Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-06-25 / nr. 70

d. Bengesca e dar un adevărat francez. Au crepuscule, amintește de aproape poema așa de cunoscută a lui Coppée, care poartă titlul: Ies Deux Douleurs. Drama­­ e pătrunsă de o maestrosă și poetică în­tristare. Ea a fost jucată cu multă putere și sentiment de d-rele Dadla3 și Hada­­mard. O bună parte a coloniei române ți­nuse să amestece aplausele ei cu acelea a­le publicului francez, ast­fel că poema s’a înalțat până la nouri. Serbările din Serbia. La marele banchet popular ce s’a dat mai dăunăzi, au luat parte regele, regen­­ții, miniștrii, mitropolitul și d. Persian­. Regele a fost aclamat cu entusiasm. D. Ranco Taisici a ridicat, in numele poporului, primul toast al regelui. El a făcut să reiasă meritele dinastiei Obrenovici în cei­ ce privește libertatea și unirea națiunei sârbești și a făcut u­­rări pentru ca regele să continue acesta operă în aceiași măsură ca fie­care din strămoșii săi, pentru ca Statul Sârb să ia un loc demn în grupul Statelor și națiu­nilor slave. Unul din regenți, d. Belimarcovici, a respins in numele regelui printr-un dis­curs forte aplaudat. El a zis că Serbia a­­ căzut glorios, sunt cinci secole de atunci, pentru că națiunea sârbască posedă cali­tăți prin care putea să întemeeze gloria și mărirea sa, adică entusiasmul, vitejia și o fermă conștiință națională Oratorul a exprimat dorința ca Serbii să fie de a­­semenea în viitor înzestrați cu aceste ca­lități și să pună de o parte ura și invi­dia, să se m­ânCă in jurul regelui pentru a lucra la bunul traiu al Serbiei și pen­tru a aduce fericita soluțiune a sarcinei naționale și intelectuale care le este im­pusă. Oratorul a băut în sănătatea națiu­nei sârbești. Eșind, regele, regenții și personele din suita lor, au fost primite din nou prin a­­clamări prelungite din partea mulțimei. Lara, au fost iluminări, preumblări cu torțe și un splendid foc de artificii. Un manifest al prințului Victor Napoleon. Din Bruxella se scrie că la 1 iulie principelui Victor Napoleon a convocat in întrunire pe toți aderenții săi. Au luat parte ca la 60 deputați bonapartiști. In întrunire s’au discutat diferite ces­­tiuni, între cari atitudinea ce trebue s’o ia în viitorele lupte bonapartiștii. întrunirea s’a sfârșit prin hotărârea ca principele Napoleon să dea un nou mani­­­­fest cătră țară. MUNTE DE PIETATE Scopul muntelui de pietate.—Starea cla­selor germane.— Anomalia în împru­muturi. — Cămătari pe emanete.— Efectele desastrose ale uzurei.— Societatea Muntelui de pietate. — Operațiunile Muntelui de pietate.—Fondul de caritate. Cu prilejul fundărei unui Munte de pietate în Englitera, proiectat acum de curând, s’au distribuit d‘lele trecute broșuri și prospecte explicative din care extragem urmatorele lă­muriri asupra acestei instituțiuni: Scopul Muntelui de pietate Una din problemele cele mai arb őtare ale economiei sociale este de a veni în a­­jutor celor aflați în nevoe, așa în­cât să nu fie reduși la stare de pauperism și să nu fie puși în sarcina calităței publice. Soluțiunea acestei probleme stă, cel pu­țin în mare parte, în instituirea minților de pietate. Experiența a dovedit-o­tn mod victorios în Europa. A venit acum rîndul Eoghite­­rei să profite de experiența câștigată. Starea claselor germane în Regatul­ Unit, ca și aiurea, clasele muncitore, lucrători, mici patroni și mici comercianți, în general nu sunt în stare să realiseze economii suficiente spre a pu­tea face față unor eventualități neprevă­zute. Béla, lipsa de lucru, o perdere comer­cială sau ori­ce alt accident neașteptat, au secat îndată reservele lor și nu le lasă alt mijloc de­cât împrumutul. Anomalia în împrumuturi­le când omul avut găsește bani cu o dobândă moderată, pentru cuvântul chiar că are o situațiune, împrumutătorul din clasele inferioare ale societății nu poate găsi credit de­cât dând emanet efectele sale mobiliere. Este clar o anomalie curiosă ca boga­tul să găsască bani cu 5 sau 6 la sută pe simpla sa semnătură, pe când săracii să fie obligat a plăti 25 la sută și câte o dată mai mult, depunând un emanet de o valore sigurat și incontestabilă. Acestă anomalie va dispare prin înfiin­țarea muntelui de pietate în Englitera. Cămătari pe emanete Numai în orașul Londrei sunt mai mult de opt sute împrumutâtori pe emanete pa­tentați, deținând în permanență emanete diferite în garanție pentru avansuri ce se urcă la trei milione livre Sterlinge (șapte Acesta însemneză că în fie­care an săr­manii sunt încărcați în folosul unei sin­gure corporațiuni, cu cel puțin șapte sute cinci­zeci de mii livre Sterlinge (18 mi­­lione 750,000 fr) In realitate însă beneficiile împrumută­­torilor pe­rmanete sunt mult mai consi­derabile, având în vedere cheltuelile ac­cesorii și reînoirile succesive. Din acestea rezultă că sărmanul după ce a plătit în interese ușurarie o parte din suma ce­­ i-a fost înaintată, sfîrșește adesea prin a-și perde emanetul cu desă­vârșire. Defectele dezastrese ale uzurei Dacă la operațiunile cămătarilor paten­tați se adaugă acelea ale cămătarilor clan­destini și ale agențiilor de împrumuturi de hipotece mobiliare, se va ajunge la un to­tal înspăimântător, ce se pote prețui fără exagerație la un minimum de un milion și jumătate Sterlinge (37,500,000 franci) pe an. Efectele desastrese produse în Paris de camăta, practicată acolo în secret și pe o scară forte restrînsă, se pot vedea în ra­portul d-lui Cochut, directorul Muntelui de Pietate de Paris. Trebue notat încă că în Englitera legea nu reglementază dobânda banilor pentru împrumuturile pe­rmanete ce trec peste o sumă fre­care, și ea este cu desăvârșire neputinciasă în cazul cămătarilor clandes­tini și al ipotecei mobiliare. Societatea Muntelui de pietate In fața acestei neputințe a legei en­gleze, o reformă a căreia nu ar fi în ar­monie cu obiceiurile țărei, s’a hotărît din inițiativă privată fundarea unei societăți a Muntelui de pietate la Londra cu scop de a face să beneficieze clasele sărmane de folosele inerente Muntelui de pietate, stabilit pe aceleași baze precum sunt și instituțiile de acest fel pe continent. Constituită, conform legilor relative la societățile anonime, în societate cu răs­pundere limitată pe garanție. Societatea engleză cere bogaților concursul capitalu­rilor lor, oferindu-le un bun și sigur pla­sament cu o dobândă suficient resplătitdră. Ea nu face apel la caritate, ci institue o întreprindere care să ofere tóte garanțiile administrative dorite și să fie tot de­odată și o operă de filantropie înaltă și sănătosă. Operațiunile Muntelui de pietate împrumuturile vor fi consimțite cu ma­ximul de 12 la sută pe an, lăsând după prelevarea dobândei pentru obligațiuni, 6 la sută pe an pentru cheltueli de admi­nistrație, de asigurări, de magasinagiu și pentru alcătuirea unui fond de caritate, înlesnirea cu care Munții de pietate î și procură aiurea capitalurile necesare, de­­monstră în mod suficient soliditatea unui asemenea plasament; dobânda ordinară a Împrumuturilor făcute de Muntele de pie­tate din Paris (374 la sută pentru exer­cițiul 1884—85) dovedește că nu pote fi dificultate de a plasa obligațiunea de 6 la sută pe an. Prima emisiune a Muntelui de pietate din Londra e fixată la L 500,000 (12 mi­­lione 500,000 fr.), în 100,000 obligațiuni și de L. 5 (125 fr.) fie­care obligațiune. Fondul de caritate Acest fond va fi alcătuit din o prele­vare specială asupra beneficiilor instituți­­unei, după ce s-a dedus dobânda obliga­țiunilor de 6 la sută și a cheltuelelor de administrație. Escedentul rezultând din a­­cestă prelevare va fi destul de considera­bil în raport cu cifra urcată a operațiu­nilor societății. Fondul provenit din aceste escedente, adică beneficiul net al stabili­mentului, va fi repartizat de două ori pe an între mai multe instituțiuni de bine­faceri desemnate în urmă. O parte din acest fond va servi de a­­semenea la dega­iarea gratuită a obiec­telor aparținând clienților celor mai ne­voiași ai instituțiunei. «Ei comit pe fie­care zi scandale, nu­mai pentru a face ast­fel impopular gu­vernul republican. «Săptămâna trecută ei au atacat și ca­lomniat pe d. Constance, și când acela le a cerut dovezi și i-a conjurat chiar să a­­răte o necorectitudine a sa, opoziția a a­­muțit: «A început apoi d. Cassagnac un nou scandal, înjurând pe miniștri. Se știe că el a trebuit să părăsască pe un timp sala ședințelor. L’au urmat și intrega partidă roialistă. «Acum de curând foile boulangiste a­­tacând pe prim-ministrul Tirard, a dat o­­casia acestuia, ca in urma aducerei ces­­tiunei in parlament, acesta să-i voteze în­credere cu 349 voturi contra 16, cu care ocasie majoritatea a declarat că tote in­­jultele aduse de oposiție contra guvernu­lui republican trebue condamnate și pri­vite ca pure calomnii.* Obstrucționiștii din camera franceză. In urma a tot felul de neajunsuri ce boulangiștii și monarh­iștii crează guver­nului francez, se zice că acesta a hotărât să’nchidă cât se pote mai repede camerile. Iată ce scrie în acestă privință «In­­dépendance Belge» : «Causa pentru care camerile franceze se vor închide sânt neajunsurile ce roia­­liștii și boulangiștii creiazâ pe fie­care zi­ guvernului. CURIERUL TH. BALA8SAN. CRONICA LOCALA *** (I­n­s­p­e­c­ți­u­n­e). Aflăm că săp­­tămâna viitóre, Dl. Lascar Gatargiu, mi­nistrul de interne, va pleca în Dobrogea, de acolo va veni în Moldova ca se facă o inspecțiune, va visita mai întâia orașul nostru, apoi Botoșani, Dorohoiu și Roman. Urăm bună venire înaltului oaspe­ți în a doua Capitală. *** (N­u­m­i­r­e) Dl. Gr. N. Protopo­­pescu, absolvent al scolei de arte și me­serii din București, se numește, pe 7iua de 15 Iunie­­. în postul de ș­i general de ateliere, repetitor de mecanică, con­strucții și crocheuri de la scala teh­nică de instrumente agricole din Iași. (Loteria) Exposițiunei Univer­sale din Paris, secțiunea Română, se va trage irevocabil astă­zi Duminică 25 Iunie, orele 2 jum. p. m., în grădina Cișmegiu din București. *** (L­i­c­i­t­a­ț­i­u­n­e). Sâmbătă 1 Iulie a. c. orele 3 p. m., se va ține licitație, în localul prefecturei Iași, pentru darea în întreprinderea furniturei de pâine, carne și său, necesare pentru nutrimentul ele­vilor și omenilor de serviciu de la șcala tehhnică din Iași, pe anul financiar curent. Comisia de administr­a Reg. 7 linie, pu­blică că în Ziua de 4 Iulie a. c. orele 10 dim. se va ține licitație în localul corpului Reg. 7, în cazarma Copou, orașul Iași, unde are a se vinde­r­­i multe efecte de îmbrăcăminte, adică mantale, tunici, pan­talonii, etc.—Asemenea și Consiliul de Admin. Spitalului militar din Iași, publică ca în Ziua de 8 Iulie a. c. orele 10 dim. se va ține licitație în localul spitalului Iași, pentru a se da în întreprindere spre­­visionarea pânei și cărnei necesare spita­lului, de la 1 August 1889 până la 1 August 1890.—Condițiunele se pot vedea în «Monitorul oficial* No. 62, din 20 Iunie a. c. TRIBUNALUL IAȘI SECȚIA III. Luni 26 Iunie Vânt. imob. def. V. Lazer p. ușor Felț Revinderea imob. lui I. Donos pe contul Ca­­tincăi Lefter Oposiția lui Ioina Taugman la aplicarea sigi­liilor pe averea sa. Contest. Ecaterinei Lucavițchi la tabloul cre­ditorilor def. Sc. Constantinov. Marți 27 Iunie Vânz. viei def. Toma Antoniadi p. diviziune M. sin Avram Goldinberg cere act de naștere Climente Gallștein idem David Broucser idem Conv. conv. fam. casei def. Iancu sin Lupu. Mercuri 28 Iunie Vânz. imob. Elenei Baldovici p. maiorul Ro­mulus Boteanu Herman Avramovici cere act de naștere Aron Rozin idem Supral. la vânz. imob. Efr. Vitzu. Vineri 30 Tunie Supral. la vânz. imob. maiorului V. Baldovici. D­IVERSI Dramele comerciului.— Mizeria, subt ori­ce formă, duce la dramă. Un biet comerciant mic, forte onest și forte muncitor, și-a perdut tostă starea din împrejurări independente de voința lui. Ne­găsind credit, el ajunse repede îm­preună cu toată familia sa, in cea mai neagră mizerie. Desperat, el hotărî să-și curme viața și comunică soției sale acastă hotărîre. Biata nevastă hotărî atunci să se omore și ea și să scape de suferinți și pe copii. Seara, după ce copii adormiră, părinții astupară tote deschizăturile odăiei și aprin­seră mangal. A doua zi la amiazi, tdtă familia fu găsită asfic­iată. O scrisore lăsată pe ma­să explică cele întâmplate. O tragedie pe marea. — Din Bombay vine știrea despre mortea tragică a căpi­tanului vasului «Poseidon» d­in Spiridon Mersa. Vaporul plecase din port spre Aden. Dar viforul era atât de mare, in­cât va­sul a trebuit să se intorca de două ori indărăpt. Noptea la ora 1 căpitanul totuși a dat ordinul ca vasul să plece. Furtuna a fost insă atât de ingrozitore, în­cât era un curagiu nepomenit a pleca pe asemenea furtună. Ajungând la largul mării, veni un val de apă atât de mare, în­cât trânti la pă­mânt pe căpitan și pe alți 2 ofițeri. Toți 3 au fost atât de grav râniți, în­cât căpitanul în scurtă vreme a și murit. Trecerea unui tren prin foc.—Se te­­legrafiază din New York că la 8 Aprilie, un tren de călători a intrat în o câmpie aprinsă la Dalkata.—A crezut că va pă­tea străbate repede partea în flacăre, dar acestă parte era mult mai întinsă de cum o socotise la început. După o alergare nebună, trenul trebui să se oprească și se hotărâ ca să dea înapoi. Era însă prea târziu, înapoi focul aprinsese calea. Se observa în același timp că focul va tăia calea și înainte. Martea, o morte rogrozitore era neapărată. Oamenii se scobor din trăsuri, caut mij­­loce de scăpare, cercând­ a găsi un aer curat; zadarnice silințe, trebue a se re­­întorce la trăsuri, cea mai mare parte din ei greu pârliți. Frica devine Ingrozitore, femeile înne­bunesc, enorme grămezi de fum le învălesc, nu mai este putință sa’ți tragi sufletul. Se hotărește o încercare desnădăjduită, se arunce drept înaintea flăcărilor. Mașinis­­trul repede dă drumul cu tostă puterea mașinei. In câte­va minute, nu străbate de­cât peste jeratic cu o iuțală nespusă. In sfârșit mijlocul focului este străbătut la timp, căci trăsnicle luaseră foc și călătorii erau pe jumătate leșinați. După desmeticire se văzu că nu fu nici o victima, scăpă numai cu frica și cu câ­teva vagone pârlite. O catastrofă.­O nenorocire mare s’a ntâmplat pe calea ferată din capitala Pen­­silvaniei, către hotarul de nord. Două trenuri de marfă, mergând unul către altul se isbiră pe un pod și fură a­­runcate într-un rîu mare, Rio Blanco. Toți impiegații ftu fost arși în apă, din cauză că fie­care tren avea câte un vagon de var nestins, care se aprinse în apă. Sunt 30 de victime. ------ -170X Numele femeești.—In general numele femeești de azi sunt o amestecătură din tote limbile. Dintre limbile streine, limba grecască, latină și ebraică își dau mai mult contingentul lor. Din limba grecască avem de exemplu urmatorele nume la care adaugăm și însemnarea: Doris (talentata), Dorotea (darul lui D Zeu), Eleonora și Laura (milostiva), Helena (luminatorea), I­­rina (pacinica), Catarina (pedepsita), Me­lania (Intunecata). Din limba latină avem : Augusta (avuta), Beate (fericita), Clara (carata), Clementina (milesa), Francisca (englezește Fany, franțuzesce Fanchon, li­beral, Leonia (euragiosa), Lucia (lumina­ta), Margareta (mărgăritare), Natalia (vo­­iosa), Orilia (norocita), Paulina neînsem­nata), Rosalia (trandafiria), Sabina (răpită), Ursula (tare ca nrsul). Din limba ebraică și orientală avem urmatorele nume: Ana (amabila), Elisabeta (iubita de D zeu), Ga­briela (divina), Ioana (copilul de milă), Marta (trista), Maria (capriciosa), Rebeca (bine nutrita), Sara (dominatorea), Sido­­nia (nescărâta). Din limba veche germană derivă urmatorele nume: Albertine (no­bila), Bernhardine (indrăzneță ca arsul), Bertha (stralucitorea), Emma (­casnica), Frieda (pacinica), Hedviga (resboica), Ma­thilda (eroina), Mina (gentila), Wilhel­­mine (apărătorea). Jack spintinatorul. — O nouă crimă B’a săvârșit Duminica trecută la Londra in cartierul Lambeth, în fața spitalului St.­­Thomas, unde un om a cărui identitate nu a fost încă stabilită, a fost omorât de o încercare de asasinat asupra unei tinere femei, Margareta Webb. Omorâtorul fiind urmărit de o mulțime forte întărâtată pe stradele cele înguste ale cartierului, a fost prins și adus îna­intea parchetului, unde a declarat că nu știe de nimic. El se numește James Crickman in vârstă de 27 Ban 28 ani. Unii cred că criminalul e un alienat, alții că este însăși vestitul Jack spintecă­torul. O anchetă a fost ordonată. (Naționalul). Nici o dată norocul nu vine el Însuși la noi; trebue să ne ducem spre întâmpinarea lui. Ei bine­ să mergem­­ să ne încercăm a câștiga 600,000 franci cu 5 franci in cea mai avantagioasă din toate loteriile: Marea Lo­terie Otomană. (A se vede deslușiri printre anunciurile de pe pagina IV). A­N­U­N­C­I­U­R­I & n­­­o­t 1­u­n 1 S 10.3n.K­ Doua odăi la rândul I din Hotelul cel mare din Slinic sunt de vânzare, de la 1 iulie la Dl. avocat Bejan. O persona onorabilă care a ost 25 ani in serviciul statului caută un oc la o moșie ca administrator și personă de încredere. Adresa sa redacție. Moșia Hulboca intindere de 716 fălci din care circa 400 fălci arătură, 80 fânaț și restul sudat, cu două ia­zuri cu moră, bulgărie și vie de 18 pogoane se dă la arendă chiar de pe acum. A să adre­sa d-lui Iorgu P. Balș la Iași strada Carol unde pe pete vide și planul economic. Diploma de onore gradul I. Jt­edalke de aur 12 UA.1TI IDE SUCCES Medalie de aur Dentalina essență de gură și prafuri de dinți vegetali, de Dr. S. KONYA chimist. Ambele preparate cu acid salicilic pur sunt mijloce radicale pentru dureri de dinți, bule de gură și gingină. Ele conservă dinții și dau gurei un parfum din cele mai plăcute. Prețul. Flacon Dentalina lei noi 3, cutia prafuri­lor noi 2. Deposit in Iași: Frați Konya, București: W. Zür­ner, I. Ovessa, Bacău : Ch. Ellen­­berger, Botoșani: E. Haj­al, Constanța : Grop­­per, Dorohoi: Fr. Hagua, Focșani: Remer, Huși: R. Bendorf, Mihaileni: I. Fuchs, Pia­tra : L. Vorel, și T. Kamner, Roman: M. Kascetes, Vaslui, E. Ortinski și in principa­lele farmacii din țară. MEDALIE de Argint București 1880. Autorizat de Consiliul de Higienă și salubritate EU, MM CUM cu pérul colosal Coreley de 18& c. m.; l-am obținut in urma întrebuințărei de 14 luni a pomadei inventata de mine, ce este singurul mijloc in contra căderei părului și servește pentru activitatea creșterei lui, la întărirea rădăcinei; ea activează la barbați creșterea plină și viguroasă a barbei și deja, după o scurtă întrebuințare, dă atât părului din cap cât și din barbă o lucire și plinătate naturală și preservă părul de încărunțire pri­pită până la adânci bătrânețe. Prețul unui borcănaș 5 franci CSU­MLACI Comp. BUDAPESTA Depoul general pentru România se găsește numai la d. Lerat, inginer, București.­ A se adresa la Agenția Havas, 36, Calea Vic­toriei. LA FARMACIA CURȚEI REGALE Frații Konya au sosit tote Apele Minerale prospere din 1889 direct de la surse respective și sau re­gulat transporturi noue in scurte in­tervale. Frații Konya.

Next