Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-07-22 / nr. 81

□ei bulgare e mai puțin­­ [UNK] acțiunea Turciei, de­cât într’o schimbare a po­liticei austriace, dar nu se speră așa ceva. Viena Bl Iulie. Se anunță din Con­­stantinopol, că se prepară remaniarea cabinetului și că de când a sosit sir White, se constată o apropiere între Turcia și Anglia. Hamburg­ul Iulie. Se așteptă sosi­rea împăratului la Fridrichsruhe, unde se face mari pregătiri de primire. Belgrad 31 Iulie. Cu ocazia serbă­­rii zilei nașterei sale prințul regal va fi numit locotenent. Sofia 31 Iulie. Cuggia, atașat mi­litar al Italiei la Sofia, a fost ales de corpul diplomatic, de acord cu guver­nul bulgar și cel italian, spre a în­cerca să scape pe cei răpiți de tîlhari. München 31 iulie. Când cu proce­siunea solemnă, ce s’a făcut ieri cu ocaziunea serbărei centenariului lui Ludovic I, s’au speriat trei elefanți, care năvălind în mulțime au produs o panică. Ca la douăzeci persone sunt greu rănite. Mai multe tribune s’au uzur­­pat, rănind pe mulți spectatori. CRONICA INTERNA Călătoria Majestăților Lor. Joi, 14 c., la orele 6 p. m., Mar­ia Regele, însoțit de d. inspector-general dr. Teodori și de adjutantul de serviciu, a pă­răsit orașul Oderberg, îndreptându se spre Graffenberg. In tot parcursul drumului, Mar. Sa, cu tote că a călătorit sub cel mai strict in­cognito, a fost viu aclamat de un nume­­ros public. La Ziegenhals, fruntaria prusiana, M. S. a fost întimpinat de comandantul es­­cadronului de husari, înconjurat de do. o­­fițeri in garniscop in acest oraș și de po­­pulațiune, care a făcut o primire entusi­­astă Suveranului nostru. După ce Mar­ia a bine-voit a se întreține cu doi ofițeri, trenul plecând din gară, a sosit la orele 10 jum. sara la stațiunea Freiwaldau-Graf­­fenberg, frumos împodobită și iluminată. Aci prefectul local, primarul orașului și un numeros public așteptau pe peronul gării pe Maj. La vrându’I bună venire, Maj, La, urcându-Se in trăsură, se în­dreptă spre Graffenberg, in mijlocul acla­­mărilor populațiunei, și la orele 10 și 3 sferturi sosi la locuința Sa, unde fu în­timpinat de d. dr. Schindler, medicul-șef al stabilimentului băilor, in casa căruia Maj. Sa a luat domiciliu. Vineri, Msj. Sa, la orele 11 jum. bine­voi a primi in audiență pe d. dr. Schwartz, primarul orașului, pe dd. I. Klimek, comi­­sarul-șef al localităței și dr. Sloianu, mem­bru al comisiunei băilor. — DĂRILE VIILOR FILOXERATE Consiliul de miniștrii a decis următo­­rele: I. Suspendarea în județul Prahova, pe anul 1887—1888, a perceperei dârei de 4 lei de hectar, înființată prin legea de la 5 Aprilie 1885, pentru combaterea fi­loxerei, se menține pentru acel an până la regularea cestiunei prin o lege. II. De la 1 Aprilie 1888 și până la votarea unei legi modificatóre celei în vi­­gore, atât în jud. Prahova, cât și în tote celel alte județe, nu se va percepe din a­­cesta dare de­cât numai 1 leu, 50 bani de hectar. III. De la 1 Aprilie 1888 și numai pentru viitor, tote viile filoxerate vor fi scutite provizoriu atât de darea de 4 lei de hectar, prevăzută prin legea pentru combaterea filoxerei, cât și de tote cele­­alte dări către comună, județ și Stat, a­­fără de darea prevăzută de aliniatul II, de sub art. 9 din legea fondată de la 27 Martie 1885, până când Corpurile legiui­­tore vor da legala interpretare art. 29 din menționata lege. Scăderea se va face din oficiu de că­tre ministerul de finance după constatările serviciului anti-filoxeric. IV. Tote viile filoxerate scăzute de dări conform art. precedent, vor fi supuse de la 1 Aprilie 1888, și numai pentru vii­tor, la plata de 1 leu de hectar, potrivit aliniatului II de sub art. 9 din legea fun­ciară de la 27 Martie 1885. CONVENȚIE COMERCIALA Guvernul Român a făcut cunoscut în­­tr-un oficios guvernului Austro-Ungar că nu va mai lua inițiativa unei propuneri pentru a cădea de acord asupra unei în­cheieri eventuale de convenție comercială. Guvernul Român va aștepta ca Austro- Ungaria să cară făcând demersurile ne­cesare pentru încheierea unei asemenea convențiuni. Felicităm guvernul nostru pentru atitu­dinea sa demnă și energică față cu ma­rele imperiu vecin. Ministerul domeniilor a decis să vie in ajutorul sătenilor, ale căror recolte au fost bătute de grindină. Citim în «Tutova* cum că secerișul mai în tot județul seu este aprópe a se fini. Abundența recoltei anul acesta este una din cele mai rari, din care cauză tre­­eratul va dura forte mult. Tot în «Tutova» citim că n’a plouat de mult prin tot județul, ceea ce face pe mulți să dispereze. Popușoii, hrana unică a locuitorului țeran, pe la unele locuri s’au uscat, iar pe la altele sunt pe cale a se usca, dacă nu le va veni in ajutor vre-o plaie bine-facătare. «Lupta* spune că Sâmbătă sara, pe la orele 10, s’a întâmplat o nenorocire in casa No. 79 din strada Știrbei-Vodă. O doică, adormind cu lampa aprinsă, s’a deșteptat cuprinsă de flăcări produse prin spargerea lămpei. I s’a ars peptul și piciorele. RUL­TH. BALASSAN____ Cop Iul care era in leagăn de o parte n’a fost atins de flăcări. Guvernul României a fost informat de guvernul Imperiului Otoman la 11 (23) April 1888 că aplicarea măsurei pentru oprirea importațiunei în Turcia a uleiului de bumbac și a uleiurilor amestecate a fost prelungită până la 1 (13) iulie 1888, și că după trecerea acestui termen măr­furile de acesta categorie ce s’ar găsi in prăvălii și magazii vor fi sechestrate și confiscate, iar acele ce se vor importa în intervalul menținut vor fi denaturate prin substanțe colorante. Acum guvernul nostru a fost informat mai din nou de guvernul imperial că mă­­sura de prohibițiune în privința uleiuri­lor pure de bumbac a fost ridicată cu con­­dițiune ca acele uleiuri la introducerea lor să fie declarate sau devenite prin ori­ce alt mijloc improprii alimentațiunei, fie la locul de provenință, fie la sosirea lor. PRUNELE USCATE Prin Monitorul oficial, de la 3 Iulie a. c. Ministerul agricultureii, industriei, comerciului și domeniilor, aduce la cuno­­ștința publicului cum că la tomina va fi o expozițiune pomologică la Viena. Iată cuprinsul acestui anunciu: La 29 Septembre 1888 se va deschide a Viena o exposiție pomologică, care va­­inea pană la 7 Octombre, și va fi com­­binată cu un târg de fructe. Două secțiuni din acestă exposiție, al căror patronagiu a bine-voit a’l primi A S. I. și R. Arc­iducele Carol Ludvig, vor avea un caracter internațional și vor fi deschise exposanților din tote țările. Intr’una din aceste secțiuni se vor pune aparatele care usucă fructele. In cea­laltă secțiune internațională se vor admite instrumentele și invențiunile privitoare la cultura arborilor fructiferi exploatarea comercială a productelor, pre­cum : Altoaile și noi procedeuri de altoire, cosorul, gunoie pentru îngrășat pământul, teascuri și mori pentru fructe, mașini pen­tru, tăiatul și jupuitul fructelor, unelte de gradinărie de diferite feluri, aparate pen­tru preparațiunea mustului, nioi sisteme de ambalagiu. Exposanții străini cari vor dori să ia parte la acest concurs vor trebui să în­științeze despre acesta până la 15 iulie cel mai târziu pe societatea pomologică austriacă (Oesterreichischer Pomologen- Verein), la Leechwald Graz Stiria. Acetă societate se însărcinează aseme­nea de a da tote lămuririle ulteriore ce­ i se vor cere de către exposant. Ministerul aduce cele ce preced la cu­noștința corporațiunilor și particularilor ce ar putea avea un interes special de a profita de acesta exposițiune. După cum se vede acesta exposițiune va produce tot ce se raporta la cultura pomilor, la producțiunea fructelor și la mijlocele de a le nobiliza și păstra. Par­tea exposițiunei care ni se pare însă a a­­vea un interes capital pentru țara noistră este cea relativă la aparatele pentru us­carea fructelor, la explotarea lor comer­cială și la metodele de ambalagiu. In adevăr fructele uscate și cu deose­bire prunele uscate sau afumate formeză un obiect important în comercial substan­ți are. Nu mai departe de câ­ti­re este o țară mica esportă dr­e cantități însemnate de pru­p numai în țările europene dar c­­i în America- Locuitorii din r­ irabile acestei producțiuni în­­ beneficii destul de frumose ci aerciu­­are se întind în țară nostră di­n ți pănă la Dorohoi, formaz­ă totul priviligiată pentru pro­du­ctelor. Pomii de tot felul și c­ prunii ocupă suprafața în­se fucțiunea lor însă nu se în­tr I modul cel mai avantajos, are parte din prunele pro­­de la noi se întrebuințează la fal țul cei și ne îndoim mult, da­rte modul cel mai profitabi de b­une, și mai cu semă cele­bri convin cu deosebire pentru act usucă, sau se afumă, în a­ces­t se conservă timp îndelun­gat isportă cu multă înlesnire la desfacere. j am văzut procedeurile în­tre noi fie pentru uscarea pru­nei­tru afumarea lor lasă mult de aport cu practica din alte țări­­ iii ci cu procedeuri mai per ar produce nu numai eco­nom ci s’ar putea trage foloase însi esportarea lor,­­ cărei, conservărei și a am­băli­ilor și în genere a tufelor frut­ează în special pe propri­etat­­ea podgorilor. Viile dis­trus­­ă nu pot găsi o întrebu­ința­tă de­cât plantându-se cu pom­n tote aceste localități pro­duc) or roditori este menită a lua­­ din ce în ce mai mare. Nen­sțând în modul cel mai e­conc­­ vor putea podgorenii să se d­a câtva de pagubele pro­duse­i viilor ce amenință să ia prop ce în ce mai mari prin estin­ului filoxeric. C în causă nu pot de cât sä p no cele ce se vor espune la T­ V. Cărnu-Munteanu Soci ru invețătura poporului roi­ iști). Secțiunea centrală. O­rei primare ale societăței se 1 i August 1888, iar ale șcale­a 1 Septembre 1888. Zo­nală a societăței fiind a­nul­ase vacante, dintre cari 5 înt societate și 2 de județul Ilfov, concurs pantru ziua de 1 Se­­88. Spi is se cere ca candidatul să pr tmrele acte : a) >tez din care să se vaflă că an­re 15—17 ani și că e născut nună rurală din părinți săteni naturalisați. b) accină. c) < me din partea a trei sau­­ atru­­ărită de primăria locală n car .va dă domiciliul părinți­or s­ăului și că íntr’adevĕr dânșii se indestalatöze pentru a’i da scațiune. d)­­ re absolvire a vre­unei șcale t­e­­r­mis va fi dator să de­­ nnă­­ ia șcalei o declarațiune din pi­ților sau a epi­tropul­ui și întă aâria locală, că va urma cursuri armate cu silință și cu jună s­­ ă după terminare va servi î publică (10) fiece ani ca înv< î; iar la cas contrariu va fi d­ească îndoit cheltuelile ce sau Insul și institut. Pe . eri se primesc și sol­venți, I 400 lei pe an, ca chel­tueli d e. Inse rm instrucțiunilor onor. ministe­lor și instrucțianei pu­blice, s­au șcala primară de la 1—15 lusiv, iar pentru aspi­ranți si ca solvenți de la 20 —31 i siv, in localul societă­ței (Cu ei Sf. Ecaterina), OFICIALE. Sunt și înaintați pe ziua de 13 Iulii D. V­iviu, actual comisar, in funcțiun­iu al orașului T.-Fru­mos din D. V actual sub-comisar, in funcțiun­ar pe lângă acea poli­ție, in 1 nou înființate. D. Pe­iu in funcțiunea de co­misar pe ția orașului T.-Jiu. D. Gr î in funcțiunea de co­misar pe la orașului Tecuciu. D. N.­cu, absolvent cu di­plomă al­griculturii și silvicul­tură de 1 și al școlei forestiere din Nancy, este numit profesor cu titlu provisoriu la catedra de silvicultură la școla centrală de agricultură și silvicultură de la Herăstrău. D. An. Hagianu, s’a numit controlor la casa de credit agricol din jud. Ialomița. D. G. Grant, actual ajutor-comptabil la biuroul vămilor, din administrația centrală a financelor, este numit impiegat statistic in serviciul taxei de jumătate la sută, pe lângă acea administație. I­. C. Crupenschi directorul prefecturei jud. Bacău este însărcinat să gereze afa­cerile acelei prefecturi pe timpul absenței d-lui D. R. Tescanu, prefectul titular, in concediul de 30­­ Iile ce i s’a acordat cu începere de la 15 Iuile. In administra jud. Ialomiță , D. G. C. Iancovescu, fost administrator in Dobro­gea, in funcțiunea de director al prefec­turei jud , in locul aflat vacant prin de­­misiunea d-lui C Nenișor, In administrația jud. Iași: D. Eugen Zira, in funcțiunea de ajutor la suprefec­­tura plășei Bahlui-Cârligătura. In admin. jud. Mehedinți: D. N Cris­­tescu, fost ajutor de subprestetură, in a­­ceiași calitate la pl. Motru de­ Jos-Dum­­brava. In admin. jud. Muscel: L­. Mihail Mi­­hăescu, in funcțiunea de comisar poliție­­nesc al gărei Câmpu-Lung. In admin. jud. Feleni : D. Nic. Burghe­­lea in funcțiunea de polițai al orașului Husi. D. Pavel Jecu, fost sub­prefect, in fun­­țiunea de șef de birou in cancelaria pre­­fecturei jud. In admin, jud. Tulcea. D. Const. Jalo­­va in funcț. de comisar polițienesc al o­­rașului Măcin, in locul d-lui Mărgărint Popovici. In­admin, jud. Constanța : D. D. Birza, in fanc. de comisar polițienesc al orașului Cernavoda. D. N. Antonescu, fost ajutor de supre­­fectură, este numit in funcț. de comisar cl. II pe lângă prefectura poliției capitalei, D Gh. Nicolau s’a confirmat in funcț. de primar al comunei urbane Tecuciu, din jud. Tecuciu, iar dd. I Lenescu și Gh­iularu ajutare primarului. D. Anastase Triandafil s’a confirmat in funcț. de primar al comunei nrbiDe Huși, din jud. Fălciu, iar bd. I. Gheorgh­e și E­nache Enăcescu ajutare primarului. S’au făcut urmatórele înaintări in ar­mată : Costescu Constantin, locot de la­­ 1884, Nov. 1, din reg. 6 artilerie, la gradul de căpitan in reg. 2 artilerie. Sub­locot. Urlățeanu Constantin din reg 7 artilerie, la gradul de locotenent in reg. 5 artilerie. Căpitanul Dimancea Hiralambie, sub directorul pirotehniei, incetază de a mai compta in cadrele efective ale armatei, pe timpul cât va funcționa ca comisar direc­tor al prefecturei poliției Capitalei și pănă a de vacanță, pâstrându-i-se tote drep­turile la înaintare in armată. Societatea «Unirea» a constructorilor români din Bucuresci este autorizată să primescă legatul de 10,000 lei efecte lă­sate scalei acelei societăți de defunctul A­tanasiu Petru prin testamentul seu. Sunt numiți in serviciul exterior al de­­positelor de tutunuri: D. Cadescu N., in postul de impiegat clasa I. D. M. M. Voicu, in postul de impiegat clasa I. D. P. Crupenschi, in postul de impie­gat cl. NI. D. A. Spiru Paul, in postul de impie­gat clasa II. D. N. Minculescu, in postul vacant de impiegat cl. II. 1­. N. M­icăescu, revisor pe fruntarie a Covurlui. D. C. Filotti, revisor de fruntarie la Brăila. D. Al. Novacescu, revisor de fruntarie a Fălciu. D. Marin Niculescu, verificator cl. II. D. Petre Cârlea, in postul de verifica­tor cl III. D. N. Balaciu și Al. Gheorghiu, in pos­turile de verificatori cl. III. D. Al. Ionescu, guard pedestru. D. I. Bengescu, guard calare. D. N.ță Igoaf, revisor al pazei frun­­tarielor. D. Gh Bălășescu, sub­ revizor la punc­tul Vârciorova D. N. Iordanescu, sub-revisor de colare. D. D. Paunescu, fost impiegat de ur­mărire in capitală, in același post. Expropierea terenurilor necesare lucră­rilor de întărire de la Focșani și Galați , se declară de utilitate publică. Luarea in posesiune a acelor terenuri se declară de urgență S’a acordat dreptul de a purta medalia ,Virtutea Militară­ de argint sergentului­­major Gorovei Ernest, din escadronul 4 tren, pentru 12 ani de serviciu nele tre­­i rupt in gradul de sub­ofițer, calculat în­doit timpul de campanie, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fie­care an. D. Toma Tatovici, mare proprietar, o numit in funcțiunea de comisar al guver­nului pe lângă casa de credit agricol din jud. Putna, in locul d-lui A. P. Dumitriu, trecut in altă funcțiune. D. Gr. Bengliu, actual verificator cl. I s’a numit, sub aprobarea ulteriorJ a M.S. Regelui, in funcțiunea de ajutor compta­­bil, in serviciul casierielor generale de județe, in locul d-lui G. Onițescu care se lasă in disponibilitate. M. S. Regele a bine-voit a gradia pe I. I Trăteanu și Sandu Ion Cealău, de pe­­depsa închisorei la care sunt condamnați, cel d’ântăiu prin cartea de judecată a ju­decătoriei ocolului Siretu cu No. 88 din 1887, și cel de al doilea prin decisiunea curței de apel din Bucuresci, secția I, No. 693 din 1887. CRONICA ESTERNA Rusia S’a răspândit din nou zgomotul despre oare­cari proecte de căsătorie intre ma­­­rele duce moștenitor al Rusiei și una din surorile împăratului Germaniei; și aceste sgomote se mențin cu to­te aserțiunile con­trarii și par că nu sunt lipsite de ran­dament. Proectul de căsătorie între moș­tenitorul tronului Rusiei și principesa So­fia (nu Margareta cum se zicea) ar răs­punde astă­zi ideilor de înțelegere fră­țească între cei doi suverani și ast­fel proectul panslaviștilor, făcut de Pobiedo­­noszeff, de a uni pe Țarevici cu una din fiicele prințului de Monte­negru, va cădea. In ceea ce privește chestia Bulgară, in cercurile ruse se crede că împăratul Ger­maniei va ridica la Copenhaga chestia candidaturei prințului Ferdinand este lu­cru absolut hotărât. Belgia Cercurile politice din Bruxelles aștepta pentru luna viitare o întrevedere între împăratul Wilhelm și regele Leopold. Se desemnează deja Spa ca loc al întreve­­derei; nimic însă pănă acum nu s’a decis in acestă privință. Prințul Victor Napoleon Prințul Victor Napoleon a adresat din Bruxela o scrisóre către președinții co­mitetelor napoleoniane, cara ’1 felicitase­ră de a 26-a aniversare a nașterei lui. In scrisóre se­­lice: »Domnilor! Sunt profund mișcat de sentimentele ce mi le exprimați în nume­­e comitetelor imperialiste din departa­mentele Senei, împărații noștri au fost jurarea apărătorii drepturilor poporului și imperiul a găsit în rândurile lui tot­­dea­una pe partizanii cei mai credincioși și mai devotați. Adunările parlamentare și dau în zadar silințe ca să confisce în propriul lor avantaj suveranitatea națio­nală. Poporul nu se va lăsa a fi lipsit de dreptul plebiscitului ce i ’­ au dăruit Na­­poleonii. O adunare, ori­care ar fi ea, nu­­ óte întemeia în Francia un guvern. Nu­mai poporului, întrebat liber și imediat, i se cuvine să spue, sub ce formă de stat vra să trăiască. Redeșteptarea idei ple­­biscitare este un gaj de mântuire pentru­­ ură. Voesc a vă mulțumi pentru acesta, dv. tuturor, care de 18 ani luptați pen­­tru triumful acestei idei. Numai plebisci­tul pute restabili unirea și concordia din­tre toți Francezii. «Aveți credință, domnilor, în bună­vo­­ința mea.» Victor Napoleon Călătoria lui Wilhelm II la Roma. Din Roma se scrie următorele cu data de 27 cuvent: In acest moment lumea nostră politică se preocupă cu călătoria împăratului Wil­­helm la Roma. Natural că circulă o mulțime de ver­siuni în acestă privință. La Quirinal se consideră călătoria îm­­păratului la Roma ca asigurată. Se dau chiar date precise. Unii pretind că pentru a menaja susceptibilitățile Vaticanului s’ar fi imaginat următorea combinațiune: împăratul va fi primit la gară la Roma de curtea Italiei, în urmă se va duce ime­diat la Vatican pentru a presenta oma­­giile sale Papei, apoi se va duce la Qui­­rinal și va sta tot timpul șederei lui Sa Roma. La Vatican se consideră călătoria îm­­păratului ca imposibilă. Se pretinde că Vaticanul a adresat nunților săi o circu­­ară in acestă privință. Acesta e o absur­ditate. Ceea­ ce e adevărat e ca m­oral

Next