Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-06-25 / nr. 70
d. Bengesca e dar un adevărat francez. Au crepuscule, amintește de aproape poema așa de cunoscută a lui Coppée, care poartă titlul: Ies Deux Douleurs. Drama e pătrunsă de o maestrosă și poetică întristare. Ea a fost jucată cu multă putere și sentiment de d-rele Dadla3 și Hadamard. O bună parte a coloniei române ținuse să amestece aplausele ei cu acelea ale publicului francez, astfel că poema s’a înalțat până la nouri. Serbările din Serbia. La marele banchet popular ce s’a dat mai dăunăzi, au luat parte regele, regenții, miniștrii, mitropolitul și d. Persian. Regele a fost aclamat cu entusiasm. D. Ranco Taisici a ridicat, in numele poporului, primul toast al regelui. El a făcut să reiasă meritele dinastiei Obrenovici în cei ce privește libertatea și unirea națiunei sârbești și a făcut urări pentru ca regele să continue acesta operă în aceiași măsură ca fiecare din strămoșii săi, pentru ca Statul Sârb să ia un loc demn în grupul Statelor și națiunilor slave. Unul din regenți, d. Belimarcovici, a respins in numele regelui printr-un discurs forte aplaudat. El a zis că Serbia a căzut glorios, sunt cinci secole de atunci, pentru că națiunea sârbască posedă calități prin care putea să întemeeze gloria și mărirea sa, adică entusiasmul, vitejia și o fermă conștiință națională Oratorul a exprimat dorința ca Serbii să fie de asemenea în viitor înzestrați cu aceste calități și să pună de o parte ura și invidia, să se mânCă in jurul regelui pentru a lucra la bunul traiu al Serbiei și pentru a aduce fericita soluțiune a sarcinei naționale și intelectuale care le este impusă. Oratorul a băut în sănătatea națiunei sârbești. Eșind, regele, regenții și personele din suita lor, au fost primite din nou prin aclamări prelungite din partea mulțimei. Lara, au fost iluminări, preumblări cu torțe și un splendid foc de artificii. Un manifest al prințului Victor Napoleon. Din Bruxella se scrie că la 1 iulie principelui Victor Napoleon a convocat in întrunire pe toți aderenții săi. Au luat parte ca la 60 deputați bonapartiști. In întrunire s’au discutat diferite cestiuni, între cari atitudinea ce trebue s’o ia în viitorele lupte bonapartiștii. întrunirea s’a sfârșit prin hotărârea ca principele Napoleon să dea un nou manifest cătră țară. MUNTE DE PIETATE Scopul muntelui de pietate.—Starea claselor germane.— Anomalia în împrumuturi. — Cămătari pe emanete.— Efectele desastrose ale uzurei.— Societatea Muntelui de pietate. — Operațiunile Muntelui de pietate.—Fondul de caritate. Cu prilejul fundărei unui Munte de pietate în Englitera, proiectat acum de curând, s’au distribuit d‘lele trecute broșuri și prospecte explicative din care extragem urmatorele lămuriri asupra acestei instituțiuni: Scopul Muntelui de pietate Una din problemele cele mai arb őtare ale economiei sociale este de a veni în ajutor celor aflați în nevoe, așa încât să nu fie reduși la stare de pauperism și să nu fie puși în sarcina calităței publice. Soluțiunea acestei probleme stă, cel puțin în mare parte, în instituirea minților de pietate. Experiența a dovedit-otn mod victorios în Europa. A venit acum rîndul Eoghiterei să profite de experiența câștigată. Starea claselor germane în Regatul Unit, ca și aiurea, clasele muncitore, lucrători, mici patroni și mici comercianți, în general nu sunt în stare să realiseze economii suficiente spre a putea face față unor eventualități neprevăzute. Béla, lipsa de lucru, o perdere comercială sau orice alt accident neașteptat, au secat îndată reservele lor și nu le lasă alt mijloc decât împrumutul. Anomalia în împrumuturile când omul avut găsește bani cu o dobândă moderată, pentru cuvântul chiar că are o situațiune, împrumutătorul din clasele inferioare ale societății nu poate găsi credit decât dând emanet efectele sale mobiliere. Este clar o anomalie curiosă ca bogatul să găsască bani cu 5 sau 6 la sută pe simpla sa semnătură, pe când săracii să fie obligat a plăti 25 la sută și câte o dată mai mult, depunând un emanet de o valore sigurat și incontestabilă. Acestă anomalie va dispare prin înființarea muntelui de pietate în Englitera. Cămătari pe emanete Numai în orașul Londrei sunt mai mult de opt sute împrumutâtori pe emanete patentați, deținând în permanență emanete diferite în garanție pentru avansuri ce se urcă la trei milione livre Sterlinge (șapte Acesta însemneză că în fiecare an sărmanii sunt încărcați în folosul unei singure corporațiuni, cu cel puțin șapte sute cincizeci de mii livre Sterlinge (18 milione 750,000 fr) In realitate însă beneficiile împrumutătorilor permanete sunt mult mai considerabile, având în vedere cheltuelile accesorii și reînoirile succesive. Din acestea rezultă că sărmanul după ce a plătit în interese ușurarie o parte din suma ce i-a fost înaintată, sfîrșește adesea prin a-și perde emanetul cu desăvârșire. Defectele dezastrese ale uzurei Dacă la operațiunile cămătarilor patentați se adaugă acelea ale cămătarilor clandestini și ale agențiilor de împrumuturi de hipotece mobiliare, se va ajunge la un total înspăimântător, ce se pote prețui fără exagerație la un minimum de un milion și jumătate Sterlinge (37,500,000 franci) pe an. Efectele desastrese produse în Paris de camăta, practicată acolo în secret și pe o scară forte restrînsă, se pot vedea în raportul d-lui Cochut, directorul Muntelui de Pietate de Paris. Trebue notat încă că în Englitera legea nu reglementază dobânda banilor pentru împrumuturile permanete ce trec peste o sumă frecare, și ea este cu desăvârșire neputinciasă în cazul cămătarilor clandestini și al ipotecei mobiliare. Societatea Muntelui de pietate In fața acestei neputințe a legei engleze, o reformă a căreia nu ar fi în armonie cu obiceiurile țărei, s’a hotărît din inițiativă privată fundarea unei societăți a Muntelui de pietate la Londra cu scop de a face să beneficieze clasele sărmane de folosele inerente Muntelui de pietate, stabilit pe aceleași baze precum sunt și instituțiile de acest fel pe continent. Constituită, conform legilor relative la societățile anonime, în societate cu răspundere limitată pe garanție. Societatea engleză cere bogaților concursul capitalurilor lor, oferindu-le un bun și sigur plasament cu o dobândă suficient resplătitdră. Ea nu face apel la caritate, ci institue o întreprindere care să ofere tóte garanțiile administrative dorite și să fie tot deodată și o operă de filantropie înaltă și sănătosă. Operațiunile Muntelui de pietate împrumuturile vor fi consimțite cu maximul de 12 la sută pe an, lăsând după prelevarea dobândei pentru obligațiuni, 6 la sută pe an pentru cheltueli de administrație, de asigurări, de magasinagiu și pentru alcătuirea unui fond de caritate, înlesnirea cu care Munții de pietate î și procură aiurea capitalurile necesare, demonstră în mod suficient soliditatea unui asemenea plasament; dobânda ordinară a Împrumuturilor făcute de Muntele de pietate din Paris (374 la sută pentru exercițiul 1884—85) dovedește că nu pote fi dificultate de a plasa obligațiunea de 6 la sută pe an. Prima emisiune a Muntelui de pietate din Londra e fixată la L 500,000 (12 milione 500,000 fr.), în 100,000 obligațiuni și de L. 5 (125 fr.) fiecare obligațiune. Fondul de caritate Acest fond va fi alcătuit din o prelevare specială asupra beneficiilor instituțiunei, după ce s-a dedus dobânda obligațiunilor de 6 la sută și a cheltuelelor de administrație. Escedentul rezultând din acestă prelevare va fi destul de considerabil în raport cu cifra urcată a operațiunilor societății. Fondul provenit din aceste escedente, adică beneficiul net al stabilimentului, va fi repartizat de două ori pe an între mai multe instituțiuni de binefaceri desemnate în urmă. O parte din acest fond va servi de asemenea la degaiarea gratuită a obiectelor aparținând clienților celor mai nevoiași ai instituțiunei. «Ei comit pe fiecare zi scandale, numai pentru a face astfel impopular guvernul republican. «Săptămâna trecută ei au atacat și calomniat pe d. Constance, și când acela le a cerut dovezi și i-a conjurat chiar să arăte o necorectitudine a sa, opoziția a amuțit: «A început apoi d. Cassagnac un nou scandal, înjurând pe miniștri. Se știe că el a trebuit să părăsască pe un timp sala ședințelor. L’au urmat și intrega partidă roialistă. «Acum de curând foile boulangiste atacând pe prim-ministrul Tirard, a dat ocasia acestuia, ca in urma aducerei cestiunei in parlament, acesta să-i voteze încredere cu 349 voturi contra 16, cu care ocasie majoritatea a declarat că tote injultele aduse de oposiție contra guvernului republican trebue condamnate și privite ca pure calomnii.* Obstrucționiștii din camera franceză. In urma a tot felul de neajunsuri ce boulangiștii și monarhiștii crează guvernului francez, se zice că acesta a hotărât să’nchidă cât se pote mai repede camerile. Iată ce scrie în acestă privință «Indépendance Belge» : «Causa pentru care camerile franceze se vor închide sânt neajunsurile ce roialiștii și boulangiștii creiazâ pe fiecare zi guvernului. CURIERUL TH. BALA8SAN. CRONICA LOCALA *** (Inspecțiune). Aflăm că săptămâna viitóre, Dl. Lascar Gatargiu, ministrul de interne, va pleca în Dobrogea, de acolo va veni în Moldova ca se facă o inspecțiune, va visita mai întâia orașul nostru, apoi Botoșani, Dorohoiu și Roman. Urăm bună venire înaltului oaspeți în a doua Capitală. *** (Numire) Dl. Gr. N. Protopopescu, absolvent al scolei de arte și meserii din București, se numește, pe 7iua de 15 Iunie. în postul de și general de ateliere, repetitor de mecanică, construcții și crocheuri de la scala tehnică de instrumente agricole din Iași. (Loteria) Exposițiunei Universale din Paris, secțiunea Română, se va trage irevocabil astăzi Duminică 25 Iunie, orele 2 jum. p. m., în grădina Cișmegiu din București. *** (Licitațiune). Sâmbătă 1 Iulie a. c. orele 3 p. m., se va ține licitație, în localul prefecturei Iași, pentru darea în întreprinderea furniturei de pâine, carne și său, necesare pentru nutrimentul elevilor și omenilor de serviciu de la șcala tehhnică din Iași, pe anul financiar curent. Comisia de administra Reg. 7 linie, publică că în Ziua de 4 Iulie a. c. orele 10 dim. se va ține licitație în localul corpului Reg. 7, în cazarma Copou, orașul Iași, unde are a se vinderi multe efecte de îmbrăcăminte, adică mantale, tunici, pantalonii, etc.—Asemenea și Consiliul de Admin. Spitalului militar din Iași, publică ca în Ziua de 8 Iulie a. c. orele 10 dim. se va ține licitație în localul spitalului Iași, pentru a se da în întreprindere sprevisionarea pânei și cărnei necesare spitalului, de la 1 August 1889 până la 1 August 1890.—Condițiunele se pot vedea în «Monitorul oficial* No. 62, din 20 Iunie a. c. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA III. Luni 26 Iunie Vânt. imob. def. V. Lazer p. ușor Felț Revinderea imob. lui I. Donos pe contul Catincăi Lefter Oposiția lui Ioina Taugman la aplicarea sigiliilor pe averea sa. Contest. Ecaterinei Lucavițchi la tabloul creditorilor def. Sc. Constantinov. Marți 27 Iunie Vânz. viei def. Toma Antoniadi p. diviziune M. sin Avram Goldinberg cere act de naștere Climente Gallștein idem David Broucser idem Conv. conv. fam. casei def. Iancu sin Lupu. Mercuri 28 Iunie Vânz. imob. Elenei Baldovici p. maiorul Romulus Boteanu Herman Avramovici cere act de naștere Aron Rozin idem Supral. la vânz. imob. Efr. Vitzu. Vineri 30 Tunie Supral. la vânz. imob. maiorului V. Baldovici. DIVERSI Dramele comerciului.— Mizeria, subt orice formă, duce la dramă. Un biet comerciant mic, forte onest și forte muncitor, și-a perdut tostă starea din împrejurări independente de voința lui. Negăsind credit, el ajunse repede împreună cu toată familia sa, in cea mai neagră mizerie. Desperat, el hotărî să-și curme viața și comunică soției sale acastă hotărîre. Biata nevastă hotărî atunci să se omore și ea și să scape de suferinți și pe copii. Seara, după ce copii adormiră, părinții astupară tote deschizăturile odăiei și aprinseră mangal. A doua zi la amiazi, tdtă familia fu găsită asficiată. O scrisore lăsată pe masă explică cele întâmplate. O tragedie pe marea. — Din Bombay vine știrea despre mortea tragică a căpitanului vasului «Poseidon» din Spiridon Mersa. Vaporul plecase din port spre Aden. Dar viforul era atât de mare, incât vasul a trebuit să se intorca de două ori indărăpt. Noptea la ora 1 căpitanul totuși a dat ordinul ca vasul să plece. Furtuna a fost insă atât de ingrozitore, încât era un curagiu nepomenit a pleca pe asemenea furtună. Ajungând la largul mării, veni un val de apă atât de mare, încât trânti la pământ pe căpitan și pe alți 2 ofițeri. Toți 3 au fost atât de grav râniți, încât căpitanul în scurtă vreme a și murit. Trecerea unui tren prin foc.—Se telegrafiază din New York că la 8 Aprilie, un tren de călători a intrat în o câmpie aprinsă la Dalkata.—A crezut că va pătea străbate repede partea în flacăre, dar acestă parte era mult mai întinsă de cum o socotise la început. După o alergare nebună, trenul trebui să se oprească și se hotărâ ca să dea înapoi. Era însă prea târziu, înapoi focul aprinsese calea. Se observa în același timp că focul va tăia calea și înainte. Martea, o morte rogrozitore era neapărată. Oamenii se scobor din trăsuri, caut mijloce de scăpare, cercând a găsi un aer curat; zadarnice silințe, trebue a se reîntorce la trăsuri, cea mai mare parte din ei greu pârliți. Frica devine Ingrozitore, femeile înnebunesc, enorme grămezi de fum le învălesc, nu mai este putință sa’ți tragi sufletul. Se hotărește o încercare desnădăjduită, se arunce drept înaintea flăcărilor. Mașinistrul repede dă drumul cu tostă puterea mașinei. In câteva minute, nu străbate decât peste jeratic cu o iuțală nespusă. In sfârșit mijlocul focului este străbătut la timp, căci trăsnicle luaseră foc și călătorii erau pe jumătate leșinați. După desmeticire se văzu că nu fu nici o victima, scăpă numai cu frica și cu câteva vagone pârlite. O catastrofă.O nenorocire mare s’a ntâmplat pe calea ferată din capitala Pensilvaniei, către hotarul de nord. Două trenuri de marfă, mergând unul către altul se isbiră pe un pod și fură aruncate într-un rîu mare, Rio Blanco. Toți impiegații ftu fost arși în apă, din cauză că fiecare tren avea câte un vagon de var nestins, care se aprinse în apă. Sunt 30 de victime. ------ -170X Numele femeești.—In general numele femeești de azi sunt o amestecătură din tote limbile. Dintre limbile streine, limba grecască, latină și ebraică își dau mai mult contingentul lor. Din limba grecască avem de exemplu urmatorele nume la care adaugăm și însemnarea: Doris (talentata), Dorotea (darul lui D Zeu), Eleonora și Laura (milostiva), Helena (luminatorea), Irina (pacinica), Catarina (pedepsita), Melania (Intunecata). Din limba latină avem : Augusta (avuta), Beate (fericita), Clara (carata), Clementina (milesa), Francisca (englezește Fany, franțuzesce Fanchon, liberal, Leonia (euragiosa), Lucia (luminata), Margareta (mărgăritare), Natalia (voiosa), Orilia (norocita), Paulina neînsemnata), Rosalia (trandafiria), Sabina (răpită), Ursula (tare ca nrsul). Din limba ebraică și orientală avem urmatorele nume: Ana (amabila), Elisabeta (iubita de D zeu), Gabriela (divina), Ioana (copilul de milă), Marta (trista), Maria (capriciosa), Rebeca (bine nutrita), Sara (dominatorea), Sidonia (nescărâta). Din limba veche germană derivă urmatorele nume: Albertine (nobila), Bernhardine (indrăzneță ca arsul), Bertha (stralucitorea), Emma (casnica), Frieda (pacinica), Hedviga (resboica), Mathilda (eroina), Mina (gentila), Wilhelmine (apărătorea). Jack spintinatorul. — O nouă crimă B’a săvârșit Duminica trecută la Londra in cartierul Lambeth, în fața spitalului St.Thomas, unde un om a cărui identitate nu a fost încă stabilită, a fost omorât de o încercare de asasinat asupra unei tinere femei, Margareta Webb. Omorâtorul fiind urmărit de o mulțime forte întărâtată pe stradele cele înguste ale cartierului, a fost prins și adus înaintea parchetului, unde a declarat că nu știe de nimic. El se numește James Crickman in vârstă de 27 Ban 28 ani. Unii cred că criminalul e un alienat, alții că este însăși vestitul Jack spintecătorul. O anchetă a fost ordonată. (Naționalul). Nici o dată norocul nu vine el Însuși la noi; trebue să ne ducem spre întâmpinarea lui. Ei bine să mergem să ne încercăm a câștiga 600,000 franci cu 5 franci in cea mai avantagioasă din toate loteriile: Marea Loterie Otomană. (A se vede deslușiri printre anunciurile de pe pagina IV). ANUNCIURI & not 1un 1 S 10.3n.K Doua odăi la rândul I din Hotelul cel mare din Slinic sunt de vânzare, de la 1 iulie la Dl. avocat Bejan. O persona onorabilă care a ost 25 ani in serviciul statului caută un oc la o moșie ca administrator și personă de încredere. Adresa sa redacție. Moșia Hulboca intindere de 716 fălci din care circa 400 fălci arătură, 80 fânaț și restul sudat, cu două iazuri cu moră, bulgărie și vie de 18 pogoane se dă la arendă chiar de pe acum. A să adresa d-lui Iorgu P. Balș la Iași strada Carol unde pe pete vide și planul economic. Diploma de onore gradul I. Jtedalke de aur 12 UA.1TI IDE SUCCES Medalie de aur Dentalina essență de gură și prafuri de dinți vegetali, de Dr. S. KONYA chimist. Ambele preparate cu acid salicilic pur sunt mijloce radicale pentru dureri de dinți, bule de gură și gingină. Ele conservă dinții și dau gurei un parfum din cele mai plăcute. Prețul. Flacon Dentalina lei noi 3, cutia prafurilor noi 2. Deposit in Iași: Frați Konya, București: W. Zürner, I. Ovessa, Bacău : Ch. Ellenberger, Botoșani: E. Hajal, Constanța : Gropper, Dorohoi: Fr. Hagua, Focșani: Remer, Huși: R. Bendorf, Mihaileni: I. Fuchs, Piatra : L. Vorel, și T. Kamner, Roman: M. Kascetes, Vaslui, E. Ortinski și in principalele farmacii din țară. MEDALIE de Argint București 1880. Autorizat de Consiliul de Higienă și salubritate EU, MM CUM cu pérul colosal Coreley de 18& c. m.; l-am obținut in urma întrebuințărei de 14 luni a pomadei inventata de mine, ce este singurul mijloc in contra căderei părului și servește pentru activitatea creșterei lui, la întărirea rădăcinei; ea activează la barbați creșterea plină și viguroasă a barbei și deja, după o scurtă întrebuințare, dă atât părului din cap cât și din barbă o lucire și plinătate naturală și preservă părul de încărunțire pripită până la adânci bătrânețe. Prețul unui borcănaș 5 franci CSUMLACI Comp. BUDAPESTA Depoul general pentru România se găsește numai la d. Lerat, inginer, București. A se adresa la Agenția Havas, 36, Calea Victoriei. LA FARMACIA CURȚEI REGALE Frații Konya au sosit tote Apele Minerale prospere din 1889 direct de la surse respective și sau regulat transporturi noue in scurte intervale. Frații Konya.