Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-12-04 / nr. 135

! In curând vom începe a sus­­­pinda, trimiterea „Curierului“ , acelor D-ni abonați, atât din­­­ Iași cât și din județe, cari au­ rămas in urmă cu plata abo­ j­­­namentului, publicându-le tot­­ odată și numele, prin ziar. triv ____________________________ afla MON PLUS ULTRA <T,e cea mai bună calitate de D’EAU DE COLOGNE ^ Singurul produs garantat ca fabricat din­­ spirt curat de vin prin urmare higienic pen­tru pir și pele este marca Marmora °?í flaconul numai lei noi 1.50. 11111 A se cere si observa in tot­d’auna marca **60 Marmora . ^ Pentru Iași deposite spre vânzare la : d-nii Hirsch et Finke, Au Bazar Parisisien, Mada- ă80 me Robert Gaussen, Au Bon Marché, farmacia­ntul Curței Regale frați Konya, farmacia la Hygh­a­m­p; Carol Herzenberg, farmacia la Stepa Polari A. .1 Marcus, Paul Petit. trio _______ cun WJJW JR1AJWO jcult non din renumita fabrica Apollo din Dres­ 8ul da se afli de vânzare in conditiuni forte pen favorabile. Doritorii a se adresa la redac­­teie ținnea acestui ziar. 10 - ------------------------------------------- dup Pentru proecte și exec­utări de lucrări geo hidraulice precum : Captări de izvoare cea înființări de izvoare de apă de beut I Conducte și distribuții de apă gric Elevați­uni de ape cot Irigații și drenări culturale Secări de mlaștini . Turbine și mori deși a se adresa la agri­cut. Se. Savu­l inginer I Iași, strada Sf. Sava No. 14. <je ■-----—■-------------------------------— Note; IIM AMATIIP vae*te să cumpere 8* a­Wll nmn I un Biblia (Testamentul spot vechiu și nou) ilustrată de Gustav Doré. p«Q Adresa la Redacția acestui ziar. _____________________________sim­sele fio­t«oriTOi*o b­u­c&usă de plecare una » ue Vdu­ £ diö Trăsură sistem Victoriea .g cu un Cal și hamuri, precum și mobile de §100 case. A se adresa strada Păcurari No. 26. rea _________________________________ rea A Vio­ran Tono Hălceni din jude­ț­ U Valleal O țu­­iași, plasa Bahlui, co­­călit muna Șipotele, tn întindere de 800 fălci din goga cami 400 fălci arătură, iar restul fânaț și F­­ imaș, casse de locuințe atenanse, mori de apă, *6101 crâșmă, iazuri etc. Amatorii se pot adressa O la D-na M. I. Ivașcu in Iași. ____ Anul al XVI'lea No. 135. IASSI Duminică 4 (16) Decembre 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. S TREINATATE................................................40 Fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . .­­10 BanI-ȘTIRI LOCALE , ... I FI.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aound­uri: Pag- I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. CURIERUL (TH. BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE C­alendarm.1 L­u­p­t­ă XXX a­n s­i Dec —­­ - ----------Dec. " ........ ~ 4 Duminică Martira Varvara 16 Duminică Adelaida 7—31­4—22 5 Luni 1 Cuviosul Sava cel sfințit 17 Luni Lazăr 7—­32 4 6 Marți (+) ** Ierarh Nicolae La 8 Decembre. Lună plină cu timp 18 Marți Achil 7-88 4—­L­ 7 Mercuri 1 Sf. Pilotea (corp. la Curtea de Argeș) . . 19 Mercuri Nemisiu ~„7 . „„ 8 Joi Cuv. Patapie ■ * * cald 31 senin­ 20 Joi Amon 7-35 4-22 9 Vineri Zămislirea sfintei Ana 21 Vineri Apost. Thoma 7—86 4 23 10 Sâmbătă_______3­ ții Mina, Ermogen și Eugraf___________________ 29 Sâmbătă_____Flavian 7—87 4 2» Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,St, Pas­sage Verdeau, Paris.—’.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.- - Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. H­ n JVr. 20 bani. D­ECEMVEE La 4. Anul 1832, înființarea celui întăia Teatru Român făcut in Iași. La 5. Anul 1877. Tzarul primit de Bucureșteni ca un amic triumfător, pleacă seara spre frontieră. La 6. Anul 1877. Tzarul părăsând România, mulțumește Domnei de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. La 7. Anul 1877. Armata Română din jurul Plevnei se deslochează și pornește spre Vidin. La 8. Anul 1388. Petru Vodă Mușat, Domnul Moldovei, încheie tractat de alianță cu Regele Poloniei. La 9. Anul 1877. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prizonierii sunt apucate de viscol pe drum. La 10. Anul 1877. M. Sa Domnitorul, pornește de la Poradim spre București. ■** in*­­• mn* va vominiului, punio^tc IASSI 3 Decembre, 1888. Mploatarea moșiilor prin neteiap CAPITOLUL IX Sistema de cultură și asolamente (Urmare și fine l) Agronomul Gasparin, tratând des­­e sistemele de cultură,­­fice: „A­­ptarea unui sistem de cultura, po­­vit împrejurărilor locale în care se , cineva, póte fi privita ca lucrare­incipala a inteligenței agricole". Are optate marele agronom, un sistem I cultura nepotrivit cu timpul și cu sprejurămrile locale, compromite ori­ce preprindere agricola. Noi cei de astă­zi, nu mai multi­­m ca părinții noștri ; aceștia nu stivau ca strămoșii noștri, iar ce­­ii noștri vor practica o agricultura osebita de cea de astă­zi. Aceste schimbări sunt o urmare a fluenței timpului și Împrejurărilor­upra agriculturei. Una dintre cur­­ățile cele mai prețioise ale agricul­­tilor, este aceea de a ști sâ’și po­­veasca sistemul de cultură cu ci­­­mstanțele în cari se afla domenul. De aceea proprietarul, ca om mai Hivat și mai cercat sa studieze dân­ 1 sistemul care s’ar potrivi mai bine ntru moșia sa și să’l impună me­­erilor séi. Intr’alt­fel, daca s’ar lăsa voia lor meteierii, ca sa exploateze spA cum se pricep, sa fim siguri că, ntru timpul de fața cel puțin, nu­r fi în stare să facă combinațiunea­­ mai norocita. După timp și după împrejurări a­­icultura, ca sistem de cultura, a tre­­i prin diferite periode sau stadiuri, se înfățișază în decursul veacurilor, svplatarea treptată a civilisațiunei ricole. întâiul sistem de cultura practicat omeni, este agricultura pastorală, omeiata pe exploatarea pășunelor a finețelor, cu ajutorul diferitelor boli și rase de animale domestice. uA mai acum z­ece ani, acest sti­­l de cultură se practica pe întin­­e câmpii ale Ialomiței numite Bă­­­anu, unde totul agricultura se mâr­­îea la păstoria, creșterea, înmulți­­i și îngrășarea vitelor și exploata- i productelor animale. Astă­zi, aflăm păstoria în tote so­­itațile muntose, pe vârfurile și pe vrile munților, unde cultura plan­ar este cu neputința de practicat. Omul însa nu trăiește numai cu carne, cu lapte și cu brânzeturi. De aceea cu sporirea populațiunei și cu înaintarea culturei, păstoria fu trep­tat înlocuita cu agricultura pastorală mixta, adică un sistem de agricul­tura în care parte din pamânt este cultivat, iar restul lasat pășune și fi­­neța. După câți­va ani de semănătură, pământul se lasă a se odihni între­­bnințându-se pentru pâșunarea vite­lor. Ast­fel, sistemul acesta se tradu­ce printr’o alternare între pășune și cultura cerealelor. In forte multe localități din Româ­­nia, se urmeza asta­zi acest sistem de cultura. Se cultiveza locurile mai mulți ani de a rândul cu cereale și alte plante și când se crede ca s’a cam sleit se lasă de islaz. Agricultura pastorală mixta cu pă­șune sălbatica a fost înlocuită în ță­­rile înaintate cu pășunea regulata, a­­dică cultura cerealelor și pașunarea vine una după alta în mod regulat și după trecere de câți­va ani. Ini multe localități agricultorii nu se mul­țumesc sa iasă iarba sa cresca de la sine, ci samană diferite plante în cea din urma cereală cultivată. înmulțirea populațiun­iiV?i, prin ur­mare a trebuințelor sale, dete naștere agriculturei cereale, adică un sistem în care se samană diferite grâne pe mai mult de­cât jumătatea moșiei. Tipul cel mai vechiu al acestui sis­tem este agricultura trienală, sau de trei câmpuri, în care două patrți din locuri se samănă cu cereale, iar o parte i se lasa ogor sau­ jaceră. In fine pentru a întâmpina trebu­ințele unei populațiuoi din ce în ce mai numerosa, agricultorii introduc sistemul denumit agricultura alternă, sistem care este cel din urmă cuvânt al agriculturei moderne. In cultura alternă cerealele ocupă numai jumătate din exploatațiune, iar restul se samană cu plante radacinase ori alte plante prășite cu finețe arti­ficiale, precum este trifoiul, și cu nu­trețuri anuale, precum este mazărica, piringul, lintea și altele. Intr’o agricultură regulata sistemul cereal și cel altern se întemeiază pe îngrășarea pământului cu baligar pro­dus în exploatațiune și în unele îm­prejurări cu îngrășăminte aduse din afarfi. In agricultura pastorală mixtă pă­mântul se îngrașe mai cu samă prin pașunarea locurilor de către vite, prin vegetațiunea plantelor din care se com­pune pășunea și prin repaos. Adoptarea unuia sau altuia dintre aceste diferite sisteme de cultură este subordonată timpului și împrejurări­lor, și tota științafi cultivatorilor stă în aceia ca să alega sistemul cel mai po­trivit cu împrejurările în care se afla. Fiind date împrejurările în care se află cele mai multe din moșiile nos­­tre, este întrebarea care din sistemele de cultură ar fi mai potrivit cu aceste împrejurări, adică care sistem ce-ar aduce mai multe felose, cruțând în același timp fertilitatea pământului? întrebarea este complexă și nu se poate râspunde într’un mod hotărîtor pentru intrega nostrăt țară. Râmâind ca fie­care să ch­ibzuiască cum este mai rațional de făcut, noi, câte eun­oș­­tem, credem că în general la noi doua sisteme de cultura ar fi mai potrivite pentru proprietățile mici și pe alocurea pentru cea mijlocie; am recomanda cultura alterna, iar pentru proprieta­tea mare cultura pastorala mixtă re­gulata. Avem convingerea ca dacă proprie­tarii cei mici ar dispune de mijloce pentru a-și procura vitele, semințele și instrumentele necesarii unei culturi îngrijite, ei ar produce buligarul tre­buincios pentru a îngrășa în fie­care an a patra parte din moșiara lor. In asemenea împrejurări se pute cultiva tota moșia și producțiunea ar fi îndoita și chiar întreită de­cât este astă­zi. Aci alâturi cu noi, în Buco­vina, în Transilvani și Banat, am vâ­­zut practicându-se agricultura alterna de către cultivatori români și nu voi pentru ce nu s’ar putea aplica și din­­colo de munți. Este o chestiune de timp, de înaintare în cultură, de e­­xemple și de îndemn din partea ce­lor mai iscusiți și interesați la pro­gresul agriculturei și la prosperitatea populațiunei noatre rurale. Intru cât privește moșiile cele mari, in împrejurările de astă­zi și în ge­­neral vorbind, nefiind putința de a întemeia sistemul de cultură pe în­­groșare regulata și indestilatare­a pământului, noi credem că sistema cel mai potrivit pentru marea majo­ritate a moșiilor ar fi agricultura pas­torală mixta și de preferit cea regu­lata. După putință se îngrașă o parte din locuri, însă păstrarea fertilitatei pământului se razimă pe lăsarea pă­mântului ca pășune în timp de două, trei și patru ani, după cum sunt și locurile de slabe sau de grase. Acest sistem de agricultură trebue adoptat și de proprietarii cei mici în cazul când nu sunt în stare să în­grașe locurile regulat și îndestulător după cum se cere în cultură alternă. Spre a se pricepe mai bine siste­mul de agricultură pastorală mixtă vom lua ca exemplu o moșie de 600 pogane. Admițând ca se convine un asolament de 6 ani, cel dintăiu lucru de făcut este de a se împărți locu­rile de cultură în șase tarlale, lanuri sau divisii, fie­care având 100 pogone. Asolamentul ce am adopta ar fi ur­mătorul : 1. Ogor; 2. Grâu de tomna sau secară; 3. Porumb; 4. Grâne de prima­vară (orz, ovăz, grâu, meiu); 5. Pășune; 6. Pășune. Cu modul acesta în fie­care an 800 pogone ar fi seménate, 100 lăsate o­­gor, iar 200 lăsate pășune. In timp de 6 ani fie­care din cele 6 lanuri trebue să treacă prin ogor, grâu de tampe, porumb, grâne de primă­vară, pășune și încă un an pășune. In acest exemplu se presupune că pământul se încalcera de la sine. In caz însă de a vroi să se introducă trifoiul, ori o amestecătură de trifoiu roș, alb și mai multe graminee bune atât pentru cosit cât și pentru pășu­­nat, atunci asolamentul s’ar înfățișa în forma următore: 1. Ogor; 2. Grâu de tampo ; 3. Porumb; 4. Grâne de primă­vara; 5. Trifoiu cosit­­ 6. Trifoiu pășunat. Trifoiul se seamănă în lanul de grâne de primă­vara, du­pă ce aces­tea au fost semănate și grupate. După secerat nu se lasă vitele pe trifoiște și se cosește în anul ce vine și apoi la cel­alt an se lasă de păscut. Dacă locurile sunt slabe și dacă a­­gricultorul nu are băligar să le în­grașe, se lasă pășunea trei ani în loc de dour. Asolamente analoge cu acestea se aplică in forte multe localități din Germania, Franța și Italia, țari mai înaintate de­cât România. Proprietarii mici cari dispun de ba­­ligar ca să ingrașe fie­care lan la 4 ani căzând pe un pogon cel puțin 20 de care de baligar, ar putea urma a­­solamentul următor: 1. Porumb; 2. Cereale de primă­vară; 3. Trifoiu sau mAzuriche; 4. Grâu de temnA. S’ar ingrășa locurile destinate pen­tru porumb. Trifoiul s’ar semăna in cerealele de primă­­vară, s’ar cosi de doua ori in al treilea an; iar pe tampa s’ar întorce trifoiștea și s’ar semăna cu grâu de temut. Am putea înfățișa și alte formule de asolamente, insă nu este aci lo­cul de a trata despre acestă materie. Scopul a fost numai de a pune in vederea proprietarilor care ar adopta metesugiul, câta importanță are alege­rea unui sistem de cultură și a unui asolament. (Econ. Naționali). CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Rotter A C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 16^JW»ttj^țreet, Londra, E. C. Manuscriptele Arpubvefu/ífr W­­arde. Manuscriptele Min­­tele Arpufitii Sdi Jg  ® ni. STIL VECHIU­L p­I­N­ A­I PA­TRONUL ț>­I L­E­I­I TIMPUL DIN SFIPTĂMÂNA j STIL NOU | ț>­I­U­A | P­A­T­II­O­N­U­L­­ULEI | RĂ*­ 86relui___Apun. Sorelm l) Ve(li »Curierul* No. 132, din 23 Noem­ 1888. TELEGRAME Viena 12 Dec.—O depeșă privată din Roma anunță că fabrica de arme din Torre-Aounziata a primit ordinul de a fabrica 60.000 de puști din noul tip in trei luni, și cât arsenalul din Neapole lucreză cu o mare sârguință. Sofia 12 Dec.—Cornițele de Foias e numit mareșal al Palatului princi­­pelui Ferdinand. Belgrad 13 Dec.—Regele a trimes pe unul din aghiotanții săi pentru ca să asiste la înmormântarea patriarhu­lui Angelici. Roma 13 Dec. — „Riforma” des­­minte că Italia ar fi adresat o notă representanților ei pentru a-i invita să pună piedici revendicărilor paterei temporare de către clericali. Londra 13 Dec. — Corespondentul Ziarului „Times” la Zanzibar constată că prestigiul lui Bushire șeful Arabi­lor care a luat Bagamoyo de la Ger­mani și a făcut o mare pradă, merge crescând. Viena 13 Dec.— După „Corespon­dența Politică* Rusia e ferm decisă

Next