Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-11-25 / nr. 125
lit, precum Mircea cel băttrân, Radu cel mare, Matei Basarab și alții, bunul nostru Rege Carol I zidește biserici și școli pentru luminarea iubitului 800 popor.“ TELEGRAME Berlin 3 Dec.— Persona care a făcut donația in favorea unui institut Koch și de care a vorbit ministrul Gessler în ultima ședință a Camerei, ie, după cât se spune, bancherul Bleichröder și suma donației e de 1 milion și jumătate. Paris 3 Dec. — Consiliul general al Senei a votat 2000 de franci pentru monumentul lui Garibaldi. D. Carnot a iscălit proiectul de lege care acordă Greciei tratamentul națiunei cele mai favorizate, pănă la 1 Februarie 1892 cu condiția de reciprocitate. Grecia acordă din partea Franței scutirea întrâga pentru vinurile sale și alte reduceri vamale. Marsilia 3 Dec.—Poliția a arestat pe un rus anume Bao, bănuind că e Padlewski, dar după cercetări făcute, s’a constatat că nu corespunde cu semnalmentele omorîtorului. Individul arestat a declarat că aștepta bani de la un conte rus care locuește in Paris, judecătorul de instrucție negăsind suficiente explicațiile date de dânsul l’a ținut la disposiția sa. In urmă insă a fost pus în libertate. Paris 4 Dec.—Generalul Saussier, guvernator al Parisului, pregătește lista restaurantelor și cafenelelor a căror proprietari sunt streini. După ordonanța ministerială frecventarea acestor stabilimente este interzisă ofițerilor și soldaților. Petersburg , Dec.— «Novosti» anunță că administratorul școlar al districtului Petersburg are intențiunea de a introduce succesiv limba rusă ca singura limbă de învâțământ de asemenea și în școlile confesionale. Constantinopol 4 Dec. — Sultanul răspunzând la adresa notabililor Armeni a zis ca guvernul imperiului a avut totodeauna o încredere mare in fidelitatea națiunei armene , acestă încredere nu s’a micșorat de loc în urma publicațiilor și faptelor revoluționare a câtorva vagabonzi. Sultanul spera ferm că semnatarii își vor pune toată influența, pentru a aduce pe cei rătăciți pe calea cea bună. Berna 4 Dec.—Consiliul statelor a aprobat în unanimitate înființarea de consulate la Buenos-Aires, Londra și Yokohama. Haga 5 Dec. — înmormântarea Regelui a fost impunătare. Principele de Waldeck-Pyrmont conducea doliul împreună cu mari duci de Saxa Weimar și de Lucsemberg ; urmau apoi ceilalți prinți și ambasadorii streini. Cortegiul a sosit la Delft unde coșciugul a fost coborît în criptă; ministrul de justiție a pus sigiliile. Niza 5 Dec.—Gambeta tatăl a murit. Belgrad 5 Dec.—Cercurile bine informate asigură că regina Natalia persistă nu a voi să se adreseze Scupcinei dacă guvernul nu răspunde la întrebările sale cu privire la relațiunile sale cu fiul săiu. Viena 5 Dec. — Aprope tote Zorele, printre care și acelea din opoziție, constată resultatele favorabile ale bugetului pentru 1891. CRONICA INTERNA M. S. Regele a primit la 21 a. c. delegațiunea consiliului general a județului Constanța, care ’i-a numănat un raport despre dorințele și trebuințele acelui județ. Mercuriseră în întrunirea studenților, 8’au discutat câteva puncte din memoriul făcut de acțiune in cestiunea ardelană. Mâine Luni, 26 Noembre, va avea loc a doua întrunire în sala cea mare a palatului Universităței, la orele 7 lum. sera, când se va citi și memorial. S’au împărțit deputaților următorele imprimate: Proiectul de lege pentru recunoșterea liceelor «Sf. George», «Alexandri» (din București) și «Institutele-Unite» din Iași ca școle publice asimilate cu liceele clasice ale Statului. Expunerea de motive la proiectul de lege bugetară pe exercițiul 1891—1892. Raportul comisiunei de petițiuni relativ la plângerea unor țărani, cari au fost pe nedrept escluși de pe tabloul de vînzare a moșiei Prăjești din jud. Bacău. Direcțiunea generală a căilor ferate aduce la cunoștința generală că, din causa aglomerației transporturilor de cereale, cu începere de la 12 (24) Noembre 1890, se suspendă din nou obligația menținerei timpului da madam normal pcut.»si« mărfurile de mare și mică iuțâla transportate in traficul local pe liniele căilor ferate române afară de cereale din momentul incărcărei lor in vagon. In consecință, până la revocarea acestei disposițiuni, nu se vor mai primi spre transport mărfuri cu timpul de predare asigurat. Printr-un proect de lege deja distribuit in Cameră, ministrul finanțelor cere un spor in numărul verificatorilor de la casieriele de județe, justificând acesta pe înmulțirea lucrărilor cu vînzarea moșielor Statului in loturi. uukiskUL TH. BALÁSSAK CORPURILE LEGIUITOARE Ședințe de la 20 Noembre 1890. Ședința se deschide la orele 2 p. m. sub președinția d-lui G. Cantacusino. Presenți 137 aii deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. D. N. Ceaur Aslan, interpelezi pe guvern asupra ingerințelor făcute cu alegerile comunale din Iași, și asupra crisei guvernamentale cu ocazia votului de la Senat. D. V. Macri interpelezi pe ministrul de justiție asupra neajunsurilor ce sufere în pricinații din Covurluiu din causa suprimarei secțiunei X I a tribunalului din Galați. D. ministru al justiției recunoște aceste neajunsuri și declară că se ocupă cu studierea unui proitet prin care cere să adauge o secțiune sau să mărască numărul membrilor. Se procede la alegerea comisiei comunale. Votanți 85. Cei l’alți deputați se abțin. S’au ales d-nii : Cămărășescu, Nicolae I, Săulescu 11., Măcărescu, Donici, Drăghici și Bădulescu. Se procede la alegerea comisiunei financiare. Votanți 80, cei l’alți deputați se abțin. Se aleg d-nii: Protopopescu-Pake, Balanoiu, Rădulescu, Laurian, Poenaru B., Robescu G. și Gâță G. Se procede la alegerea comisiunei bugetare. Votanți ^"își l’alți deputați se abțin. Se aleg d-nii: Carp, Ene, Negoescu, Holban, Arion, I. Lahovari, Marghiloman I, Robescu G . Știrbei, Buicliu, Filipescu, Voinov, Ionescu E., Lahovary G., Vrabie, Ionescu T., Enescu, Săulescu N, Macridescu, G. Panu și Marăscu. De acolo se procede la alegerea a 3 membrii cari se facă parte din consiliul de administrație al casei de depuneri. Votanți 96, ceilalți deputați se abțin. Se aleg d-nii: Negruzzi, Ștefănanu și Poenaru-Bordea. Președintele consultă Camera asupra propunerei unor deputați de a nu se ține mâine Mercuri ședință. Camera voteză propunerea și se anunță ședința pe Jos, datorește lipsei de cumponele a generalului Manu, care n’a știut cum să se purte ln Senat După ce satirisază cu multă vervă păpușeria regalo-ministerială cu avizarea și încheie spunând că ar fi de dorit să se facă cât se póte de puțin uz de avizarea Regelui. In acestl chestie mai vorbesc d-nii: G. Vernescu, P. Carp, N. Voinov și iarăși L. Catargiu, după care apoi se pune la vot închiderea discuției și se primește cu 74 voturi in contra 48. D. Al. Lahovary depune la biurou mai multe mesagii. D. Gr. Cosadini, observă că în actualul minister nu e decât o singură personă din Moldova. Ca o deferenți față cu Moldova trebuia să facă acesta. D. gen. Manu Zice că nu trebue să se ridice astfel de chestiuni în parlament, deorece unirea s’a făcut de mai bine de 30 de ani. D. Manu Zice că locul vacant din cabinet se va împlini negreșit cu 6 persani din Moldova, care va fi capabilă și gata a primi un portofoliu. D. Gr. Cosadini zice că actualul prim-ministru n’a voit să menajeze susceptibilitățile și a comis un lapsus de curtoasie față cu Moldova. Voci. Închiderea discuției. D. N. Ionescu, vorbește cu contra închiderei discuției. Cu acestă ocazie d-sa anunță o interpelare în privința ultimei remanieri ministeriale. Ne maifiind nimic la ordinea Zilei, ședința se ridică la orele 5 și juni. Ședința de la 22 Noembre Ședința se deschide la orele 2, sub președința d-lui G. Cantacuzino. Presenți 135 din deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunile respective, fil». L. Gazargriu face declarațiunea în numele partidului livrat - conservator, protestând în contra menținerei la putere a actualului guvern. In urma crizei ministeriale, provocată de votul de la Senat, prin alegerea d-lui Florescu ca președinte. D. general Manu, contestă d-lui Catargiu dreptul de a protesta în numele partidului liberal-conservator. E prematură acestă declarațiune a d lui L. Catargiu făcută în numele partidului liberal-conservator; ea ar putea fi făcută cel puțin în numele câtorva amici ai d-lui Catargiu Actualul guvern, Zice d. general Manu, este forte constituțional. D. G. Panu spune că cuvintele guvern constituțional au degenerat și definiția acesta a devenit caraghiasă de când i se dau interpretări conforme cu interesele de partid. D-sa spune că totă pierderea de timp de acuma șe Ședința de la 23 Nov. Ședința se deschide la ora 1, sub președința d-lui G. Cantacuzino. Presenți 135 d-in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunile respective. D. Alexandrescu din Iași anunță 6 interpelări d-lui ministru de finanțe asupra unor ordine abusive și ilegale date casierilor de județe. D. Dumitriu din Giurgiu, cere de la d. general Manu să lămurască situațiunea în urma declarațiunei d-lui L. Catargiu și a respunsului d-sale că’i și d-sa conservator. Dacă’i un adevăr conservator, apoi se formeze un minister omogen,, dar nu să umble cu cârpeli, să se dea de conservator și apoi să mârgă cu junimiștii. D-sa ca conservator vrea să știe ce să facă D. Cernătescu interpelezi pe d. ministru al domeniilor asupra abusului ce face un arendaș in Gorj, nevoind să dea pământul legal pentru acela D. Eug. Ionescu interpelază pe d. ministru al instrucțiunei asupra anarhiei ce exista la unele școli din Iași, unde se găsesc clase întregi de elevi. D. Iancovescu interpeleză pe d. ministru al justiției asupra numirei d-lui Dobrescu ca membru la curtea de apel din București. D. I. Grădișteanu cere dosarul cu cheltuelile făcute la căile ferate pentru material și vagone, ca să potă apoi anunța o interpelare. Camera apoi trece in secțiuni, spre a se constitui birourile secțiunilor. După deschiderea ședinței, d. G. Teodorescu iși desvoltă interpelarea sa asupra reducerei cheltuelilor, lefurilor și tantiemilor de la Banca Națională. D-sa arată că cheltuelile sunt mari și de aceia acționarii nu se profită destul, din care cauză acțiunile nu se urcă niciodată la suma care ar trebui să se urce după atâți ani de existență a acestui stabiliment financiar. D. Teodorescu arată că trebuința unei reduceri s’a propus și discutat și in adunarea generală a acționarilor și s’a luat hotărârea de a se modifica statutele in acest sens. D-sa se miră că ministrul de finance n’a venit cu un proect de lege pentru asemenea modificări. Rogă prin urmare pe guvern a grăbi modificarea statutelor băncei naționale, căci este și in interesul Statului, care este cel mai mare acționar. D. Ghermani arată căușele pentru care n'a aprobat încă modificările in statute cerute de acționari. D-sa spune că nu putea și se ia acastă măsură așa de repede, căci avem timp pănă la Fev. viitor. Pe urmă nu-i drept să se reducă loja guvernatorului, pentru că dacă are acum locuința in noul local, și ceilalți guvernatori primeau indemnisație pentru locuință. D-sa ace eă îndată numit, noul guvernator a și aprobat modificările cerute de acționari. Se ia in desaatere proectul de lege prin care spitalul „Elisabeta Domna” din Galați, se declară persona juridică. D-nii Catargiu, Cogălniceanu, Robescu și alții propun un amendament că socotelile acelui spița să se trimită la curtea de conturi. D. Manu combate acestă disposiție, insă lași, la cameră se hotărască cum va voi. Amendamentul se votezi prin sculare și ședere. Legea se votezi in total cu 75 bile albe c. 7 negre. Se ia in desbatere un proect de lege pentru înființarea de noi taxe in corn. Sinaia. D- nii Cogălniceanu, Palade și Dobrescu îi combat. Primul ministru și d. Voinov 11 susține. Desbaterea ține aprópe 2 ore, și in urmă propunerea se primește. SEJSTA.I’-CTIJ Ședința de la 20 Noembre 1890. Ședința se deschide la orele 230 pm, sub președinția d-lui A. Brăiloiu. Presenți 105 d-nn deputați. D-nii Budiștanu și Urechiă mulțumesc Senatului pentru că i-a ales vice-presecnți. Apoi declară că sunt liberali cu tendințe democratice și că doresc formarea unui program politic viitor. D. G. Manu, prim-ministru zice că votul de Sâmbătă a Senatului i s’a părul cil este semnificativ pentru guvern. De aceea, a și avisat pe M. S. Regele. A și aratat,$1. S. Regelui impresiunile sale și M. S. -a chemat la sine pe președinții celor două scorturi legiuitore. S a vețiut cu acestă ocazie că nu pate fi vorbă de neîncredere față de guvern, deci nu putea fi vorbă nici de demisie. Explică cum s’a dat votul și cum d-l general Florescu a reușit cu ajutorul liberalilor. Deci nu póte fi vorba de o demonstrațiune a elementelor conservatore contra guvernului. In urmă, după ce mai vorbește despre evoluțiunea ce s’a pricinuit intre elementele conservatore, termină, făcând apel la Senat ca printr’un vot al său să arate dacă are ori nu încredere în guvernul actual, ca să știe ce se recomande M. S Regelui, care a fost de părere că nu e crisă. D. C. Esarcu zice că nu crede că trebue a se da votul de încredere, fiindcă nu e nevoe de el, deorece prin alegerea d lui general Florescu ca president al Senatului nu a făcut nici un act de ostilitate contra d-lui Manu, pe care-l crede liberal-conservator. FOILETON. MIHAI VOLOTZA. 11 MARIA * ELENA PARTEA I-a CAPIT. II-le. (Urmare). OSțerul prevâdu încetarea vijeliei și fruntea i se’nveseli. Voi să se depărteze când ia singurătatea pădurei, resună nechezatul unui cal De astă dată o mare îndoială îl cuprinse. Unde era acel cal, căci nechezatul venise din apropiere ? Abia’și făcu acastă întrebare, și un tropot de pași puternici sgudui pământul. Un fulger ilumină cerul. Atunci cu cea mai mare groză, Eduard recunoscu calul lui Alexandru. Un foc de friguri îl cuprinse. Amicul seu cezuse in vr’o nenorocire, nu mai era îndoială. Dar unde era el ? Glasul seu se ridică atunci într’o puternică strigare. — Alexandre! Alexandre, resună in aer și aceste cuvinte se’mprăștiară prin pădure. Nimeni nu response, numai echiul depărtat reproduse cu tristul său glas acel resunet. Liniștea devenise complectă. Elementele naturii se aumpăraseră și de odată impunând mărirea s a, luna rumpie câța, apărând cu chipul ei întreg. Ofițerul putu la acea iluminare să privască in juru’i, și la oreșicare depărtare ascuns in umbră, zări ca o vedenie misteriosul bordeiu. Un fulger ti trecu prin minte, și instinctivamente se replii in acea direc'iune. Ajuns la ușă, el o deschise cu turbare, și fața’i fu scăldată de un fum negru și intens, prin care deosebi conturnul unui corp| Alexandre răcni el. O esclamațiune vie respinse, și’n al doile moment zgomotul unui corp căzând la pământ. Sorele facea falnic pe cer poleind aerut ca o văpire purpurie. Dimineța era frumosa, o adevăratâ dimineță de primăvară, când natura respiră cu iubire sub lauri de smarald. Câmpul de un verde sclipitor, exala o recorală ce se perdea in păturile înalte atmosferice, iar in pârâul învecinat a căreia apă devenise tulbure, peserile luau baie și apoi ușurate își întindeau sborul, descriind la sburdftluicia lor numerose circumvoluțiuni. Din vijelia fariősit ce sbuciumase noptea, nu mai remusese ca urme decât ici colea un arbore desrădăcinat și culcat la pământ, ear pe cale bălcuri de apă, pe care căldura sorelui o evapora cu repegiune. Plecați în revărsatul zorilor, cei doi tineri se aflau la o distană considerabilă de misteriosul bordeiu. După o oră întragă, în timpul căreia ei rătăciseră cu anevoe prin grelele trecătorre din pădure, se deschise înaintea lor planul neted al câmpielor, prin a căror întindere calea devenea tot mai largă, pănă ce se contopea in fine cu drumul judetan. Lanuri vaste, acoperite cu o frumosa vegetațiune de grâu, serii întregi de pluguri cutrierând cu o regularitate uimitore lanurile de la un capăt la altul, turme mari de oi ce presurau ca niște puncte împestrițate pășunea înverzită, întregul tablou ce făurește viața activă de țară, apărea sub cea mai împrospătată priveliște. Inflacnta trebuia să fie mare asupra celor doi călăreți, căci lăsând caii la pas, ei păreau a privi. Dar priveau chiar cu lăcomie, căci in acea priveliște găseau reînvierea puterilor perdute in cursul unei nopți de urgie. Alexandra Vardini aspira cu deosebire acastă viață. Influențată de recordia dimineței, fața sa de și tot palidă, nu mai păstra trăsături de groză. Amintirea întâmplărei din cursul nopței nu’l putea însă părăsi; mintea’i sta apasată sub acea povară. Cum scăpase el de la mortea ce’i fusese destinată ? Fără îndoială că ucigașul tulburat la venirea acestui ajutor neprevazut, slobozise arma cu o mână nesigură, in cât glonțul abătându-se, nu atinse decât haina tau firului. Dar pericolul era încă mare pentru el, dacă nimicul său Eduard condus de o supremă inspirație, nu ar fi pus prin intervenirea la capăt acelei scene. Aparițiunea lui in acele momente, când Alexandra aprope nesimțitor iși vedea peirea, și când realitatea nu’i mai apărea decât sub forma unei penibile aiuriri, acea trecere abruptă de la focul de groza la o sensație bucuratóre, li moleșiră puterile in cât căzuse leșinat. Din acel moment el nu mai știu nimic, și du fu decât in Zlina când trezi aduse, reveni earăși la realitate de astă dată plină de mulțumire și învioșale. El se găsise lângă Eduard in deplină siguranță, reluând prin brațele acelui vehement amic firul vieței sale. La acastă cugetare, Alexandru privi in ochii ofițerului : — Eduard ti Zise el, puțin a trebuit ca astăzi să nu mai fiu existat, și ca tu scumpe amice să nu mai fi găsit ia mine decât un corp neînsuflețit. Acel miserabil bordeiu era să’mi fie mormântul. Un moment rătăcindu-mi de bunul simț, îmi veni a crede că D Zeu pute m fi trimise spre a’mi lua plata faptelor. Dar am avut îndrăsnală de a gândi acesta, am comis nelegiuirea profanând in cuget divinitatea. Credeam in marte ca o ursită a ei, și fu salvarea ce ea’mi trimise adecă pe voi Eduard. Prin tine ființa mea subsistă acum, ea vă stă legată prin o frățască ’ndatorire. Dar cu ce’ți voi plăti ? Recunoștința mea ii va fu de-ajuns ? (Va urma).