Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-01-28 / nr. 11
La 28. Anul 1475. La 29. Anul 1834. La 30. Anul 1601. I ASTUAI 33 Gloriasa luptă a lui Ștefan cel Mare contra Turcilor la Bârlad. Intrarea în vigore a regulamentului organic întocmit de Rusia cu aprobația Turcilor. Mihail Bravul face pe Sigismund Batori să părăsescă tronul și Transilvania. Românii și Ardelenii bat pe Turci la Temișora. La 1. Anul 1245, Caliman, împăratul Romano-Bulgar, încetăză din viață. La 2. Anul 1878. Intră în Bucureși principele moștenitor al Rusiei, alii împărat, întorcându-se de la resboiu. La 3. Anul 1634. Mihail Basarab V, este salutat cu deosebire de noul Sultan. La 31. Anul 1596, AVII Rugăm pe toți domnii abonați din localitate ai ziarului nostru, cari n’au achitat costul abonamentului, să binevoiască a ne trimete direct la Tipografia nostră sumele cuvenite. Asemenea și d-nii abonați din județe sunt rugați a ne trimite costul abonamentului prin mandat postal. Mulțumim tuturor acelor d-ni abonați cari sunt in curent cu plata abonamentului, apreciând in timpul de față munca și cheltuiala scuterei ziarului. jian nin.lstratia. IASSI, 27 Ianuarie 1890 Expunere de motive PR DE LEGE ORGANICĂ ȘI JUDEȚIANĂ Suprimarea scrutinului pe listă.—Operațiuni electorale.—Atribuțiunile consiliilor județiene.—Budgetul județian.—Suprimarea comitetului permanent. D. ministru de interne va presinta in curând camerei proiectul de lege pentru organizarea județiană, împărtășim cititorilor noștri expunerea de motive care va însoți acel proect de lege. In lucrarea de reformă a legilor nontre administrative, legea relativă la organizarea județului, ca instituțiune de ordine locală, nu putea rămâne de o parte. O practică îndelungată ne-a învederat că legislațiunea actuală presintă multe lacune, și cu tote repetatele modificări ce i s’au adus in decursul celor 25 de ani de la înființarea in țară la noi a județului, ca persoana juridică in stat, ea are incă multe de îndreptat. Două sunt motivele mai principale cari m’au îndemnat a me grăbi sâ aduc in deliberarea d-vóstre, acest nou proiect de lege organică județiană. In primul rând necesitatea absolută de coordonare, și clasarea mai metodică a materielor ce cuprinde actuala’ lege, apoi complectarea unora din disposițiile relative la căderile și atribuțiunile puterei județiane, spre a face mai lesnicios mecanismul administrativ al său, și a pune capăt neînțelegerilor ce pe tots Ziua se ivesc astăzi la relațiunile necesare ale județului, cu diferitele autorități centrale chemate ai controla actele sau a le aproba. In al doilea rând dorința sinceră de a da o desvoltare mai departe tendinței generale spre o descentralizare cît mai larga a instituțiunilor nóstre locale, limitând și precisând anume prin lege, actele de administrațiune județiană, pentru care amestecul sau încuviințarea puterei centrale ieste indispensabilă. Suprimarea scrutinului pe liste. Intre modificările esențiale, ce noul proiect de lege aduce actualei alcătuiri, sunt unele care să referă in deosebi la operațiunile de alegere a membrilor consilielor județiane. Păstrând ca bază a acestor operațiuni, tot întocmirea electorală politică, am suprimat din legea existentă, obligațiunea exprimărei voturilor prin liste copriotitare de numele tuturor candidaților ce sunt a se alege intr’un colegiu. Acesta disposițiune a buletinului plurinominal, ori unde a fost practicata, a dat resultate nenorocite, ea este de toți condamnată, din causa violenturei fatale ce aduce conștiinței alegătoriului, indatorindu’l a pune io urmă nume de candidați ce dânsulu’ar voi să alega, și supunându’l tiraniei, de atâtea ori părtinitore, a comitetelor diferitelor partide politice. A voi 8Ő asiguri cetățenului, pe de o parte, cea mai desevârșita libertate in alegerea ce’l chemi să facă, iar pe de alta a’i îngrădi putința de a manifesta complecta sa voință, este desigur a’i lua cu o mâna ceea ce ia-i dat generos cu cealaltă. Iată pentru ce am suprimat sistemul votărei prin scrutin pe liste, și am lăsat ca alegătoriul județian, întocmai ca și acela al adunărilor politice, să -și exprime voința sa suverană prin buletine nninonimale. Operațiuni electorale. Am crezut de asemenea că este cne se introduc in lege de posițiune prin care se fixară anume epoca d când intră in vigore noile liste electorale ale anului. O aseminea previsi Anul al XVIII-lea Voll. IASS1 Duminică 28 ianuarie (9 Febr.)890 Apare Duminica, IHIeroarea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [NASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestu 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. áTREÍNATATE...........................................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția ți Administrația -5=©. — Strad.a. Grolia,. — 4fc©. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, negociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,31, Passage Verdeau, Paris.—.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, STIL VECHIU PICAJ PATRONDI țLEI | TIMPUL DIN SEPTAMÁNI STIL NOD 1 ț>I ÜAJ PATRON 112|Sil.*'& 4 | Hl ROV. 8<5rem. | Apus. Sorelui Ianuarie =-------------------------------------------------------------------------Februarie-----------------------' ■ ■ [UNK]‘Hfy...\&V\pJ|?a ^1 |==±==^~....................■ ■ £ j OU7. Păr. Efrem Șirul 9 " Duminică Apolonia 7-12 5-18 HC Marti Aducerea religvelor Sf. Ignat 10 Luni Scolastica V^>. A V*/ 7-10 5-20 c? ,,ar»1 . (j) S*. A ®**- vasHe» C»pig;or*e și Ion La 24 Ianuarie. Lună plină cu ză- 11 Marți Eufrosina O' 7— 8 5—21 1 BWler0 Un M Redoetorie minuni nadă vifor si and cer 12 Mercuri Eulalia 7-7 5-23 1 Febr. ro. Martirul Trifon fpadă’ v,for ** ap01 ger’ 18 Joi Benignus 7- 6 5-24 o I* uAs Ct) II»*siplu»pe* Momnum» | 14 Vineri Valentin 7-4 5-25 ....................................Sâmbătă__________Sfântul și dreptul Simpli_________________________________________________________________________15_________ Sâmbătă_______Faustin______________________________________________7— 35-27 upe era necesara, pentru a ea pune capat divergințelor ce adesea se ivesc asta,Ji, cu privire la firua de când aceste liste trebuiesc a fi utilizate, și care de atâtea ori a dat loc in practică la interpretări eronate și la cause de violări ale alegerilor. * Io fine, o a treia importantă modificare, relativă tot la materia electorală, ieste disposițiunea înscrisă in lege prin care se lasă o zi de interval intre alegerea unui colegiu și a aceluia ce urmază, când alegătorii a două colegii diferite se găsesc de o data convocați. Am fost cu atât mai mult nevoit să introduc acesta măsură cu cât prin admiterea buletinului uninominal, votarea ca și despuiarea scrutinului s’ar putea, in atâtea cozuri, să fie prelungite, și cu atât mai mult in alegerile județiane generale, unde numărul destul de însemnat al consilierilor de ales, și prin urmare al candidaților diferitelor grupări, reclamă un timp mai lung pentru ca biuroul electoral se-și pute termina in voie operațiunile alegerei. Atribuțiunile consilielor județiene. Trecând la partea proiectului de lege care tratează despre atribuțiunile consiliilor județiane, am așezat intrega lor enumerațiune după o clasificare mai metodică, indicând anume cari sunt afacerile asupra cărora aceste adunări locale pot să decidă definitiv, și care sunt acele care trebuiesc complectate, spre a putea fi puse in executare, cu aprobarea incă a unei alte autorități centrale superiore. Acesta lămurirei era cu atât mai necesara cu cât, dupa sistemul legei in vigore, intre căderile consilielor județiane și drepturile de control și de „veto,“ reservate puteri centrale, există in multe privințe o reală confusiune. Budgetul județian. Chestiunile relative la budgetul județian formază un titlu deosebit al proiectului de lege. In acesta parte am dat o desvoltare necesara enumerarei principalelor cheltuieli obligatorii ce județul ieste chemat sa suporte, și pe care consiliul urmaza neaparat să le tracă anual in budgetul său. In legătură cu proiectul de lege ce am propus pentru organisarea autorităților administrative și in vedere că administratorii de plași sunt chemați in atâtea împrejurări, sâ deserve multe din interesele proprii județiane, am prevézut intre aceste cheltuieli și o subvențiune anuală, pe care județiul are a o da statului, subvențiune egală cu a patra parte din salariile personalului acestor servicii, și proporțională cu numerul plășilor ce are fiecare județ. Suprimarea comitetului permanent. O modificare radicală ce noul proiect de lege aduce organiaăiei județiane ieste suprimarea actualului comitet permanent. Acâstă delegațiune permanentă, însărcinată a puna in executare hotărîrile consiliului și a ingriji de interesele judiului in intervalul sesiunilor nu a dat la noi rudele așteptate.. Participarea cetățenilor la gerarea afacerilor administrative locale ieste, fără îndoială, o șcala utilă, un element salutar de deprindere a lor la viiața statului. Sub acest punct de vedere, instituțiunea județiană, departe de a fi criticabilă, reclamă din contră unei întăriri, și nimeni nu se póte gândi macar a’i atinge existența, sau a’i slăbi basele solide și durabile pe care să găsește așezată. Urmârind acastă țintă misiunea legiuitorului nu pate fi decât a-i netezi calea, a o scuti de inconveniente ce inconjura asta și aducerea la îndeplinire a deliberațiunilor sale, a -i pune la disposiție mijlocele proprii și organe mai îndemânatice pentru a o servi și ajuta. Unul din aceste inconveniente in organismul județian, tera și instituțiunea comitetului permanent. Ori pe unde administrațiunile colective au fost in favore,i ele nu au putut da resultatele satisfacatore ce se spera a se atinge. In materie de administrațiune este bine a ne feri de întocmirile colective, căci, dacă deliberațiunea este cu drept cuvânt atributul mai multora, acțiunea administrativă este și trebue să rămâná nestrămutat faptul unuia și aceluiași agent. Desființând comitetele permanente, proiectul de lege încredințază execuțiunea decisiunilor autorităței județiane și administrațiunea intereselor ei locale, prefectului de județ. Este netăgăduit că noua sarcină care se mai dă prefectului, va îngreuna mult posițiunea sa. Acesta însă nu trebue să ne împiedice de a înzestra instituținea județiană cu un organ mai luminat și mai în stare de a face față necesităților sale administrative. Avantagiul pentru județ, de a încredința puterea de execuțiune a actelor sale în mâna unui agent al guvernului central, este evident. Prefectul, ca agent al autorităților centrale, se găsește deja investit cu funcțiuni locale considerabile, și, din acesta causând este agentul cel mai cunoscut și respectat de către întraga populaț une a județului. Punând în mâna sa conducerea afacerilor localității, vom da o impulsiune mai vie tuturor lucrărilor administrative și vom garanta, prin responsabilitatea directă ce dânsul are o aplicațiune mai strictă a legilor județiane și o îngrijire mai de aprope a intereselor lor. In cele din urmă, prin suprimarea comitetului permanent, nu facem decât să răspundem unei dorințe aprope unanime, exprimată de către însăși adunarile județiane, pe cari guvernul a avut grija ale consulta la timp. Este singur că prin consfințirea din nou a dreptului acordat consiliilor județiane, de a-și verifica și valida singure alegerea membrilor săi, prin limitarea strictă și precisarea deplină în lege a actelor de administrație locală, asupra cărora puterea centrală își reservă dreptul său de control, din cauza deosebitei importanțe a lor, și mai cu sumă a interesului general ce presinta câte o dată , prin nemărginita latitudine lăsată adunărilor județiane, de a decide ele singure de sorta aprope totală a afacerilor de interes local, și cu deosebire prin punerea la disposiția executărei decisiunilor sale, a unui agent energic și luminat, autonomia instituțiunilor județiane va fi și mai bine asigurată, și cu acesta avem dreptul a afirma că am făcut un pas mai departe spre descentralizare. Acestea sunt, în trăsuri generale, basele pe cari este așezat noul proiect de lege organică județiană, ce aduc în examinarea și deliberarea dv. (Const). CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINĂTATE: Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pontra ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C, Manuscriptele nepublicate se vor arde. €7t# iVt*. 90 ötMui» O a, 1 e n. <3. st r ia. 1 Septet xaa. St xx. e I ^ ~~ TELEGRAME Berlin 6 Febr. — Jurnalul oficial publică un ordin imperial adresat Marelui Cancelar anunțând că Împăratul a decis să ia în mână cestiunea soriei lucrătorilor. M. S. e convinsă că celelalte guverne sunt de asemenea însuflețite de dorința de a îmbunătăți situația lucrătorilor și că n’ar refuza a examina în comun acastă cestiune importantă. In consecință representanții Germaniei în Francia, Englitera, Belgia, Elveția și în alte țări, vor întreba într’un mod oficial pe guvernele pe lângă cari sunt acreditați dacă sunt dispuși a intra în negocieri pentru o înțelegere internațională relativă la satisfacția posibilă de dat trebuințelor lucrătorilor. In caz de răspuns afirmativ, cancelarul va fi însărcinat a adresa invitațiuni, împăratul a adresat de asemenea o scrisore autografă ministrului de comerț ordonând sa se complecteze legislația asupra asigurărilor In favorea lucratorilor, să se reguleze modul și orele de lucru și participarea lucrătorilor la deliberările patronilor asupra intereselor comune. Consiliul de stat, sub preșidenția împăratului va face, după raportele unor experți numiți pentru acesta, lucrările pregătitdre pentru regularea cestiunii urbere. Paris 6 Febr. —Camera a respins prin 285 voturi contra 203 propunerea cerând crearea de mari comisiuni parlamentare anuale. O altă propunere făcută pentru a Întinde între cari limite atribuțiunile comisiunii de inițiativă s’a votat mai întâia Împarte, apoi s’a trimes unei comisiuni. Borna 6 Febr. — D. Crispi a respuns interpelării dlui Imbrianu la privința oprirei guvernului de a celebra aniversarea Republicei din Roma din 1849. Primul ministru a răspuns că promotorii ceremoniei oprite voiau să serbeze nu aniversarea republicei romane, ci sa aibă prilejul de a reaminti nume și fapte proprii a deștepta susceptibilitățile unei țări vecine. Italia întreține relațiuni escelente cu Francia și voiește sâ le conserve; numai pentru acesta guvernul a oprit ceremonia. Stuttgart 6 Fehr.—Urmăririle în contra lui Müller, autorul atentatului în contra prințului Wilhelm, au încetat, deorece justiția a dobândit convigerea că Müller e nebun. Constantinopol 6 Febr.—Protocolul final al tratatului de comerț turco german s-a semnat. Viena 6 Febr.—împăratul a plecat la Budapesta în timpul serei.