Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-12-04 / nr. 135
! In curând vom începe a suspinda, trimiterea „Curierului“ , acelor D-ni abonați, atât din Iași cât și din județe, cari au rămas in urmă cu plata abo jnamentului, publicându-le tot odată și numele, prin ziar. triv ____________________________ afla MON PLUS ULTRA <T,e cea mai bună calitate de D’EAU DE COLOGNE ^ Singurul produs garantat ca fabricat din spirt curat de vin prin urmare higienic pentru pir și pele este marca Marmora °?í flaconul numai lei noi 1.50. 11111 A se cere si observa in totd’auna marca **60 Marmora . ^ Pentru Iași deposite spre vânzare la : d-nii Hirsch et Finke, Au Bazar Parisisien, Mada- ă80 me Robert Gaussen, Au Bon Marché, farmaciantul Curței Regale frați Konya, farmacia la Hyghamp; Carol Herzenberg, farmacia la Stepa Polari A. .1 Marcus, Paul Petit. trio _______ cun WJJW JR1AJWO jcult non din renumita fabrica Apollo din Dres 8ul da se afli de vânzare in conditiuni forte pen favorabile. Doritorii a se adresa la redacteie ținnea acestui ziar. 10 - ------------------------------------------- dup Pentru proecte și executări de lucrări geo hidraulice precum : Captări de izvoare cea înființări de izvoare de apă de beut I Conducte și distribuții de apă gric Elevațiuni de ape cot Irigații și drenări culturale Secări de mlaștini . Turbine și mori deși a se adresa la agricut. Se. Savul inginer I Iași, strada Sf. Sava No. 14. <je ■-----—■-------------------------------— Note; IIM AMATIIP vae*te să cumpere 8* aWll nmn I un Biblia (Testamentul spot vechiu și nou) ilustrată de Gustav Doré. p«Q Adresa la Redacția acestui ziar. _____________________________simsele fiot«oriTOi*o buc&usă de plecare una » ue Vdu £ diö Trăsură sistem Victoriea .g cu un Cal și hamuri, precum și mobile de §100 case. A se adresa strada Păcurari No. 26. rea _________________________________ rea A Vioran Tono Hălceni din județ U Valleal O țuiași, plasa Bahlui, cocălit muna Șipotele, tn întindere de 800 fălci din goga cami 400 fălci arătură, iar restul fânaț și F imaș, casse de locuințe atenanse, mori de apă, *6101 crâșmă, iazuri etc. Amatorii se pot adressa O la D-na M. I. Ivașcu in Iași. ____ Anul al XVI'lea No. 135. IASSI Duminică 4 (16) Decembre 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. S TREINATATE................................................40 Fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . .10 BanI-ȘTIRI LOCALE , ... I FI.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aounduri: Pag- I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Calendarm.1 Luptă XXX an si Dec — - ----------Dec. " ........ ~ 4 Duminică Martira Varvara 16 Duminică Adelaida 7—314—22 5 Luni 1 Cuviosul Sava cel sfințit 17 Luni Lazăr 7—32 4 6 Marți (+) ** Ierarh Nicolae La 8 Decembre. Lună plină cu timp 18 Marți Achil 7-88 4—L 7 Mercuri 1 Sf. Pilotea (corp. la Curtea de Argeș) . . 19 Mercuri Nemisiu ~„7 . „„ 8 Joi Cuv. Patapie ■ * * cald 31 senin 20 Joi Amon 7-35 4-22 9 Vineri Zămislirea sfintei Ana 21 Vineri Apost. Thoma 7—86 4 23 10 Sâmbătă_______3 ții Mina, Ermogen și Eugraf___________________ 29 Sâmbătă_____Flavian 7—87 4 2» Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,St, Passage Verdeau, Paris.—’.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.- - Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. H n JVr. 20 bani. DECEMVEE La 4. Anul 1832, înființarea celui întăia Teatru Român făcut in Iași. La 5. Anul 1877. Tzarul primit de Bucureșteni ca un amic triumfător, pleacă seara spre frontieră. La 6. Anul 1877. Tzarul părăsând România, mulțumește Domnei de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. La 7. Anul 1877. Armata Română din jurul Plevnei se deslochează și pornește spre Vidin. La 8. Anul 1388. Petru Vodă Mușat, Domnul Moldovei, încheie tractat de alianță cu Regele Poloniei. La 9. Anul 1877. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prizonierii sunt apucate de viscol pe drum. La 10. Anul 1877. M. Sa Domnitorul, pornește de la Poradim spre București. ■** in*• mn* va vominiului, punio^tc IASSI 3 Decembre, 1888. Mploatarea moșiilor prin neteiap CAPITOLUL IX Sistema de cultură și asolamente (Urmare și fine l) Agronomul Gasparin, tratând dese sistemele de cultură,fice: „Aptarea unui sistem de cultura, povit împrejurărilor locale în care se , cineva, póte fi privita ca lucrareincipala a inteligenței agricole". Are optate marele agronom, un sistem I cultura nepotrivit cu timpul și cu sprejurămrile locale, compromite orice preprindere agricola. Noi cei de astăzi, nu mai multim ca părinții noștri ; aceștia nu stivau ca strămoșii noștri, iar ceii noștri vor practica o agricultura osebita de cea de astăzi. Aceste schimbări sunt o urmare a fluenței timpului și Împrejurărilorupra agriculturei. Una dintre curățile cele mai prețioise ale agricultilor, este aceea de a ști sâ’și poveasca sistemul de cultură cu cimstanțele în cari se afla domenul. De aceea proprietarul, ca om mai Hivat și mai cercat sa studieze dân 1 sistemul care s’ar potrivi mai bine ntru moșia sa și să’l impună meerilor séi. Intr’altfel, daca s’ar lăsa voia lor meteierii, ca sa exploateze spA cum se pricep, sa fim siguri că, ntru timpul de fața cel puțin, nur fi în stare să facă combinațiunea mai norocita. După timp și după împrejurări aicultura, ca sistem de cultura, a trei prin diferite periode sau stadiuri, se înfățișază în decursul veacurilor, svplatarea treptată a civilisațiunei ricole. întâiul sistem de cultura practicat omeni, este agricultura pastorală, omeiata pe exploatarea pășunelor a finețelor, cu ajutorul diferitelor boli și rase de animale domestice. uA mai acum zece ani, acest stil de cultură se practica pe întine câmpii ale Ialomiței numite Băanu, unde totul agricultura se mârîea la păstoria, creșterea, înmulții și îngrășarea vitelor și exploata- i productelor animale. Astăzi, aflăm păstoria în tote soitațile muntose, pe vârfurile și pe vrile munților, unde cultura planar este cu neputința de practicat. Omul însa nu trăiește numai cu carne, cu lapte și cu brânzeturi. De aceea cu sporirea populațiunei și cu înaintarea culturei, păstoria fu treptat înlocuita cu agricultura pastorală mixta, adică un sistem de agricultura în care parte din pamânt este cultivat, iar restul lasat pășune și fineța. După câțiva ani de semănătură, pământul se lasă a se odihni întrebnințându-se pentru pâșunarea vitelor. Astfel, sistemul acesta se traduce printr’o alternare între pășune și cultura cerealelor. In forte multe localități din România, se urmeza astazi acest sistem de cultura. Se cultiveza locurile mai mulți ani de a rândul cu cereale și alte plante și când se crede ca s’a cam sleit se lasă de islaz. Agricultura pastorală mixta cu pășune sălbatica a fost înlocuită în țările înaintate cu pășunea regulata, adică cultura cerealelor și pașunarea vine una după alta în mod regulat și după trecere de câțiva ani. Ini multe localități agricultorii nu se mulțumesc sa iasă iarba sa cresca de la sine, ci samană diferite plante în cea din urma cereală cultivată. înmulțirea populațiuniiV?i, prin urmare a trebuințelor sale, dete naștere agriculturei cereale, adică un sistem în care se samană diferite grâne pe mai mult decât jumătatea moșiei. Tipul cel mai vechiu al acestui sistem este agricultura trienală, sau de trei câmpuri, în care două patrți din locuri se samănă cu cereale, iar o parte i se lasa ogor sau jaceră. In fine pentru a întâmpina trebuințele unei populațiuoi din ce în ce mai numerosa, agricultorii introduc sistemul denumit agricultura alternă, sistem care este cel din urmă cuvânt al agriculturei moderne. In cultura alternă cerealele ocupă numai jumătate din exploatațiune, iar restul se samană cu plante radacinase ori alte plante prășite cu finețe artificiale, precum este trifoiul, și cu nutrețuri anuale, precum este mazărica, piringul, lintea și altele. Intr’o agricultură regulata sistemul cereal și cel altern se întemeiază pe îngrășarea pământului cu baligar produs în exploatațiune și în unele împrejurări cu îngrășăminte aduse din afarfi. In agricultura pastorală mixtă pământul se îngrașe mai cu samă prin pașunarea locurilor de către vite, prin vegetațiunea plantelor din care se compune pășunea și prin repaos. Adoptarea unuia sau altuia dintre aceste diferite sisteme de cultură este subordonată timpului și împrejurărilor, și tota științafi cultivatorilor stă în aceia ca să alega sistemul cel mai potrivit cu împrejurările în care se afla. Fiind date împrejurările în care se află cele mai multe din moșiile nostre, este întrebarea care din sistemele de cultură ar fi mai potrivit cu aceste împrejurări, adică care sistem ce-ar aduce mai multe felose, cruțând în același timp fertilitatea pământului? întrebarea este complexă și nu se poate râspunde într’un mod hotărîtor pentru intrega nostrăt țară. Râmâind ca fiecare să chibzuiască cum este mai rațional de făcut, noi, câte eunoștem, credem că în general la noi doua sisteme de cultura ar fi mai potrivite pentru proprietățile mici și pe alocurea pentru cea mijlocie; am recomanda cultura alterna, iar pentru proprietatea mare cultura pastorala mixtă regulata. Avem convingerea ca dacă proprietarii cei mici ar dispune de mijloce pentru a-și procura vitele, semințele și instrumentele necesarii unei culturi îngrijite, ei ar produce buligarul trebuincios pentru a îngrășa în fiecare an a patra parte din moșiara lor. In asemenea împrejurări se pute cultiva tota moșia și producțiunea ar fi îndoita și chiar întreită decât este astăzi. Aci alâturi cu noi, în Bucovina, în Transilvani și Banat, am vâzut practicându-se agricultura alterna de către cultivatori români și nu voi pentru ce nu s’ar putea aplica și dincolo de munți. Este o chestiune de timp, de înaintare în cultură, de exemple și de îndemn din partea celor mai iscusiți și interesați la progresul agriculturei și la prosperitatea populațiunei noatre rurale. Intru cât privește moșiile cele mari, in împrejurările de astăzi și în general vorbind, nefiind putința de a întemeia sistemul de cultură pe îngroșare regulata și indestilatarea pământului, noi credem că sistema cel mai potrivit pentru marea majoritate a moșiilor ar fi agricultura pastorală mixta și de preferit cea regulata. După putință se îngrașă o parte din locuri, însă păstrarea fertilitatei pământului se razimă pe lăsarea pământului ca pășune în timp de două, trei și patru ani, după cum sunt și locurile de slabe sau de grase. Acest sistem de agricultură trebue adoptat și de proprietarii cei mici în cazul când nu sunt în stare să îngrașe locurile regulat și îndestulător după cum se cere în cultură alternă. Spre a se pricepe mai bine sistemul de agricultură pastorală mixtă vom lua ca exemplu o moșie de 600 pogane. Admițând ca se convine un asolament de 6 ani, cel dintăiu lucru de făcut este de a se împărți locurile de cultură în șase tarlale, lanuri sau divisii, fiecare având 100 pogone. Asolamentul ce am adopta ar fi următorul : 1. Ogor; 2. Grâu de tomna sau secară; 3. Porumb; 4. Grâne de primavară (orz, ovăz, grâu, meiu); 5. Pășune; 6. Pășune. Cu modul acesta în fiecare an 800 pogone ar fi seménate, 100 lăsate ogor, iar 200 lăsate pășune. In timp de 6 ani fiecare din cele 6 lanuri trebue să treacă prin ogor, grâu de tampe, porumb, grâne de primăvară, pășune și încă un an pășune. In acest exemplu se presupune că pământul se încalcera de la sine. In caz însă de a vroi să se introducă trifoiul, ori o amestecătură de trifoiu roș, alb și mai multe graminee bune atât pentru cosit cât și pentru pășunat, atunci asolamentul s’ar înfățișa în forma următore: 1. Ogor; 2. Grâu de tampo ; 3. Porumb; 4. Grâne de primăvara; 5. Trifoiu cosit 6. Trifoiu pășunat. Trifoiul se seamănă în lanul de grâne de primăvara, după ce acestea au fost semănate și grupate. După secerat nu se lasă vitele pe trifoiște și se cosește în anul ce vine și apoi la celalt an se lasă de păscut. Dacă locurile sunt slabe și dacă agricultorul nu are băligar să le îngrașe, se lasă pășunea trei ani în loc de dour. Asolamente analoge cu acestea se aplică in forte multe localități din Germania, Franța și Italia, țari mai înaintate decât România. Proprietarii mici cari dispun de baligar ca să ingrașe fiecare lan la 4 ani căzând pe un pogon cel puțin 20 de care de baligar, ar putea urma asolamentul următor: 1. Porumb; 2. Cereale de primăvară; 3. Trifoiu sau mAzuriche; 4. Grâu de temnA. S’ar ingrășa locurile destinate pentru porumb. Trifoiul s’ar semăna in cerealele de primăvară, s’ar cosi de doua ori in al treilea an; iar pe tampa s’ar întorce trifoiștea și s’ar semăna cu grâu de temut. Am putea înfățișa și alte formule de asolamente, insă nu este aci locul de a trata despre acestă materie. Scopul a fost numai de a pune in vederea proprietarilor care ar adopta metesugiul, câta importanță are alegerea unui sistem de cultură și a unui asolament. (Econ. Naționali). CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: Rotter A C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 16^JW»ttj^țreet, Londra, E. C. Manuscriptele Arpubvefu/ífr Warde. Manuscriptele Mintele Arpufitii Sdi Jg  ® ni. STIL VECHIUL pIN AI PATRONUL ț>I LEII TIMPUL DIN SFIPTĂMÂNA j STIL NOU | ț>IUA | PATIIONULULEI | RĂ* 86relui___Apun. Sorelm l) Ve(li »Curierul* No. 132, din 23 Noem 1888. TELEGRAME Viena 12 Dec.—O depeșă privată din Roma anunță că fabrica de arme din Torre-Aounziata a primit ordinul de a fabrica 60.000 de puști din noul tip in trei luni, și cât arsenalul din Neapole lucreză cu o mare sârguință. Sofia 12 Dec.—Cornițele de Foias e numit mareșal al Palatului principelui Ferdinand. Belgrad 13 Dec.—Regele a trimes pe unul din aghiotanții săi pentru ca să asiste la înmormântarea patriarhului Angelici. Roma 13 Dec. — „Riforma” desminte că Italia ar fi adresat o notă representanților ei pentru a-i invita să pună piedici revendicărilor paterei temporare de către clericali. Londra 13 Dec. — Corespondentul Ziarului „Times” la Zanzibar constată că prestigiul lui Bushire șeful Arabilor care a luat Bagamoyo de la Germani și a făcut o mare pradă, merge crescând. Viena 13 Dec.— După „Corespondența Politică* Rusia e ferm decisă