Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-06-10 / nr. 63

nui simț­mânt de compătimire generală. Suntem într’adevăr în raporturi ața de intime și așa de strânse cu Germania, în­cât este natural de a ne întreba dacă a­­cestă schimbare de tron va exercita o in­fluență, și ce influență va putea avea a­­supra raporturilor de alianță. In acest timp din urmă deja, noi am avut proba strălucită că o altă schimbare de tron s’a făcut în imperiul vecin, fără a aduce nici o modificare, ceea ce pro­bează puterea și soliditatea acestei alianțe. De aceia, în cele două imperii, convinge­rea e deplina că relațiunile nostre nu vor suferi nici o schimbare Ministrul accentuează în urmă scopul pașnic al acestei alianțe, mai cu samă în­ fața spuselor presei rusești, spuse la care­ guvernul rus este străin El constată din nou că scopul alianței este menținerea păcii și a tratatelor. Aceiași declarațiune s’a făcut în fața comisiunei delegațiunei ungurești. Londra 19 Iunie, nu’și ascund temerile fiarele englezești pricinuite de lim­­bagiul lui Wilhelm II. «Standard» (Lee că acest limbagiu nu este sibsolutaumite amenințător, dar că dovedește un militarism care amintește evul­ mediu. f­iarele englezești se bizu­ie în general pa influența d-lui da Bismarck pentru a menține pacea în Europa. Berlin 19 iunie. Ziarele salută cu sim­patie proclamațiunea lui Wilhelm II, fl­­­când că poporul prusian va ajuta cu cre­dință pe suveranul său să ajungă­­ la sco­puile sublime ce-și propune. Ziarele se aștepta la o manifestație po­litică ulteriora, la deschiderea Reistagu­­lui și a Dietei. Berlin 20 Iunie. D. de Bismarck a a­­dresat ero­c lui de Kulnoky o depeșa forte pacinică, asigurăndu-l că este interpretul simțimintelor personale ale lui Wilhelm II. CRONICA INTERNA Plecarea Maiestăților Lor la Sinaia. Sâmbătă 4 Iunie, la orele II dim. Maj­­or Regile și Regina au părăsit capitala spre a merge la Sinaia. In gara Cotroceni, de unde a pornit trenul regal, Maj. Lor au fost intimpinate de d. T. Rosetti, ministru președinte, îm­preună cu toți d-nii miniștri presenți in Capitala, de d general Cernat, comandan­tul corpului II de armată, de d. I Calen­­dero, administratorul domeniului Coronei, de d. general Ipătescu, comandantul divi­ziei 3, de d. col Voinescu, prefectul po­liției Capitalei, de Casa civilă și militară a M. S. Regelui, de­­ colonel Budiștanu, comandantul pieței, și alte persone de dis­­tincțiune cu cari Maj. Lor se întreținuse mai mult timp. In acesta călătorie Maj. Lor sunt înso­țite de d-na Slánicenu, damă de onore a M. S Reginei, de d-șdrele de onore Ro­malo și Davila și de col. adjutant Robescu , iar d. G. Duca, directorul general al căi­lor ferate a condus trenul regal pănă la Sinaia, unde sosi la orele 2 jam. Ac­ Maj. Lor fură intimpinate de Ex. Sa d. Kennedy, însărcinatul de afaceri al Marei­ Britanii, ca d-na Kennedy, de d-na P. Carp, de d. col. Bibescu, de d. V. U­­rechiă, fost ministru, și de Primarul co­munei și un numeros public cu elevii de ambe sexe ale școlei din Sinaia și multe alte persone venite a petrece vara in a­­cestă localitate, cari salutară cu cea mai mare căldură pe iubiții noștri suverani, și oferiră M. S. Reginei forte frumóse bu­chete de flori. Onorurile militare au fost date de o com­panie din batal, 2 vânători ca drapelul, având la flancul drept pe d. maior Vidu­­lescu, comandantul batalionului, împreună cu întregul corp ofițeresc. După ce Regele trecu pe dinaintea fron­tului, fiind viu aclamat de trupă, intră in salonul gărei, unde Maj, Lor convorbiră cu multă afabilitate cu personele ad­­pre­sente. Apoi se urcară ia trăsura curței și se îndreptară mai ântâiu spre monastirea Sinaia, unde ascultară serviciul divin, după terminarea căruia, la orele 3, intrară la castelul Peleș, unde Maj. Lor au luat re­ședința pe timpul verei. (Monitorul). pentru catarisirea acestei bule în Francia și Italia. D. dr. Neagoe va fi însărcinat cu acesta misie. Despre requiemul ce s’a celebrat Luni la orele 10 dimin. in biserica reformată pentru împăratul Frederic III, seim ar­­matarele: Altarul, împodobit de flori și arbu­ști, era transformat in capelă ardentă. Dina­intea lui d. Brillow și cu cornițele de Val­­vitz primeau pe invitați. La drepta au luat loc miniștri români, prefectul poliției, Casa Maj. Sale represintatâ prin proiec­și tai palatului, directorul domenielor regale, do. colonel Candiano și maior Odobescu și d. Basset, in stânga toți miniștrii stre­ini și personalul legațiunilor in mare ți­nută. Ministrul german și însărcinatul de a­­faceri britanic aveau tote fireturile cer­u­te in semn de doliu al celor două fa­milii imperiale atinse prin mortea împă­ratului. După rugăciunea pastorului și după pre­dică, societatea «Liedertafel» a executat cu perfecțiune două immnrijfend HHk Men­­delsohn și cel­lalt de Kremser. Ceremonia n’a durat de­cât trei sfer­­turi de oră. Mai m­ulți profesori s’au oferit a face gratuit cursuri la clasa normală de la A­­sinul Elena Damna. D. dr. Brânză va face curs de bota­nică, d. C. Dimitrescu, estetica, d dr. Is­­trati va face cursuri de chimie și igienă, d. Tocilescu va face curs de istoria veche și istoria românilor și d. Grigorescu va face curs de sculptură pentru elevele din divisiunea numită «Ateneul Elisabeta». Comisia interimară a Capitalei a ho­tărât sa se facă o piață pe strada Cuza- Voda. Expropierile pentru acesta piață vor Începe în cărând. O grindină mare a căzut Sâmbătă a­­supra Focșanilor și a stricat mai multe vii.­­ Academia franceză a acordat reginei nostre marea medalie de aur pentru ope­ra sa: Cântece de pădure. Epitropia spitalului Stamsti-județian,­­ din orașul Folticeni, a fost autorizată ca­­ să primască legatul de 1,200 galbeni, lă­­­sat prin testamentul decedatei Maria Mo­­r­ruzi, născută Negrea, cu condițiune ca ve­­­­nitul acestui capital să se întrebuințeze la­­ cheltuelile pentru căutarea bolnavilor din acel spital, iar fondul să remână neatins. Ziarul «Concordia» din Bacău spune că s’a tratat vr’o doué­­ble la trib, de acolo, procesul escrocului Sion Gherei, acuzat pentru mai multe înșelăciuni făcute cu apa de aur. Abia Sâmbătă sara s’au terminat ple­doariile și Sion Gherei a fost condamnat, la 2 ani închisore și 4500 lei despăgu­biri civile, la perderea drepturilor civile și politice pe 6 ani și la cheltueli de ju­decată. Din Cernăuți se comunică că poliția de acolo, după cererea prefectului de Bo­toșani, a arestat pe fratele lui Emanuel Merdinger, pe Wilhelm, amândoi fiind con­statați ca falsificatori de bancnote româ­nești. S’a deschis pe sama ministerului de in­terne un credit extraordinar de 6000 lei, pentru trimiterea unui doctor care sâ stu­dieze pelagra și stabilimentele destinate S’a conferit medalia «Bene-Merenti* cl, 1 pentru merite artistice : D-șorelor Agata Bârsescu de la teatrul Curței din Viena, Elena Teodoriui, Car­­lota Leria, Clementina Schuch, născută Proska, din Dresda, d lui Kristoffer Ny­­rop, din Copenhaga, pentru scrierile sale asupra României, d-lui L. W. Fischer, din Sallach pentru traducerile sale din lite­ratura română, d-lui Duiliu Zamfirescu pentru lucrările sale literare, d lui C. Du­­mitrescu profesor la conservator, pentru compunerile sale musicale. Defunctul Dim. Poenărescu, lăsând prin testamentul seu 14.400 lei, pentru a se trimite in străinătate 2 tineri ca să’și com­­plecteze studiile in ramura agriculturei, se publică concurs pe ziua de 30 Sept. 188­3, pentru ocuparea acestor două burse. Concursul se va ține in București (lo­calul ministerului de agricultură), in ziua arătată, la orele 10 dim Aceste burse se acordă pentru timp de 2 ani de zlile, iar candidații cari vor reuși la concurs, vor fi trimiși, unul la scala de agricultură din Grigeon (Francia) și unul la scala de agricultură din Hoheneim (Ger­mania), sau ambii la una din aceste două școle. Candidații spre a putea fi primi­i la con­­curs, trebue să satisfacă urmatorele con­­dițiuni : 1) Să fie români ; 2) Să aibă etatea intre 19 și 24 ani, dovediți ca actul de naștere ; 3) Să posedă diploma de capacitate scólei de agricultură și silvicultură de la­­ Herăstrău. I j CUR IERUL TH. BALAS3AN, Vineri 10 Iunie, I. P. S. S. Mitropo­litul Primat va părăsi Capitala, ducându se la băi la Kissingen. In timpul absenței E. S. Mitropolitu­lui, afacerile eparh­iei se vor dirige de arhiereul Inocenție Ploesceanu, vicarul sf. Mitropolit. D. Emil Costinescu s’a reîntors de la Paris, pe deplin restabilit. Pentru trimiterea a trei medici veteri­nari ca bursieri in străinătate, spre a se perfecționa la scala veterinară din Viena, se publică concurs pe l mna de 1 Sept. a. c., orele 2 p. m., in localul direcțiunei ge­nerale a serviciului sanitar. Condițiunile de admitere și program al concursului sunt publicate in «Monitorul Oficial No. 287 din 1887. Aspiranții vor înainta cererile împreună cu tote actele, direcțiunei generale a ser­viciului sanitar, cel mult până la 15 Aug. 1888. Dnpre ordinul d-lui ministru de Interne cu No 7501, în urma mijlocirei minis­terului de externe cu No. 9332, Prefectul județului Bacău prin ordinul respectiv, aduce la cunoștința suprefecților a cărora arondismente merg până la frontiera despre Austria, cum că Legațiunea Imperială Aus­­tro-Ungară, comunică ca ministerul da resbel I. R. va trimite în curând în Tran­silvania câți­va ofițeri având Însărcinarea de a revizui și rectifica charta statului major. Putând ase ivi trebuința, ca acei ofițeri sâ treacă câte­odată frontiera ro­mână, cere a se regula îngăduirea lor de liberă trecere, împreună cu personalul mi­litar ce’i însoțește, pe teritorul român la câte­va puncte, unde s’ar găsi așa trebuință. Comunică foaia personalului acelor ofi­țeri cari au așa însărcinare și care sunt: Căpitanul Rudolf Schmidt din regim. 8 de infanterie ca director . Locotenenții: Ales, Dollezal, Teodor Ruzik din reg. 10 de linie, Josef Nousa din reg. 18 de linie, Carol Uramski din reg. 90 de linie; sub­locotenenții Leonard Gasser din reg. 93 de linie și Martin Rozmanitza din reg. 61 de infanterie, ca desemnatari, prin care fóie este însemnat și itineraru exact și punctele pe unde vor trece, în trebuința lucrărilor lor topografice. Ordon a se lua măsari cătră autoritățile nóstre de pe fron­tieră, se nu aducă impedecare la trecerea peste frontieră a zișilor ofițeri cu perso­­nalul militar ce-i însoțește, lămurinduse că ministerial, au eliberat și ordine deschise, în acesta privință fie­căruia din acei ofițeri. Ministerul Agriculturei publică un tablou statistic de întindere a semănăturilor din tomna anului 1887. După acest tablou întinderea totală a semănăturilor din tomna anului 1877, fă­cute în țara întreagă, se urcă la cifra de 1,490,452 hectare, din cari 464,994 hect. sem. făcute în ogore, 658,096 « . . porumbi și ce. 367,362 « « . miriște. Reportate la întinderea totală a semă­nătorilor, vie în proporția urmatore: «Corr. Poli.* i se scrie din București că ministerul Rosetti-Carp se abține cu desăvârșire de la ori­ce inițiativă pentru resolvarea majoritatea cestiunilor, cari atârnă de la viitorelor corpuri legiuitore, cari se vor alege din nou Acesta se pute­­ fice atât in ce privește modificările tari­­fului autonom, cât și reînoirea tratatului comercial cu Francia și continuarea tra­tărilor cu Austro-Ungaria. In tóte aceste­i chestiuni o procedare decisivă nu se va­­ putea adopta de­cât după noile alegeri și după constituirea definitivă a unui cabinet sigur de o nouă majoritate. 31—20 la sută semănători în ogore. 44—15 . « porumbiște. 24-65 . « miriște, ! O nouă uneltire contra intereselor nóstre comerciale Citim in «Resboiul* . « Cititorii noștri ’și aduc aminte de ace­a faimoasă circulară confidențială, adresată Camerelor de comerciu de către guvernul unui stat din Germania și prin care, după ce se critica justiția țârii și comercianții­­ români, erau preveniți toți exportatorii de mărfuri de a se păzi la acordarea de cre­­sdit, pentru a nu-și perde bani. Ajungând­­ în posesiunea unei asemenea circulări, noi iam fost cei dintăiu care am­ reprodus’o, după care totr’adevĕr d. Stătescu, fostul ministru de justiție de atunci, invită tri­bunalele să procedeze mai cu multă străș­nicie contra faliților. Aceasta însă, după cum am arătat dăunzi n’a ținut decât un timp forte scurt, reîncepând din nou tate destrăbălările din trecut. Astațzi avem în î­naintea nostru un alt soi de circulară în orginal, purtând în capul ei de două ori cu litere mari cuvîntul de confidențială și semnată : Herman Wittner în firma J. Wittner și comp. din Lipsea, având data de 1 Main a. c. Acesta circulară a fost trimiși comer­cianților și industriașilor mai însemnați din toată Germania, supuindu-le un nou proiect format de numitul evrei, al cărui scop este. De a fonda în Lipsea un centru prin care se treacă toate afacerile comerciale dintre exportatorii germani cu România ; cu alte cuvinte, ori­ce comandă va voi să facă vre-un comerciant român ori la cine din Germania, la acest centru, adică, la lupin Herman Wittner, vor trebui cei in­teresați să arăte numele și comanda celui din România, pentru ca ei să se pronunțe, dacă și cât credit i se pute da. Circulara exprimând într’altele avanta­jele pe care le trage industria germană în urma resbelului vamal cu Austro-Un­garia, asigură că prin realizarea acestui plan exportul german s’ar putea mări și mai mult. Pentru a nu fi expuși exportatorii la pagube prin falimente, autorul acestui fai­mos proiect, care tinde a constitui un fel de monopol ne­mai­pomenit, — se însăr­cinează, — însă fără nici un fel de răs­­pundere, de a înființa un control în Ro­mânia prin angajarea unor agenți ad-hoc, dar și in caz de falimente, cei interesați vor fi ținuți sâ arăte agenții centrale din Lipsea creanțele lor, să ’i dea o procură însărcinând’o pe dînsa să întervie în nu­mele tuturor creditorilor germani pe lângă autoritățile respective din România, să în­cheie concordate, acte de unire etc., etc. In schimb, pentru tote aceste servicii, ja­­pîn Herman Wittner cere: Ca fie­care a­­derent sa plătească ca un fel de taxă de inscripție 100 mărci, să-i numere la ex­­pedierea facturei câte o jumătate la suta din valorea tuturor afacerilor și să porte tote spesele ce va face agenția centrală cu regularea falimentelor, precum și tote spesele de parto scrisorilor și telegrame­lor. Circulara sfirșește prin a spune că mai multe firme însemnate au aderat deja la acest plan. Nu știm, dacă numitul va izbuti să re­­aliseze un asemenea proiect, noi însă nu lipsim de a semnala acesta nouă uneltire contra intereselor nostre comerciale, de­o­cam­dată fără alte comentarii. Dacă nu ne înșelăm, există deja în București o sucursală a acestui gheșeftar, tot sub fir­ma de Wittner. Până când nu vom putea afla pozitiv rezultatul circulării în cestiune, ar fi bine ca toți comercianții din România, cari an a face ca c­i din Germania, sâ refuze în­­tr’un mod absolut d’a întră în vre o re­lație, fie cu acel Herman Wittner, fie cu ori­care reprezentat al lui, pentru a nu cădea victima unui nou soi de explotare, unic in felul lui până așa­. Tot de­odată ținem la dispoziția tutu­ror originalul circularei, dacă ar voi s’o citească în întregul ei, mult și mai feriți de bóle ca locuitorii altor orașe. Inginerul orașului este d. Kerteh cu­noscutul arhitect, care după 20 ani de muncă în țara Românească, s’a retras în orașul său natal, unde’și-a clădit o vilă minunată pe arcul cel mare care face ad­­mirațiunea tuturor trecătorilor. Sub direcția sa orașul va fi înzestrat un cărând cu o canalizare model și con­formă cerințelor igienei, cu lumina elec­trică după sistemul cel mai nou și practic, se va aduce apă din munți, se va clădi un nou teatru, un mare stabiliment de băi, hale de bucate, căzărmi, școli de tot felul, reale, populare, gimnaziale, și de meserie. Și trebue să reamintim că deja Brașovul are diferite școli primare, 3 gim­nazii superiore și o însemnată șcdlă de fete. In Brașov sunt mai mulți români ca în cele­lalte locuri unde vara obișnuim a merge, de aceea pate ne vina și mai bine a ne instala în acest oraș plăcut, eftin și mai în apropriere de țară ca ori­care altul, când nu ne hotărâm a petrece vara pe la unele din stațiunile nostre balnere din țară. In anul acesta la depărtare de vr’o trei k­ilometri de Brașov, la un loc numit «Nonă», între brazi s’a clădit mai multe viile pentru familii întregi care se închi­riază pentru tot sezonul cu prețuri forte avantagiose. Avis amatorilor. ACTE OFICIALE. Sunt numiți în magistratură: D. Const. N. Gherasim, jude-instrictor la tribunalul Dorohoi. D. Ion Cardaș supleant la tribunalul Putna. D. N. Bălănescu, jude la ocolul Turnu-Mă­­gurele, județul Teleorman. D. N. Maimarol, supleant la tribunalul Te­leorman. Botoșani. D. P. Chr Buruiană, jude al ocolului Huși. D. Const Herm­eziu, jude al ocolului Fălciu. D. Panait Bogdan, jude ocolului Podoleni, jud. Fălciu. D. Ión Crasan, jude la ocol T. Severin. D. I. Plastara, jude la ocolul Topolog, ju dețul Argeș. DIN BERLIN „Universul” primește următorea corespon­dență din Berlin, cu data de 5 iunie. Autopsia corpului împăratului Frideric s’a făcut numai în partea gâtului. S’a găsit gât­lejul forte deranjat pe cancer, însă fără nici o spărtură între canalul mâncărei și al resu­­flărei. S’au găsit umflături pe pereții interiori ai canalului resuflărei și în jurul bronștelor. — In sala »Jaspis[ unde se află cadavrul, sunt atârnate la capul acestuia două tablouri de Coreggio: Christos încununat cu spini și sfânta Veronica. Pereții salei sunt îmbrăcați în pânslă negră care e bătută cu ținte și flori de aur. Pe jos sunt corone de flori rari naturale. ■— Cu o­­ zi înainte de a muri, Frideric a tins să nu fie dus corpul lui în capitală care D. Radu Bălescu, substitut la trib. Vaslui,­­ de curând a mai fost cufundată în doliu, ci si D. Mihail M. Râmniceanu, substitut la tri­­b fie Îngropat la biserica garnizanei din Poti­­bonalul Tecuci, , dar unde se află și mormântul lui Frideric D Gheorghe Racoviță, substitut la tribu­l cel mare. Cu tote astea capitala s’a pus sim­­nalul Suceava. i gură în doliu, Iasă nici o prăvălie nu e în­ D. G. C. Marcu, jude la ocolul Jijia, jud. ] chisă; omenii se adună și comenteza știrile ce dau suplimentele de gazete cari es la tot ceasul. — Tote bisericile din Berlin sunt pline de lume; clopotele se trag pretutindeni. La ca­­­tedrală pastorul Kögel și-a început predica funerară prin aceste cuvinte : "Nu vă rugați pentru vindecarea mea, ci pentru mântuirea mea". Acestea sunt cuvintele pe cari le a­dăă re­­posatul împărat unei deputațiuni a comer­cianților. Cuvântarea lui Kögel a fost așa impresio­nabilă în­cât tote femeile și fetele plângeau, iar bărbații aveau ochii um­ed­i. El a vorbit despre cruda sortă a lui Fri­deric, unul din cei mai luminați bărbați nu numai din Germania, dar și din Europa. A zugrăvit — cuprins fiind el însuși de o nedes­­crisă emoțiune — suferințele neauzite ce a în­durat cu o mare bărbăție și pe urmă, cum în mijlocul atâtor nenorociri, a a lovi cea mai mare din tóte : perderea părintelui său iubit. Cum s’a urcat pe tron și cum­ a domnit ca un ade­vărat părinte de pe patul lui de durere. La eșirea din biserică, toți omenii au ple­cat la Postdam. BRAȘOVUL II PROGRES. Brașovul se îmbunătățește din ce în ce mai mult. Grație situației sale între munți, acest oraș, adăpostit iarna în contra vân­turilor, se bucură în timpul căldurilor de o temperatură moderată, și de aerul cel mai curat, mulțumită edilităței orașului care-l menține în cea mai perfectă curățenie. Dar pe lângă avantagjele naturii, Bra­șovul de câți­va ani își face neîncetat o toaletă din ce în ce mai elegantă care încântă ochii călătorilor. Stradele, piețele se pavează după sistemul cel mai nou; edificii publice și private se ridică în tote părțile, grădini și alee noui, se trasează și răsar­ea prin minune. Din cauza bu­nelor condițiuni ale salubrității publice mortalitatea a scăzut în acest fericit oraș la 26 la mie. Ast­fel, pe lângă avantagiul de a trăi o viață fericită, locuitorii Bra­­șovului mai au și acela de a trăi mai CRONICA ESTERNA Lăutarii români in Moscva. In jurnalul »Novoie Vremia» ce se redac­­teza in Petersburg, cetim urmatorea corespon­dență din Moscua, publicată in No. 4405 din 4 Iunie a. c. »Aci (Moscua) a sosit o orchestră populară română, sub conducerea șefului ei care e și violonist, Iancu Moldovan Orchestra e com­pusă din : 3 violine, violoncel, ghitară, cembal, flaut și vechiul instrument român naiv. Artiștii români cântă fără note, după auz reușesc in cântările lor naționale, precum și in motive spaniole, ungurești și evreești. Ca­racterul musicei române să distinge prin ori­ginalitatea sa primitivă. Execuțiunea lor ne a­mintește întru cât­va cântecele țiganilor noș­tri (ruși), să disting insă mai mult prin as­prime și melancolie de­cât prin bravură. Artiștii orchestrei sunt îmbrăcați in costum național de țaran român, având cordele trico­lore peste umăr. Toți sunt forte bruneți, tip meridional. Orchestra română,—după informările ce a­­vem—va debuta in seratele ce se organiseza in beneficiul „Crucii Roșie“. Ii putem prezice un mare succes de curiosiro*. Oare semănă acestă apreciare a presei ruse —despre niște lăutari,—cu apreciarea a unei părți din presa Bucureștină—despre vestitul cor al lui Slavianschi ? N. R. RUSIA ȘI AUSTRIA. Intr’o corespondență din Petersburg a Zia­rului »Le Nord* se arată mirarea de cuvin­tele pacinice pe cari le-a rostit cu ocasiunea deschiderea delegațiunilor austro-ungare la Pes­ta împăratul Franz Iosef precum și Smolka și Tisza. Corespondentul crede că un asemenea limbagiu este un contrast isbitor față cu lim­

Next