și perde bani. Ajungând în posesiunea unei asemenea circulări, noi iam fost cei dintăiu care am reprodus’o, după care totr’adevĕr d. Stătescu, fostul ministru de justiție de atunci, invită tribunalele să procedeze mai cu multă strășnicie contra faliților. Aceasta însă, după cum am arătat dăunzi n’a ținut decât un timp forte scurt, reîncepând din nou tate destrăbălările din trecut. Astațzi avem în înaintea nostru un alt soi de circulară în orginal, purtând în capul ei de două ori cu litere mari cuvîntul de confidențială și semnată : Herman Wittner în firma J. Wittner și comp. din Lipsea, având data de 1 Main a. c. Acesta circulară a fost trimiși comercianților și industriașilor mai însemnați din toată Germania, supuindu-le un nou proiect format de numitul evrei, al cărui scop este. De a fonda în Lipsea un centru prin care se treacă toate afacerile comerciale dintre exportatorii germani cu România ; cu alte cuvinte, orice comandă va voi să facă vre-un comerciant român ori la cine din Germania, la acest centru, adică, la lupin Herman Wittner, vor trebui cei interesați să arăte numele și comanda celui din România, pentru ca ei să se pronunțe, dacă și cât credit i se pute da. Circulara exprimând într’altele avantajele pe care le trage industria germană în urma resbelului vamal cu Austro-Ungaria, asigură că prin realizarea acestui plan exportul german s’ar putea mări și mai mult. Pentru a nu fi expuși exportatorii la pagube prin falimente, autorul acestui faimos proiect, care tinde a constitui un fel de monopol nemaipomenit, — se însărcinează, — însă fără nici un fel de răspundere, de a înființa un control în România prin angajarea unor agenți ad-hoc, dar și in caz de falimente, cei interesați vor fi ținuți sâ arăte agenții centrale din Lipsea creanțele lor, să ’i dea o procură însărcinând’o pe dînsa să întervie în numele tuturor creditorilor germani pe lângă autoritățile respective din România, să încheie concordate, acte de unire etc., etc. In schimb, pentru tote aceste servicii, japîn Herman Wittner cere: Ca fiecare aderent sa plătească ca un fel de taxă de inscripție 100 mărci, să-i numere la expedierea facturei câte o jumătate la suta din valorea tuturor afacerilor și să porte tote spesele ce va face agenția centrală cu regularea falimentelor, precum și tote spesele de parto scrisorilor și telegramelor. Circulara sfirșește prin a spune că mai multe firme însemnate au aderat deja la acest plan. Nu știm, dacă numitul va izbuti să realiseze un asemenea proiect, noi însă nu lipsim de a semnala acesta nouă uneltire contra intereselor nostre comerciale, deocamdată fără alte comentarii. Dacă nu ne înșelăm, există deja în București o sucursală a acestui gheșeftar, tot sub firma de Wittner. Până când nu vom putea afla pozitiv rezultatul circulării în cestiune, ar fi bine ca toți comercianții din România, cari an a face ca ci din Germania, sâ refuze într’un mod absolut d’a întră în vre o relație, fie cu acel Herman Wittner, fie cu oricare reprezentat al lui, pentru a nu cădea victima unui nou soi de explotare, unic in felul lui până așa. Tot deodată ținem la dispoziția tuturor originalul circularei, dacă ar voi s’o citească în întregul ei, mult și mai feriți de bóle ca locuitorii altor orașe. Inginerul orașului este d. Kerteh cunoscutul arhitect, care după 20 ani de muncă în țara Românească, s’a retras în orașul său natal, unde’și-a clădit o vilă minunată pe arcul cel mare care face admirațiunea tuturor trecătorilor. Sub direcția sa orașul va fi înzestrat un cărând cu o canalizare model și conformă cerințelor igienei, cu lumina electrică după sistemul cel mai nou și practic, se va aduce apă din munți, se va clădi un nou teatru, un mare stabiliment de băi, hale de bucate, căzărmi, școli de tot felul, reale, populare, gimnaziale, și de meserie. Și trebue să reamintim că deja Brașovul are diferite școli primare, 3 gimnazii superiore și o însemnată șcdlă de fete. In Brașov sunt mai mulți români ca în celelalte locuri unde vara obișnuim a merge, de aceea pate ne vina și mai bine a ne instala în acest oraș plăcut, eftin și mai în apropriere de țară ca oricare altul, când nu ne hotărâm a petrece vara pe la unele din stațiunile nostre balnere din țară. In anul acesta la depărtare de vr’o trei kilometri de Brașov, la un loc numit «Nonă», între brazi s’a clădit mai multe viile pentru familii întregi care se închiriază pentru tot sezonul cu prețuri forte avantagiose. Avis amatorilor. ACTE OFICIALE. Sunt numiți în magistratură: D. Const. N. Gherasim, jude-instrictor la tribunalul Dorohoi. D. Ion Cardaș supleant la tribunalul Putna. D. N. Bălănescu, jude la ocolul Turnu-Măgurele, județul Teleorman. D. N. Maimarol, supleant la tribunalul Teleorman. Botoșani. D. P. Chr Buruiană, jude al ocolului Huși. D. Const Hermeziu, jude al ocolului Fălciu. D. Panait Bogdan, jude ocolului Podoleni, jud. Fălciu. D. Ión Crasan, jude la ocol T. Severin. D. I. Plastara, jude la ocolul Topolog, ju dețul Argeș. DIN BERLIN „Universul” primește următorea corespondență din Berlin, cu data de 5 iunie. Autopsia corpului împăratului Frideric s’a făcut numai în partea gâtului. S’a găsit gâtlejul forte deranjat pe cancer, însă fără nici o spărtură între canalul mâncărei și al resuflărei. S’au găsit umflături pe pereții interiori ai canalului resuflărei și în jurul bronștelor. — In sala »Jaspis[ unde se află cadavrul, sunt atârnate la capul acestuia două tablouri de Coreggio: Christos încununat cu spini și sfânta Veronica. Pereții salei sunt îmbrăcați în pânslă negră care e bătută cu ținte și flori de aur. Pe jos sunt corone de flori rari naturale. ■— Cu o zi înainte de a muri, Frideric a tins să nu fie dus corpul lui în capitală care D. Radu Bălescu, substitut la trib. Vaslui, de curând a mai fost cufundată în doliu, ci si D. Mihail M. Râmniceanu, substitut la trib fie Îngropat la biserica garnizanei din Potibonalul Tecuci, , dar unde se află și mormântul lui Frideric D Gheorghe Racoviță, substitut la tribul cel mare. Cu tote astea capitala s’a pus simnalul Suceava. i gură în doliu, Iasă nici o prăvălie nu e în D. G. C. Marcu, jude la ocolul Jijia, jud. ] chisă; omenii se adună și comenteza știrile ce dau suplimentele de gazete cari es la tot ceasul. — Tote bisericile din Berlin sunt pline de lume; clopotele se trag pretutindeni. La catedrală pastorul Kögel și-a început predica funerară prin aceste cuvinte : "Nu vă rugați pentru vindecarea mea, ci pentru mântuirea mea". Acestea sunt cuvintele pe cari le adăă reposatul împărat unei deputațiuni a comercianților. Cuvântarea lui Kögel a fost așa impresionabilă încât tote femeile și fetele plângeau, iar bărbații aveau ochii umedi. El a vorbit despre cruda sortă a lui Frideric, unul din cei mai luminați bărbați nu numai din Germania, dar și din Europa. A zugrăvit — cuprins fiind el însuși de o nedescrisă emoțiune — suferințele neauzite ce a îndurat cu o mare bărbăție și pe urmă, cum în mijlocul atâtor nenorociri, a a lovi cea mai mare din tóte : perderea părintelui său iubit. Cum s’a urcat pe tron și cum a domnit ca un adevărat părinte de pe patul lui de durere. La eșirea din biserică, toți omenii au plecat la Postdam. BRAȘOVUL II PROGRES. Brașovul se îmbunătățește din ce în ce mai mult. Grație situației sale între munți, acest oraș, adăpostit iarna în contra vânturilor, se bucură în timpul căldurilor de o temperatură moderată, și de aerul cel mai curat, mulțumită edilităței orașului care-l menține în cea mai perfectă curățenie. Dar pe lângă avantagjele naturii, Brașovul de câțiva ani își face neîncetat o toaletă din ce în ce mai elegantă care încântă ochii călătorilor. Stradele, piețele se pavează după sistemul cel mai nou; edificii publice și private se ridică în tote părțile, grădini și alee noui, se trasează și răsarea prin minune. Din cauza bunelor condițiuni ale salubrității publice mortalitatea a scăzut în acest fericit oraș la 26 la mie. Astfel, pe lângă avantagiul de a trăi o viață fericită, locuitorii Brașovului mai au și acela de a trăi mai CRONICA ESTERNA Lăutarii români in Moscva. In jurnalul »Novoie Vremia» ce se redacteza in Petersburg, cetim urmatorea corespondență din Moscua, publicată in No. 4405 din 4 Iunie a. c. »Aci (Moscua) a sosit o orchestră populară română, sub conducerea șefului ei care e și violonist, Iancu Moldovan Orchestra e compusă din : 3 violine, violoncel, ghitară, cembal, flaut și vechiul instrument român naiv. Artiștii români cântă fără note, după auz reușesc in cântările lor naționale, precum și in motive spaniole, ungurești și evreești. Caracterul musicei române să distinge prin originalitatea sa primitivă. Execuțiunea lor ne amintește întru câtva cântecele țiganilor noștri (ruși), să disting insă mai mult prin asprime și melancolie decât prin bravură. Artiștii orchestrei sunt îmbrăcați in costum național de țaran român, având cordele tricolore peste umăr. Toți sunt forte bruneți, tip meridional. Orchestra română,—după informările ce avem—va debuta in seratele ce se organiseza in beneficiul „Crucii Roșie“. Ii putem prezice un mare succes de curiosiro*. Oare semănă acestă apreciare a presei ruse —despre niște lăutari,—cu apreciarea a unei părți din presa Bucureștină—despre vestitul cor al lui Slavianschi ? N. R. RUSIA ȘI AUSTRIA. Intr’o corespondență din Petersburg a Ziarului »Le Nord* se arată mirarea de cuvintele pacinice pe cari le-a rostit cu ocasiunea deschiderea delegațiunilor austro-ungare la Pesta împăratul Franz Iosef precum și Smolka și Tisza. Corespondentul crede că un asemenea limbagiu este un contrast isbitor față cu lim