Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-11-25 / nr. 131

Atena 5 Dec.— Camera terminând discuțiunea asupra politicei financiare a cabinetului a dat acestuia un vot de încredere cu 85 voturi contra 54. Madrid 5 Dec. — O cristă ministe­rială e probabilă In urma demisiunei ministrului de resbel. Roma 5 Dec.—Bi­rourile Camerei au ales în cea mai mare parte pe co­misari favorabili proiectului de ch­el­­tueli extraordinare ale resboiului. Berlin 5 Dec.— împăratul a făcut ieri o preumblare în trăsură. Știrile defavorabile răspândite in privința sfm­ătătiei sale sunt desmințite. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE. C­AMERA Ședința de la 22 Noembre Ședința se deschide la ora 1 și 10 m sub președința d-lui N. Blaremberg. Presenți 112 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă un concediu de 6­­ zile d-lui pre­ședinte Lascar Catargiu. De asemenea se a­­cordă un concediu și d-lor Ghica Comăniștanu și Bădescu-Roșiori. Diferite cereri de pensiuni, precum și de indigenare se trimet la secțiunele respective. D. Al. Marghiloman depune un proiect de lege, relativ la deschiderea unui credit de 50 mii lei pentru plata unor procese perdut. D. Menelas Ghermani, ministru de finance depune un proiect prin care se modifică une­le articole din legea asupra spirtuaselor. Se primește la secțiuni cu urgență. D. Carp, ministru de externe, depune un proiect de lege, prin care cere să se voteze un credit de 40.000 lei, ce s’a cheltuit cu de­limitarea granițelor nóstre cu cele Austro- Ungare. Se trimete la secțiuni. D. Focșăneanu, depune un proiect de lege prin care cere să se modifice legea comunală așa ca să nu se mai voteze pe listă ci indi­vidual, fie­care cu un buletin. Se trimete la secțiuni. D. Dr. Severeanu, propune ca să se facă o anchetă financiară în privința sumei de 60 mii lei ce guvernul trecut a cheltuit cu oca­­siunea z­ilei de 14 și 15 Martie trecut. Mai interpeleza guvernul, de ce nu orân­­duește o anchetă în privința celor întâmplate în z­­ua de 5 Septembre 1886, cu ocasiunea devastărilor de la redacțiunele ziarelor: Ro­mânia, Epoca și L’Indépendance Roumaine. Se va comunica ministerului. D. Micescu, întrabă guvernul dacă va pro­pune în acesta sesiune un proiect de lege, care tinde la îmbunătățirea clerului miren. D. Panu cere din nou dosarele și raportele militare în privința re­culei sătenilor, câci sunt strict necesare, pentru desvoltarea in­­terpelațiunei ce a anunțat-o Se ia act despre acesta. D. Gr. C. Cantacuzino, întréba de ce nu s’au depus până acuma încă bugetele anului viitor. D. Menelas Ghermani ministru de finance, (zice că cel mult peste 6—8­­ zile le va depu­ne pe biuroul camerei. D. Adamescu îșî desvoltă interpelarea sa a­­nunțată în săptămâna trecută relativă la des­păgubirile ce trebue să se dea locuitorilor din Podoleni, jud. Nămț, pentru esproprierile ce s'au făcut în anul 1882, cu ocasiunea construc­ției liniei Peatra-Bacău, zice că dânșii, au rămas săraci, în urma luărei pământului de la dânșii, pentru calea ferată. D. Marghiloman ministru lucrărilor publice respunzând d-lui Adamescu (lice că statul nu e de loc de vină dacă aceste despăgubiri nu s’au făcut pănă acuma, căci după constituție nu se pute acorda despăgubirea în bani, ci nu­mai un pământ. S’au trimes o comisiune, care să dea țera­­nilor pământ, ei Insă n’au vrut să primăscă terenul ce li s’a oferit, ci cereau despăgubi­rea în bani. De la 1882, acestă chestie să trăgănăză până ații. Iată anume pentru ce nu s’a luat nici o hotărîre pănă acuma. Cererile sătenilor sunt forte legitime și d. Adamescu este in drept a cere că acesta chestie să fie tranșată cât se pate de curând. Dar ea nu poate fi terminată de­cât prin un proiect de lege. La ordinea­­ lilei fiind interpelarea d­lui C. Dobrescu-Argeș în privința gradațiunei învă­țătorilor și învățătorilor, dar fiind­că nu i s’a pus dosarele necesare la disposiție, rugă să i se amâne interpelarea. Se ia act și se va comunica ministerului in­­strucțiunei publice. Ne mai­fiind nimic la ordinea flilei, depu­tații trec în secțiuni. Ședința se ridică la orele 2. CURIERUL TH. BALASSAN Ședința de la 23 Nov. Ședința se deschide la ora 1 și Î0 minute sub președinția d-lui vice-președinte Nicolae Blaremberg. Presenți 117 d­ nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă un concediu de 5 fiile d lor Be­­revoescu și Nicorescu. Mai multe petițiuni de indigenat se trimet la secțiunea cu același nume. Se dă citirea unei unei adrese a parchetu­lui, prin care cere ca camera să dea in jude­cată pe d-nul deputat Laurianu, pentru niște calomnii, ce acesta ar fi adus prin ziiarul „Ro­­mânia Liberă” d-lui C. G. Costa-Foru in ches­tiunea soților Miulescu. D. Președinte trimete acestă cerere secțiu­­nelor, fixându-se un termen de trei d­ile con­form regulamentului, pentru a se depune ra­portul. D. Burghelea, face întrebarea ministeriului lucrărilor publice pentru ce se tot amână pu­nerea in circulație a liniei ferate Dorohoiu- Leurdia și de ce nu se efecută linia ferată Dorohoiu-Iași. D. I. Rădulescu, depune o petițiune a multor comercianți din capitală, cari își expri­­mă dorința ca guvernul să ia măsuri in­po­triva urcărei agiului. D. Menelas Ghermani, ministru de finance, ț­ice că guvernul va lua măsurile necesare. La început va propune un proiect de lege pen­tru retragerea biletelor hipotecare din circu­lație. (Aplause). D. Moise Pacu, depune pe biuroul camerei o petițiune care tinde la desființarea embati­curilor. D. C. Vericeanu depune la biurou o propu­nere, prin care­­ cere ca taxa licențelor pe spirtuase să se înlocuiască cu o dare pe de­­calitru. Se cere urgență. D. Ion Lahovary, combate urgența, ții că se fac o mulțime de propuneri, cari tóte tind a micșora veniturile statului. Deputații, țlice d-88, trebue să studieze bine aceste pro­iecte înainte ca ele să fie votate. D. N. Voinov, combătând pe d. Ion Laho­vary, flice că propunerea d-lui Vericeanu nu are de obiect micșorarea veniturilor statului, ci numai și schimbe baza impozitelor. Și d-sa cere urgență. D. Radu Stanian vorbește in contra. D. G. D. Teodorescu, z­ice că de când se a­­plică legea asupra spirtaselor nimenea nu a combătut’o. Rogă să închidă discuția, ca mai bine proiectul să se discute in secțiuni. Se închide discuția. D. prim-ministru citește mai multe proecte de legi, pe care le depune la biuroul Camerei. Se trimete la secțiuni. D. Hina aduce la cunoscința guvernului că magistrații țerei, fac mai multe autentificări a unor acte de transacțiune între săteni, cari’și instrăinază pământul ce li s’a împărțit, ce con­form legei este inalienabil, întrabă ce are de gând să facă pentru îndreptarea răului. D. G. Vernescu flice că’i imposibil ca să dea circulări magistralilor in privința fie­că­­rui act de autentificare, f­ice că va căuta cât va fi posibil să se curme acest rău. La ordinea flilei e interpelarea d-lui C. C. Dobrescu, in privința sătenilor arestați în co­muna Fulga jud. Prahova ca bănuiți că ar fi implicați în resculele agrare. D. Dobrescu, z­ice că de­ore­ce ministerul i-a comunicat de abia azi la ora 1 p. m. ra­portele militare, de­sigur că n’a putut lua cu­noștință de ele , deci rugă pe d președinte ca să’i amâne interpelarea pe Vineri. D. T. Roseti prim-ministru, z­ice că d. Do­brescu, nu face bine că tot amână interpela­rea și ar fi mai bine ca să’i cerá acuma de­talii și informațiuni necesare pentru interpe­larea d-sale. Se suspendă ședința și d. T. Rosetti trece împreună cu d. Dobrescu în secțiuni spre a’i da lămuriri. La orele 2 și un sfert ședința se redeschi­de, dându-se cuvântul d-lui C. C. Dobrescu. D-sa z­ice că mișcarea țărăniască nu’și da­­torește începutul ei de acuma, ci de mult încă. Dacă vă aduceți aminte în anul 1882, prin luna Martie, mai mulți țarani au venit pe la porțile Bucureștilor, cu petițiuni subscrise de mai multe mii de săteni din jud. Ilfov și Vlaș­­ca. Nu voi să discut ceia ce li s’a respins a­­tunci, de către guvernul trecut. Nemulțumi­rile au crescut din ce în ce treptat și mai mult și iată că s’au văd­ut resultatele respun­­sului de atunci dat sătenilor. S’a făcut o miș­care printre țărani, cari în­tot­dea­una va re­­mâne ca o pată asupra istoriei nóstre Multe s’a făcut pentru noi orășenii, dar forte puțin pentru săteni. Numai candidații de de­putați promit multe și mărunte, marea cu sa­rea, când se prezintă înaintea alegătorilor. Și aci s’a întâmplat tot așa. La alegerile din ia­nuarie trecut, candidații guvernului și chiar și cei­lalți candidați li-au promis pământ și iar pământ. La Fulga este un grec cu numele „Drossos”—căci trebuia să știți că satele nós­tre sunt inundate numai de greci—care a luat partea guvernului in alegerile trecute. Țăra­­nii îndârjiți in contra lui, au găsit ocasiunea ca să’și resbune, l’au luat și l’au bătut, la ur­mă l’au și aruncat într’un lac. Imediat pre­fectul a și telegrafist la București că la Fulga a isbucnit o rescolă Sosește îndată armata și parchetul. Sute de țărani sunt arestați, și pentru ce? Pentru că n’au voit să lase ca un grec să se amestece in alegerile lor. Nici o devastare nu s’a fă­cut, nici un omor, afară de bătaia grecului Ni­­culi Drossos și pentru acesta dânșii stau ares­tați mai bine de 7 luni. M’am dus ca să vor­besc cu dânșii la arestul preventiv, dar d-nn prefect Garoflidi, n’a voit să mă lase să’i văd, cu tote că i-am spus că la București, i s’a dat voe d-lui I. Nădejde să se ducă să visiteze pe țăranii deținuți la Văcărești. Trecând la mișcarea de la Gherghița, țlice că sătenii s’au resculat aci, mai mult prin con­tagiunea celor­lalte sate. Espune modul cum mișcarea a pornit’ Losinca fie­căruia a fost pământ, „dați-ne pământ*. Nici un omor nu s’a făcut, afară de spargerea geamurilor de la casele proprietarului și dânșii stau arestați pentru acesta."Mai bine de 20 de țărani din comuna Gherghița au dispărut, fără a se ști de urma lor. Unde sunt ? Suntem forte îngri­­jați de viața lor. La orele 4 ședința urmără­ de lege pentru acordarea unei pensiuni de lei 250 pe lună poetului Eminescu. La întrebarea dacă un monah­ pare să se presinte la alegeri spre a fi ales cașul cu ar­hiereul Calistrat fără consimțimântul preala­bil al mitropolitului, D. Al. Lahovari a răspuns că arhiereul Ca­listrat nefiind ales, discuțiunea ar fi de prisos. La orele 2 și jura, ședința se ridică. D-nii senatori trec în secțiuni spre a se o­­cupa cu răspunsul la Mesagiu. SEUSTMMU­TIl­ Ședința de la 22 Noembre Ședința se deschide la ora 1. Președința d-lui general Florescu. Presenți 82 d­in senatori. Se aprobă sumarul ședinței precedente. Se acordă mai multe concedii. D. Gălcă alesul Bârladului, atrage atențiu­nea guvernului asupra lipsei de vagone ce se simte în totă țara pe liniile ferate. D. Prim-ministru spune că lipsa provine din causă că s-au construit forte multe linii fe­rate și ast­fel materialul rulent a ajuns să fie în disproporțiune cu lungimea și mulțimea liniilor ferate. Spune că guvernul să gândește la remediarea acestui rău. Se depune pe biuroul Senatului un proiect Ședința de la 23 Noembre. Ședința se deschide la ora 1 și trei sfer­turi. Președința d-lui general Florescu. Presenți 94 d­in senatori. Se aprobă sumarul ședinței precedente. Se acordă un concediu de șese dlile d-lui Mihail Râmniceanu. D. Al. Greceanu cere unele explicațiuni in privința școlei de la Striharet. D. ministru Lahovari promite ca in curând va veni cu un proiect de lege pentru reorga­­nisarea școllelor de agricultură. D. Cămărășescu cere ca, conform dorinței reposatului Zosima, să se înființeze o școlă de agricultură in Armășești, jud Ialomița. D. ministru Lahovari spune că de­ore­ce legatul făcut de reposatul Zosima nu este su­ficient pentru întreținerea unei școli, guver­nul a prevăd­ut in bugetul viitor o sumă óre­­care, astfel că in anul viitor se va putea face un început de instalațiune in comuna Armă­șești. D. Fleva cere să i se pună la disposițiune un tablou de mișcarea in personalul adminis­trativ și financiar de la 25 Martie 1888 pănă la 20 Octombre, D. ministru Lahovari z­­ce că nu înțelege cererea d-lui Fleva; de aceea îl rugă să o preciseze mai bine D. Fleva spune că nu mai are nimic de a­­dăugat, de­ore­ce cererea sea este destul de clară. D. ministru Lahovari, in acest caz, cere să i se lase și guvernului timp, căci acesta lucrare nu se pote face numai decât. Se recunoște calitatea de cetățean român d-lui Gr. Popescu, român din Transilvania. Urmeza citirea proiectului de lege pentru acordarea unei recompense viagere de 250 lei pe lună poetului Eminescu. (Proiectul este primit cu aplauze). Recompensa este acordată cu unanimitate de voturi. Se mai recunoște calitatea de cetățean ro­mân d-lui Iosif Ralea, român din Transilvania. In ce privește recunoșterea de cetățean ro­mân a d-lui Dionisie Gh­erasie, neputându-se constata din acte dacă este român, a rămas in suspensa pănă când se va putea aduce a­­cestă probă. Se procede la votarea indigenatului d-lui căpitan Ferdinand Polzer, care este votat La orele 3 luni. senatul trece în secțiuni. Mâine la ordinea flilei: proiectul de lege pentru contingentul armatei și indigenare. Sânt înaintați la gradul de consi­­lieri de Legațiune: D. Nedeganu (Dimitrie), secretar I de la 12 Iunie 1880. D. Lahovary (Al. Em­.), idem de la 25 Iunie 1881. D. Rosetti-Solessu (Gh.), idem de la 28 Octombre 1881. D. Mărăcineanu (Const.), idem de la 24 Iunie 1888. D. Ghica (Dimitrie I), idem de la 24 iunie 1883. Sunt permutați și numiți In servi­ciul caselor de credit agricol. D. Dimitrie Mustea, actualul admi­nistrator al casei de credit agricol din județul Putna, se permuta în aceiași calitate la județul Tecuci, în locul d­­lui George Cuza. D. Ioan Nicolescu, actual adminis­trator al casei de credit agricol din județul Buzău, se permuta în aceeași calitate la județul Vlașca, în locul d­­lui Diamandi Antoniadi, transferat. Dl. Diamandi Antoniadi, actualul administrator al casei de credit agricol din jud. Vlașca, este permutat în a­­ceeași calitate în locul vacant de la județul Suceava. D. Andrei P. Dimitriu este numit administrator al casei de credit agricol din județul Putna, în locul d-lui Di­mitrie Mustea, transferat. D. Constantin Simionescu se nu­mește administrator al casei de credit agricol din județul Buzău, în locul d-lui Ioan Nicolescu, transferat. Marți, tribunalul de Ilfov secția 4 a judecat 19 locuitori din comuna Catrineștii, plasa Dâmbovița. Li s-au aplicat diferite pedepse de la 6 luni până la 15 zile închisore corecționala pentru delictele ce le-au comis pe timpul résculelor. In districtul Ilfov numărul comu­nelor răsculate a fost 68. Din acestea, în 20 comune s’a dat caz de urmarire pentru crime cu 341 inculpați, cari urmează a se judeca de Curtea cu jurați. In 9 comune s’a dat caz de urmarire pentru delicte, în cari sunt 78 de inculpați liberi, iar în restul de 39 comune dosarele au fost închise. In săptămâna 13—19 Noembre populația Capitalei a scăzut cu 32 de indivizi, și încă acestf­ scădere e in­­groșata cu un escedent de 11 în naș­­teri­le evreilor. Printre boale, afară de cele obici­nuite, sunt de notat: variola și fe­­brele tifoide cu câte 7 victime, scar­latina cu 6, meningita cu 5. Suntem înștiințați că congresul eco­nomic al cooperatorilor și au terminat lucrările sale în seara de 21 curent. Membrii congresului au numit din sânul lor un comitet care să avizeze pe guvern asupra imbunătățirii sortei muncitorilor de tote categoriile, cum și cu studiarea rapoartelor secționare. Prin îngrijirea acestui comitet se vor imprima și publica tote lucrările congresului. Uniunea centrală a căilor ferate germane a invitat direcțiunea generală a căilor ferate române ca să asiste la conferința care se va ține in scop de a chibzui ce măsuri trebuesc luate in fața lipsei generale de vagone. > F­OILETON. P­L­E­V­N­A. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. D­U­P­Ă GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 82 Blagonov atinse umSrul dormintului, însă nu era lucru ușor de a’l trezi din somn, și după ce îl scu­turase bine, Stefan se ridică în fine. Involuntar puse el mai ântăia mâna pe sabia care se afla lângă pa­tul său, și de-abea dupăl câte­va momente cunoscu­­l în obscuritate pe tânărul ofițer care’i făcu semn să’l urmeze. El sări în sus cu ascultarea mecanică a soldatului și a­­ cranului crescut in obiceiurile pa­­triarhale ale satului său, își aruncă pe umeri man­taua sa și se scoborâ pe scări după Blagonov, fără ca nici unul din cei­lalți servitori din jurul lui să se fi trezit din somnul lor. In grădina cea mică și simplă a casei se puse Blagonov pe o bancă; Ste­fan Zah­ariev era acum pe deplin deșteptat din som­nul său prin aerul fresc al dimineței și stetea cu o­­chii cascați de’naintea stăpânului său. «Tu îți vei aduce de­sigur aminte,U­­lise Blago­nov au­findu-se in jurul său spre a se convinge decât nu era nime ascuns prin tufișe, «de studentul Ev­ghenie Moseiev din Volodina, al căruia tată voia a’ți lua soția.» «Da, stăpâne,* respinse Stefan Zahariev cu fața posomorâtă,—«este adevărat că m’am împacat cu dânsul și cu tatăl său, fiind­că așa au voit staros­tele și părintele Christofor, însă el este un băiet rău și tatăl său asemenea nu era nimic bun în i­­nima sa, ast­fel că nu le pot uita din tota inima răul ce l’au făcut.* «Ei bine,*­­fise Blagonov, «tu îți vei aduce ase­menea aminte că acel Evghenie a vorbit vorbe rele și revoluționare in contra stăpânilor tăi, în contra marelui trar și chiar în contra bisericei.* «Așa este,* ^Lise Stefan Zahariev ridicând pum­nii într’un mod amenințător, «eu îmi aduc forte bine aminte și nu este de loc vina mea că el n’a fost predat atunci justiției, când diavolul însuși l’a scos din camera cea negru.* «Tu ai dreptate.* (Use Blagonov cu o voce si­nistră, «diavolul, care domnește în întuneric și prinde sufletele omenilor l’a ales pe dânsul de instrument al faptelor sale întunecase. Ascultă dér, Stefan Za­hariev, acel Evghenie Moseiev se află aici in apro­piere—în apropierea imediatfi a marelui t­ar, pe care el l’a clevetit odiniora, in contra căruia a pre­dicat rebeliunea.* «Aici?* esclamă Stefan speriat: — «acesta este imposibil—cum ar veni el aici de la scala cea mare din Petersburg ?! S’au pute cerul a scapat sufletul lui, voiesce el să ispășiască acum faptele și cugetă­rile sale cele rele, a apucat el acum armele in lupta pentru t­ar și pentru sfânta Rusie ?* «Nu, Stefane,*­­lise Blagonov, «el nu este soldat, el este colo sa biurourile intendenței, unde împăr­­țesc pâne pentru soldați—* «Și unde lasă adesea ori pe bravii soldați să moră de fer­e,” esclama Stefan cr­ișnind din dinți și cu ochii Învăpăiați de mânie,— «o, acolo este locul lui, toți acești vermi sunt ai dracului și să îngrașă din pânea destinată de banul nostru părinte, de trar pentru bravii sei soldați.* «Acesta nu este încă tot, Stefane,* Ilise Blago­nov, «la scii ce gânduri rele avea acel Evghenie, și mi se pare ca el are și astă-­e aceleași gândiri rele, cu tote ce le ascunde cu fățărnicie.* «Așa cred și eu,*­­lise Stefan, «căci dacá dia­volul apucă pe cine­va în ghiarele sale, acela nu póte scapa așa de ușor.* «Ei bine,*­­lise Blagonov, «atenei vei înțelege, cât este periculos când un om ca Evghenie se află aici în c­artierul principal, în apropierea directă a personei sfinte a tzarului.* «Așa este, așa este,I­­lise Ștefan, «acesta este periculos, acesta nu se pute îngădui, trebuie ca el să fie omorât, trebuie să fie predat consiliului de resbel!• «Nu așa,» (lise Blagonov, «el n’a făcut încă ni­mic ce i-ar putea atrage penalitate, și decâ tu l’ai omorâ fără motiv, ți-ai atrage însuși o penalitate mare, nime nu’i póte condamna pentru cugetările sale cele rele, pe cari tu le cunosci tot atât de bine ca și mine, însă pe cari el le va tăgădui și cari nu i se pot dovedi. Trebuie mai âurăiu ca el să fie sur­prins, trebuie să se discopere ce intențiuni are, pen­tru acesta avem trebuință de viclenie și de vigilență.» «Viclenie și vigilență,* repetă Stefan Zahariev u­­șor; el se părea a nu Înțelege Încă, natura sa sim­plă și onestă nu se putea împaca cu ideea ca un i­­namic să fie cruțat și nu predat justiției. «Décá s’ar putea discoperi,* continuă Blagonov, «ce intențiuni are, atunci am pune mâna nu numai pe dânsul, ci am găsi și pe companionii uneltirilor sale și s’ar putea înlătura o nenorocire mare pen­tru persana t­arului și pentru sfânta Rusie. Eu voiu trebui să părăsesc pate pentru cât­va timp cuartie­­rul principal, însă ași dori să pot lua cu mine si­guranța, că un ochiu credincios veghiază asupra u­­neltirilor întunericului, cu care acel Evghenie stă în legătură. Tu ești omul pentru acesta, Stefan Za­­hariev, ție ași voi să’ți încredințez grija care mă chinuesce; vrei să’mi promiți, deci nu voia fi aici —și cred că nu voia lipsi un timp îndelungat—vrei să’mi promiți că vei urma pe Evghenie Moseiev ca umbra sa pe tote căile sale, să spionez ceia ce face, unde se duce, cu cine stă în relațiune—căci numai așa va fi posibil a pătrunde cugetările sale cele rele și a zădărnici intențiunile sale cele rele. Déci’l vei surprinde pe o cale falsă, déci vei discoperi ce­va, atonei pune mâna pe dânsul și ține’l bine, însă pă­­zesce-te bine ca el să nu observe nimic, ca să nu bănuiască ce­va—vrei să’mi promiți acesta Stefane ?* «Vă promit, stăpâne,*­­lise Stefan Zahariev ridi­când mâna în sus, «jur la prea sfânta maică a mân­tuitorului nostru, care protege pe soția și pe copi­lul meu. N­ voia urma pe tote cărările sale ca vul­pea după epure, mă voiu apropia tipu­l de dânsul pănă ce va sosi momentul ca să pot pune mâna pe dânsul, și acest moment va sosi de­sigur, căci eu sunt convins, că unde este Evghenie Moseiev, acolo trebuie să fie amestecat și diavolul.* (Va urma), v­i

Next