Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-07-22 / nr. 81
□ei bulgare e mai puțin [UNK] acțiunea Turciei, decât într’o schimbare a politicei austriace, dar nu se speră așa ceva. Viena Bl Iulie. Se anunță din Constantinopol, că se prepară remaniarea cabinetului și că de când a sosit sir White, se constată o apropiere între Turcia și Anglia. Hamburgul Iulie. Se așteptă sosirea împăratului la Fridrichsruhe, unde se face mari pregătiri de primire. Belgrad 31 Iulie. Cu ocazia serbării zilei nașterei sale prințul regal va fi numit locotenent. Sofia 31 Iulie. Cuggia, atașat militar al Italiei la Sofia, a fost ales de corpul diplomatic, de acord cu guvernul bulgar și cel italian, spre a încerca să scape pe cei răpiți de tîlhari. München 31 iulie. Când cu procesiunea solemnă, ce s’a făcut ieri cu ocaziunea serbărei centenariului lui Ludovic I, s’au speriat trei elefanți, care năvălind în mulțime au produs o panică. Ca la douăzeci persone sunt greu rănite. Mai multe tribune s’au uzurpat, rănind pe mulți spectatori. CRONICA INTERNA Călătoria Majestăților Lor. Joi, 14 c., la orele 6 p. m., Maria Regele, însoțit de d. inspector-general dr. Teodori și de adjutantul de serviciu, a părăsit orașul Oderberg, îndreptându se spre Graffenberg. In tot parcursul drumului, Mar. Sa, cu tote că a călătorit sub cel mai strict incognito, a fost viu aclamat de un numeros public. La Ziegenhals, fruntaria prusiana, M. S. a fost întimpinat de comandantul escadronului de husari, înconjurat de do. ofițeri in garniscop in acest oraș și de populațiune, care a făcut o primire entusiastă Suveranului nostru. După ce Maria a bine-voit a se întreține cu doi ofițeri, trenul plecând din gară, a sosit la orele 10 jum. sara la stațiunea Freiwaldau-Graffenberg, frumos împodobită și iluminată. Aci prefectul local, primarul orașului și un numeros public așteptau pe peronul gării pe Maj. La vrându’I bună venire, Maj, La, urcându-Se in trăsură, se îndreptă spre Graffenberg, in mijlocul aclamărilor populațiunei, și la orele 10 și 3 sferturi sosi la locuința Sa, unde fu întimpinat de d. dr. Schindler, medicul-șef al stabilimentului băilor, in casa căruia Maj. Sa a luat domiciliu. Vineri, Msj. Sa, la orele 11 jum. binevoi a primi in audiență pe d. dr. Schwartz, primarul orașului, pe dd. I. Klimek, comisarul-șef al localităței și dr. Sloianu, membru al comisiunei băilor. — DĂRILE VIILOR FILOXERATE Consiliul de miniștrii a decis următorele: I. Suspendarea în județul Prahova, pe anul 1887—1888, a perceperei dârei de 4 lei de hectar, înființată prin legea de la 5 Aprilie 1885, pentru combaterea filoxerei, se menține pentru acel an până la regularea cestiunei prin o lege. II. De la 1 Aprilie 1888 și până la votarea unei legi modificatóre celei în vigore, atât în jud. Prahova, cât și în tote celel alte județe, nu se va percepe din acesta dare decât numai 1 leu, 50 bani de hectar. III. De la 1 Aprilie 1888 și numai pentru viitor, tote viile filoxerate vor fi scutite provizoriu atât de darea de 4 lei de hectar, prevăzută prin legea pentru combaterea filoxerei, cât și de tote celealte dări către comună, județ și Stat, afără de darea prevăzută de aliniatul II, de sub art. 9 din legea fondată de la 27 Martie 1885, până când Corpurile legiuitore vor da legala interpretare art. 29 din menționata lege. Scăderea se va face din oficiu de către ministerul de finance după constatările serviciului anti-filoxeric. IV. Tote viile filoxerate scăzute de dări conform art. precedent, vor fi supuse de la 1 Aprilie 1888, și numai pentru viitor, la plata de 1 leu de hectar, potrivit aliniatului II de sub art. 9 din legea funciară de la 27 Martie 1885. CONVENȚIE COMERCIALA Guvernul Român a făcut cunoscut într-un oficios guvernului Austro-Ungar că nu va mai lua inițiativa unei propuneri pentru a cădea de acord asupra unei încheieri eventuale de convenție comercială. Guvernul Român va aștepta ca Austro- Ungaria să cară făcând demersurile necesare pentru încheierea unei asemenea convențiuni. Felicităm guvernul nostru pentru atitudinea sa demnă și energică față cu marele imperiu vecin. Ministerul domeniilor a decis să vie in ajutorul sătenilor, ale căror recolte au fost bătute de grindină. Citim în «Tutova* cum că secerișul mai în tot județul seu este aprópe a se fini. Abundența recoltei anul acesta este una din cele mai rari, din care cauză treeratul va dura forte mult. Tot în «Tutova» citim că n’a plouat de mult prin tot județul, ceea ce face pe mulți să dispereze. Popușoii, hrana unică a locuitorului țeran, pe la unele locuri s’au uscat, iar pe la altele sunt pe cale a se usca, dacă nu le va veni in ajutor vre-o plaie bine-facătare. «Lupta* spune că Sâmbătă sara, pe la orele 10, s’a întâmplat o nenorocire in casa No. 79 din strada Știrbei-Vodă. O doică, adormind cu lampa aprinsă, s’a deșteptat cuprinsă de flăcări produse prin spargerea lămpei. I s’a ars peptul și piciorele. RULTH. BALASSAN____ Cop Iul care era in leagăn de o parte n’a fost atins de flăcări. Guvernul României a fost informat de guvernul Imperiului Otoman la 11 (23) April 1888 că aplicarea măsurei pentru oprirea importațiunei în Turcia a uleiului de bumbac și a uleiurilor amestecate a fost prelungită până la 1 (13) iulie 1888, și că după trecerea acestui termen mărfurile de acesta categorie ce s’ar găsi in prăvălii și magazii vor fi sechestrate și confiscate, iar acele ce se vor importa în intervalul menținut vor fi denaturate prin substanțe colorante. Acum guvernul nostru a fost informat mai din nou de guvernul imperial că măsura de prohibițiune în privința uleiurilor pure de bumbac a fost ridicată cu condițiune ca acele uleiuri la introducerea lor să fie declarate sau devenite prin orice alt mijloc improprii alimentațiunei, fie la locul de provenință, fie la sosirea lor. PRUNELE USCATE Prin Monitorul oficial, de la 3 Iulie a. c. Ministerul agricultureii, industriei, comerciului și domeniilor, aduce la cunoștința publicului cum că la tomina va fi o expozițiune pomologică la Viena. Iată cuprinsul acestui anunciu: La 29 Septembre 1888 se va deschide a Viena o exposiție pomologică, care vainea pană la 7 Octombre, și va fi combinată cu un târg de fructe. Două secțiuni din acestă exposiție, al căror patronagiu a bine-voit a’l primi A S. I. și R. Arciducele Carol Ludvig, vor avea un caracter internațional și vor fi deschise exposanților din tote țările. Intr’una din aceste secțiuni se vor pune aparatele care usucă fructele. In cealaltă secțiune internațională se vor admite instrumentele și invențiunile privitoare la cultura arborilor fructiferi exploatarea comercială a productelor, precum : Altoaile și noi procedeuri de altoire, cosorul, gunoie pentru îngrășat pământul, teascuri și mori pentru fructe, mașini pentru, tăiatul și jupuitul fructelor, unelte de gradinărie de diferite feluri, aparate pentru preparațiunea mustului, nioi sisteme de ambalagiu. Exposanții străini cari vor dori să ia parte la acest concurs vor trebui să înștiințeze despre acesta până la 15 iulie cel mai târziu pe societatea pomologică austriacă (Oesterreichischer Pomologen- Verein), la Leechwald Graz Stiria. Acetă societate se însărcinează asemenea de a da tote lămuririle ulteriore ce i se vor cere de către exposant. Ministerul aduce cele ce preced la cunoștința corporațiunilor și particularilor ce ar putea avea un interes special de a profita de acesta exposițiune. După cum se vede acesta exposițiune va produce tot ce se raporta la cultura pomilor, la producțiunea fructelor și la mijlocele de a le nobiliza și păstra. Partea exposițiunei care ni se pare însă a avea un interes capital pentru țara noistră este cea relativă la aparatele pentru uscarea fructelor, la explotarea lor comercială și la metodele de ambalagiu. In adevăr fructele uscate și cu deosebire prunele uscate sau afumate formeză un obiect important în comercial substanți are. Nu mai departe de câtire este o țară mica esportă dre cantități însemnate de prup numai în țările europene dar ci în America- Locuitorii din r irabile acestei producțiuni în beneficii destul de frumose ci aerciuare se întind în țară nostră din ți pănă la Dorohoi, formază totul priviligiată pentru productelor. Pomii de tot felul și c prunii ocupă suprafața înse fucțiunea lor însă nu se într I modul cel mai avantajos, are parte din prunele prode la noi se întrebuințează la fal țul cei și ne îndoim mult, darte modul cel mai profitabi de bune, și mai cu semă celebri convin cu deosebire pentru act usucă, sau se afumă, în acest se conservă timp îndelungat isportă cu multă înlesnire la desfacere. j am văzut procedeurile între noi fie pentru uscarea pruneitru afumarea lor lasă mult de aport cu practica din alte țări iii ci cu procedeuri mai per ar produce nu numai econom ci s’ar putea trage foloase însi esportarea lor, cărei, conservărei și a ambăliilor și în genere a tufelor frutează în special pe proprietatea podgorilor. Viile distrusă nu pot găsi o întrebuințată decât plantându-se cu pomn tote aceste localități produc) or roditori este menită a lua din ce în ce mai mare. Nensțând în modul cel mai econc vor putea podgorenii să se da câtva de pagubele produsei viilor ce amenință să ia prop ce în ce mai mari prin estinului filoxeric. C în causă nu pot de cât sä p no cele ce se vor espune la T V. Cărnu-Munteanu Soci ru invețătura poporului roi iști). Secțiunea centrală. Orei primare ale societăței se 1 i August 1888, iar ale șcalea 1 Septembre 1888. Zonală a societăței fiind anulase vacante, dintre cari 5 înt societate și 2 de județul Ilfov, concurs pantru ziua de 1 Se88. Spi is se cere ca candidatul să pr tmrele acte : a) >tez din care să se vaflă că anre 15—17 ani și că e născut nună rurală din părinți săteni naturalisați. b) accină. c) < me din partea a trei sau atruărită de primăria locală n car .va dă domiciliul părințior săului și că íntr’adevĕr dânșii se indestalatöze pentru a’i da scațiune. d) re absolvire a vreunei șcale termis va fi dator să de nnă ia șcalei o declarațiune din piților sau a epitropului și întă aâria locală, că va urma cursuri armate cu silință și cu jună s ă după terminare va servi î publică (10) fiece ani ca înv< î; iar la cas contrariu va fi dească îndoit cheltuelile ce sau Insul și institut. Pe . eri se primesc și solvenți, I 400 lei pe an, ca cheltueli d e. Inse rm instrucțiunilor onor. ministelor și instrucțianei publice, sau șcala primară de la 1—15 lusiv, iar pentru aspiranți si ca solvenți de la 20 —31 i siv, in localul societăței (Cu ei Sf. Ecaterina), OFICIALE. Sunt și înaintați pe ziua de 13 Iulii D. Viviu, actual comisar, in funcțiuniu al orașului T.-Frumos din D. V actual sub-comisar, in funcțiunar pe lângă acea poliție, in 1 nou înființate. D. Peiu in funcțiunea de comisar pe ția orașului T.-Jiu. D. Gr î in funcțiunea de comisar pe la orașului Tecuciu. D. N.cu, absolvent cu diplomă algriculturii și silvicultură de 1 și al școlei forestiere din Nancy, este numit profesor cu titlu provisoriu la catedra de silvicultură la școla centrală de agricultură și silvicultură de la Herăstrău. D. An. Hagianu, s’a numit controlor la casa de credit agricol din jud. Ialomița. D. G. Grant, actual ajutor-comptabil la biuroul vămilor, din administrația centrală a financelor, este numit impiegat statistic in serviciul taxei de jumătate la sută, pe lângă acea administație. I. C. Crupenschi directorul prefecturei jud. Bacău este însărcinat să gereze afacerile acelei prefecturi pe timpul absenței d-lui D. R. Tescanu, prefectul titular, in concediul de 30 Iile ce i s’a acordat cu începere de la 15 Iuile. In administra jud. Ialomiță , D. G. C. Iancovescu, fost administrator in Dobrogea, in funcțiunea de director al prefecturei jud , in locul aflat vacant prin demisiunea d-lui C Nenișor, In administrația jud. Iași: D. Eugen Zira, in funcțiunea de ajutor la suprefectura plășei Bahlui-Cârligătura. In admin. jud. Mehedinți: D. N Cristescu, fost ajutor de subprestetură, in aceiași calitate la pl. Motru de Jos-Dumbrava. In admin. jud. Muscel: L. Mihail Mihăescu, in funcțiunea de comisar polițienesc al gărei Câmpu-Lung. In admin. jud. Feleni : D. Nic. Burghelea in funcțiunea de polițai al orașului Husi. D. Pavel Jecu, fost subprefect, in funțiunea de șef de birou in cancelaria prefecturei jud. In admin, jud. Tulcea. D. Const. Jalova in funcț. de comisar polițienesc al orașului Măcin, in locul d-lui Mărgărint Popovici. Inadmin, jud. Constanța : D. D. Birza, in fanc. de comisar polițienesc al orașului Cernavoda. D. N. Antonescu, fost ajutor de suprefectură, este numit in funcț. de comisar cl. II pe lângă prefectura poliției capitalei, D Gh. Nicolau s’a confirmat in funcț. de primar al comunei urbane Tecuciu, din jud. Tecuciu, iar dd. I Lenescu și Ghiularu ajutare primarului. D. Anastase Triandafil s’a confirmat in funcț. de primar al comunei nrbiDe Huși, din jud. Fălciu, iar bd. I. Gheorghe și Enache Enăcescu ajutare primarului. S’au făcut urmatórele înaintări in armată : Costescu Constantin, locot de la 1884, Nov. 1, din reg. 6 artilerie, la gradul de căpitan in reg. 2 artilerie. Sublocot. Urlățeanu Constantin din reg 7 artilerie, la gradul de locotenent in reg. 5 artilerie. Căpitanul Dimancea Hiralambie, sub directorul pirotehniei, incetază de a mai compta in cadrele efective ale armatei, pe timpul cât va funcționa ca comisar director al prefecturei poliției Capitalei și pănă a de vacanță, pâstrându-i-se tote drepturile la înaintare in armată. Societatea «Unirea» a constructorilor români din Bucuresci este autorizată să primescă legatul de 10,000 lei efecte lăsate scalei acelei societăți de defunctul Atanasiu Petru prin testamentul seu. Sunt numiți in serviciul exterior al depositelor de tutunuri: D. Cadescu N., in postul de impiegat clasa I. D. M. M. Voicu, in postul de impiegat clasa I. D. P. Crupenschi, in postul de impiegat cl. NI. D. A. Spiru Paul, in postul de impiegat clasa II. D. N. Minculescu, in postul vacant de impiegat cl. II. 1. N. Micăescu, revisor pe fruntarie a Covurlui. D. C. Filotti, revisor de fruntarie la Brăila. D. Al. Novacescu, revisor de fruntarie a Fălciu. D. Marin Niculescu, verificator cl. II. D. Petre Cârlea, in postul de verificator cl III. D. N. Balaciu și Al. Gheorghiu, in posturile de verificatori cl. III. D. Al. Ionescu, guard pedestru. D. I. Bengescu, guard calare. D. N.ță Igoaf, revisor al pazei fruntarielor. D. Gh Bălășescu, sub revizor la punctul Vârciorova D. N. Iordanescu, sub-revisor de colare. D. D. Paunescu, fost impiegat de urmărire in capitală, in același post. Expropierea terenurilor necesare lucrărilor de întărire de la Focșani și Galați , se declară de utilitate publică. Luarea in posesiune a acelor terenuri se declară de urgență S’a acordat dreptul de a purta medalia ,Virtutea Militară de argint sergentuluimajor Gorovei Ernest, din escadronul 4 tren, pentru 12 ani de serviciu nele trei rupt in gradul de subofițer, calculat îndoit timpul de campanie, cu o pensiune viageră de lei 500 pe fiecare an. D. Toma Tatovici, mare proprietar, o numit in funcțiunea de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din jud. Putna, in locul d-lui A. P. Dumitriu, trecut in altă funcțiune. D. Gr. Bengliu, actual verificator cl. I s’a numit, sub aprobarea ulteriorJ a M.S. Regelui, in funcțiunea de ajutor comptabil, in serviciul casierielor generale de județe, in locul d-lui G. Onițescu care se lasă in disponibilitate. M. S. Regele a bine-voit a gradia pe I. I Trăteanu și Sandu Ion Cealău, de pedepsa închisorei la care sunt condamnați, cel d’ântăiu prin cartea de judecată a judecătoriei ocolului Siretu cu No. 88 din 1887, și cel de al doilea prin decisiunea curței de apel din Bucuresci, secția I, No. 693 din 1887. CRONICA ESTERNA Rusia S’a răspândit din nou zgomotul despre oarecari proecte de căsătorie intre marele duce moștenitor al Rusiei și una din surorile împăratului Germaniei; și aceste sgomote se mențin cu tote aserțiunile contrarii și par că nu sunt lipsite de randament. Proectul de căsătorie între moștenitorul tronului Rusiei și principesa Sofia (nu Margareta cum se zicea) ar răspunde astăzi ideilor de înțelegere frățească între cei doi suverani și astfel proectul panslaviștilor, făcut de Pobiedonoszeff, de a uni pe Țarevici cu una din fiicele prințului de Montenegru, va cădea. In ceea ce privește chestia Bulgară, in cercurile ruse se crede că împăratul Germaniei va ridica la Copenhaga chestia candidaturei prințului Ferdinand este lucru absolut hotărât. Belgia Cercurile politice din Bruxelles aștepta pentru luna viitare o întrevedere între împăratul Wilhelm și regele Leopold. Se desemnează deja Spa ca loc al întrevederei; nimic însă pănă acum nu s’a decis in acestă privință. Prințul Victor Napoleon Prințul Victor Napoleon a adresat din Bruxela o scrisóre către președinții comitetelor napoleoniane, cara ’1 felicitaseră de a 26-a aniversare a nașterei lui. In scrisóre selice: »Domnilor! Sunt profund mișcat de sentimentele ce mi le exprimați în numee comitetelor imperialiste din departamentele Senei, împărații noștri au fost jurarea apărătorii drepturilor poporului și imperiul a găsit în rândurile lui totdeauna pe partizanii cei mai credincioși și mai devotați. Adunările parlamentare și dau în zadar silințe ca să confisce în propriul lor avantaj suveranitatea națională. Poporul nu se va lăsa a fi lipsit de dreptul plebiscitului ce i ’ au dăruit Napoleonii. O adunare, oricare ar fi ea, nu óte întemeia în Francia un guvern. Numai poporului, întrebat liber și imediat, i se cuvine să spue, sub ce formă de stat vra să trăiască. Redeșteptarea idei plebiscitare este un gaj de mântuire pentru ură. Voesc a vă mulțumi pentru acesta, dv. tuturor, care de 18 ani luptați pentru triumful acestei idei. Numai plebiscitul pute restabili unirea și concordia dintre toți Francezii. «Aveți credință, domnilor, în bunăvoința mea.» Victor Napoleon Călătoria lui Wilhelm II la Roma. Din Roma se scrie următorele cu data de 27 cuvent: In acest moment lumea nostră politică se preocupă cu călătoria împăratului Wilhelm la Roma. Natural că circulă o mulțime de versiuni în acestă privință. La Quirinal se consideră călătoria împăratului la Roma ca asigurată. Se dau chiar date precise. Unii pretind că pentru a menaja susceptibilitățile Vaticanului s’ar fi imaginat următorea combinațiune: împăratul va fi primit la gară la Roma de curtea Italiei, în urmă se va duce imediat la Vatican pentru a presenta omagiile sale Papei, apoi se va duce la Quirinal și va sta tot timpul șederei lui Sa Roma. La Vatican se consideră călătoria împăratului ca imposibilă. Se pretinde că Vaticanul a adresat nunților săi o circuară in acestă privință. Acesta e o absurditate. Ceea ce e adevărat e ca moral