Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-01-14 / nr. 5

Anul al XVIII-lea No. 5. I8881 Duminică 14 (26) Ianuarie 1890 Apare Duminica, miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. 1N DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 6 TREIIATATF,.......................................................40 Fr.— INSERTU­jNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BAni- ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ^e. — Strada Gi-olla. — 4t=©. (TH. BALASSA N) FOAEA INTERESELOR GENERALE Oa­lendar­u.1 S­e­p­t . XXI­I, xx CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre —31. Pas­sage Verdeau, Paris.—­Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. 16 Marti Unh TA §1a Iónp C­ol:baSn 27 Luni loan Crisostom 7-26 4-1 17 Mercuri­i Cuv Tär ÄoÄ ® S­ re La 16 Ianuarie. Pătrariu întâia cu 28 Marti Carol Magnu 7-26 4-1­8 Joi t Sfinții |>ăif. Atanasie și Ivirii mo­nă, vifor ,i apoi bine. g Joi Martial 7-23 i­ î 20 90p- Pâj Maoanu Egipteni 31 Vineri Petru Noi 7-22 4— 6 ---------—---------------------—-1-| ------| Cug, ițăr. Eftimie cel mare ________________________________________________ 1 Febr,_________Sâmbătă Ignatiu_______________________________________________7-22__________4­ 7 Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D, John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un i­r#% 20 bani. I 2ST­­ U“ .A. 3=3 I E3 La 14. Anul 1527. Ștefan VI, Domnul Moldovei, Inceteza din viață. La 15. Anul 1543. Petru Rareș, bate pe Iași și Unguri, părăsind Transilvania. La 16. Anul 1595. Gloriasa luptă a lui Stroe Buzescu contra Tătarilor la Stănești. La 17. Anul 1475. Ștefan cel Mare bate pe Turci aprope de Focșani. La 18. Anul 1651. Adunarea țerei, condamnă trei boeri de furi de bani publici. La 19. Anul 1474. Cercarea lui Ștefan cel Mare de a face unirea cu țara românască prin arme, nu reușește. La 20. Anul 1846, înființarea teatrului din Bacău de diletanți. U­N VEC­HID SU­P­A 1—______PATRONUL j­ILEI I TIMPUL DIN SĂPTÃMÂNA | STIL NOU | ț>­I­U­A | PATRONUL PILEI Râs. Screim | Apus. Sorelui Ianuarie .............. '­­ ■' ■' ------------=^==­r=----- ----------... *-------------------------------—. ..­­ ...........J ■ . .................. .Lr. ....... 15 Luni 1*1105 C. P­uci?Ma­rinai Si Raith “g3116 Duminică Polycarp 7­ 27 <-59 IASSI, 13 Ianuarie 1890 ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ Continuam cu examinarea părței din proiectul de organizare judecatoresca. Proiectul­ pǎstreza diferitele grade de juridicțiune esistente in organiza­rea de a stâ­ fli lămurind insă câte­va părți indoiose și introducând unele imbunătâțri. Este punctele mai principale: 1). Proiectul suprimă judecători co­mercial de la tribunalele comerciale chiar acele unde judecătorii comerci­ali sunt permanenți, pricinele comer­ciale au a se judeca de către jude­cătorii ordinari aplicându-li-se insa re­­­­gulele edictate de codul comercial. Măsura este din cele mai nemerite și va aduce de­sigur bune resultate. Se știe in adevăr cât de rea este si­­tuațiunea de a sfâ­rji in provincie, un­de sunt judecători comerciali perma­nenți luându-se pe fie­care­­ ji după o anume listă, cu greu se judecă a­­facerile comerciale, pentru ca cei che­mați adesea nu se prezintă, fie din causa ocupațiunilor fie din causa mijlo­cirilor făcute de cei interesați. Ia Bu­curești chiar unde sunt permanenți judecători comerciali tot se produc in­conveniente. Piața n0stră este mică și de multe ori ideile strâmte și intere­­r­sele pieței caută să se impună la tri­bunalul de comerciu. De multe ori justițiabilii își au văzut procesele a­­mânate, pentru că mandatul comerci­anților espirase și alegătorii nu se in­­truneau pentru a alege pe alții. A­­ceasta s-a petrecut acum doi ani la tribunalul Ilfov, unde procesele comer­ciale s’au amânat apropo trei săpta­­mâni din causa ne­ alegerei judecăto­rilor comerciali. " Afară de aceasta prin suprimarea judecătorilor comerciali se evită multe străgăniri părților, cari sunt purtate pe la diferitele instanțe cu nesfârși­tele escepțiuni de necompetența. Ade­sea impricinații se văd intorși de la curtea de apel sau de casațiune pen­­­­tru că acțiunea au fost introdusă gre­șit la tribunalul civil sau comercial. Cu modificarea introdusă se taie acest neajuns pentru că partea se adresază cu cererea sa la tribunal, care este dator a o judeca după legile privito­­re la firea pricinei deduse înaintea lui. Negreșit ideea participărei comerci­anților la judecarea dar averilor de co­merciu este bună in sine, pentru că de multe ori usurile comerciale se im­pun in resolvarea unor aseminea afa­imé­ceri și apoi este măgulit d­e ideea de a fi judecat de semenii săi Neajun­surile produse insă sunt mai mari, și­­ de aceea am zis că ieste o măsura bună desființarea judecătorilor comer­ciali. Nevoia suprimării lor se simte chiar in țări mari și unde comerciul are o altă desvoltare de­cât la noi. Așa ca Paris indiferența alegătorilor este așa­­ de mare, in­cât anul acesta, cu ocu­­rsiunea alegerei membrilor tribunalu­lui comercial s’au presiotat numai 1785 alegători din 42.014, adică, 4,25 la sută din numărul celor îns­criși. A trebuit să se facă două con­vocări pentru a se ajunge la acest re­­sultat. In anii din urmă proporț­unea a fost de 4,71 la sută. Un lucru, pate ar fi bine de intro­dus , înaintarea pe loc a președinte­lui tribunalului de comerciu din Ilfov. Cu modul acesta el ar avea ocasiunea să se specialiseze in afacerile comer­ciale și Be dobânddica practică și ex­­periența cuvenită pentru buna lor ju­decată. 2). Legea organizărei judecătorești prevedea ca fie­care instanță să aibă un regulament interior pentru lucră­rile sale. De la 1865, data aplicarei acelei legi un asemenea regulament nu s’a făcut aprope la nici un tribu­­nal sau curte. Proiectul ia o disposițiune bună, căci hotărăște ca regulamente să se facă de ministerul justiției, regula­mente cari să devină obligatorii pen­­tru tote instanțele ce nu s’au alcătuit un termen de șapte luni de la pro­mulgarea nouei legi. Instanțele judecătorești, fiind dată apatia lor in acesta privință de la a­­nul 1865 până astă­zli, nu vor pro­fita de cele șapte luni acordate, așa că vom avea regulamentul întocmai de ministrul justiției. Lucrul va fi De­merit, căci vom avea un regulament uniform pentru tote Curțile și tribu­nalele (orei. 8). Proiectul taie câte­va dificultăți esistente in legea organizărei de as­tăzi relativ la constituirea secțiuni­lor, in cas de descomplectare, și la formarea secțiunilor, la inceputul fie­­­­cărui an judecătoresc. Prevede in ase­­­­minea împrejurări, tragerea la sorți in ședință publică. Membrii ministerului public sunt ridicați in rang: procurorii generali sunt puși pe o linie cu președinții curților, procurorii de secțiune și pro­­­­curori capi de parchete cu membrii tribunalelor și curților, iar primii­ pro­­­­curori cu primii­ președinți de tribu­­nal. Era necesară o asemenea înălțare,­­ pentru că, după organizarea judecă­­­­torescu, procurorii au drept de supra­­veghiare asupra instanțelor pe lângă care funcționaza. * * * In privința judecătorilor de ocoale, nu se aduce nici o modificare, remă­­nând in vigore legea lor specială , pro­iectul insă promite că printr’o nouă lege se va proceda la reorganizarea judecătorilor de ocolo. 1 Chestiunea este din cele mai im­portante și merită atențiunea legiui­torului. Negreșit nu se putea resolva cu ocasiunea proiectulu de față, fiind că lucrarea ar fi devenit prea vo­­luminosa ; dar totuși e nevoie ca să se procede la acesta cât de curând. Judecătoriile de ocale interesată de aprope masele populare, cari, inainte de tote, trebuie să aibă o bună justi­ție care să le fie la indumână. Cum sunt astă­ i­i regulate, judecătoriele lasă mult de dorit. După obiceiul admis, tinerii cari incep cariera lor se trimit judecători da pace, de unde, când au dobândit ore­care practică, se trec la tribunale. Este știut iose că judecăto­rii de pace trebuie se fie cei mai ex­perimentați judecători, pentru că ei judecă singuri și nu au cu cine să se consulte. Sunt multiple atribuțiu­­nile lor, nu se răspunde la o mulți­­me de dificultăți, sunt obligați chiar să dea sfaturi la împricinați ce se pre­­slintst iflam­tia lor, asim­otrie, miciuau fără îndoială, nu ieste bine a se ia­­credința unor tineri eșiți de abia du­­pă băncile școlii. S-a remis ideia inființarei unor ju­decători ambulanți pentru a distribui justiția poporului, alegându-se din cei mai buni magistrați și asigurându-li­­se o posițiune inaltă. Ideia ar fi din cele mai bune, dacă nu ne-am îngrozi înaintea greutăților ce pot zădărnici sa practică aplicarea acestui sistem, lipsa de comunicațiuni și de mijloce de întreținere, cum și imposibilitatea de a găsi la autoritățile comunale lo­cale, ajutorul necesar pentru conser­varea actelor și expadițiunea hotărâ­rilor pronunțate. Pate că ideia cea mai bună ar fi menținerea organizărei de az i, iniclo­­du-80 numerul circumscripțiunilor și imbunăticindu-se in mod simțitor con­­dițiunea judecătorilor, spre a putea a­­vea emeni capabili și cu experiență indeetulatóre. Nicăieri, credem, nu ar fi mai folositore înaintarea pe loc ca la judecâtoriele de ocale. Ori­ce soluțiune s’ar admite, ieste netăgâduit că bărbații noștri politici trebuie să se gândesca, cu un moment mai inainte, a intreprinde o reformă asupra instituțiunei așa de interesante , a judecătoriilor de ocoale. Ne place a crede că fugăduiala dată prin pro­iect nu va rămânea literă moartă. 1 * * * Proiectul, ca și în trecut, recunoște puterei executive dreptul de numire în magistratură. Acest drept a fost tăgăduit adesea chiar în țara nosträ. Unii bărbați po­litici au crezut că numirea magistra­ților trebue să se facă prin alegere: sufragiul popular să desemne pe aceia cari vor avea să exerciteze funcțiunile de judecători. Partizanii acestui sistem fac un ra­ționament simplu și care are aerul de a fi forte logic: tóte puterile, fl­ce pactul fundamental, emană de la na­țiune , deci puterea judecătoresca tre­bue să fie constituită pe baza alegerei poporului, de la care isporesc tóte pu­terile Statului. Pe cât știm, sistemul electivitaței magistraturei este părăsit de cei mai înfocați susținători ai săi. Cu mortea neuitatului C. A. Rosetti, se pare că s’a îngropat și ideia așa de dragă a acestui mare democrat. Or­ ce ar fi, nu este nici o greu­tate a se justifica ideia proiectului, care înlătura efectivitatea relativ la constituirea și organizarea judecâto­­reacă. Politica, care prevăde la organisa­rea Statelor, nu trebue să fie o știință abstractă și bazată pe formule, ea este o știință experimentală, care caută a se adapta, la diferitele instituțiuni ce creazâ, ,cu nevoile și cu gradul de des­voltare a țarei unde se aplică. Este ușor, negreșit, a Se trage consecvențe directe din principii absolute, acesta este bun în teorie, nu însă în prac­tică și când este vorba a se face o organisare într’o societate dată. Prin­­cipiul, în sfera înaltă în care se pre­­acula, putk a fi forța frumos: nimic nu împedica însă ca aplicațiunea lui ime­diată, într’un Stat pre­care, să nu a­ducă resultatele cele mai desastrose. Acesta s’ar întâmpla în cazul nostru: este măreț principiul că tóte puterile și prin urmare și cea judecătoru 3ea emană de la națiune ; dar punerea ia aplicare imediata a acestei idei ade­vărate, alegerea magistraților prin su­fragiul popular, ar constitui o lare verată nenorocire pentru un Stat. Lucrul se dovedește de sine și fără multe frase. Prin alegeri populare nu putem a­vea magistrații cei mai buni și mai capabili. Bărbații studioși fug de zgo­mot; în regulă generală, nu sunt la stare să înfrunte comisiele electorale, unde adesea triumferă mediocritatea. Judecătorii, numiți pe timp mirgi­­ați (căci sufragiul popular nu pute a­­lege de­cât timporal, așa sunt tote în­sărcinările ce conferă el),sau pot avea independența cuvenită. Ei vor căuta să mesajeze, să lingușască pe aceia cari sunt în posițiune de a le asigura realegerea. Și apoi, la starea luptelor de par­tide de astăzi, alegerea magistraților ar fi o adevărată jucărie a pasiunilor momentului. S’ar alege nu cei mai probi, mai onești și mai capabili, dar clienții diferitelor partide victoriene. Magistratura ar fi un mijloc de căpă­tuire pentru foștii luptători, cari aș­teptă răsplată de la politicianii pe care i-au ridicat pe umerii lor. Ce se face, într’o asemenea stare, cu averea, o­­nerea și viața cetățenilor? Intr’un cuvînt, justiția electivă, după cum se exprimă un distins publicist, este o justiție dependentă, ignorantă și coruptă. Exemplele de corupțiune le vedem cu deosebire în America, unde înflorește in tote splendorea sa, pentru instanțele inferiore, sistemul electivitaței magistraturei. Acolo, se formăzâ companii, cu capitale însem­nate care comandităză alegerile și care o dată ce au reușit a alege creaturile lor, speculează asupra hotărîrilor ce sunt a se pronunța. Scandaluri de fe­lul acesta se produc slilaie în Statele­ Unite, așa că opiciunea seriosa de a­­colo condamnă cu desăvârșire sistemul nenorocit al alegerei magistraților prin sufragiul popular. In­tesă, fără îndoială, raționamen­tul electiviștilor ieste perfect: popo­rul, de la care emană tóte puterile statului trebuie să’și alegă pe jude­cătorii săi. O aseminea regulă insa nu se póte aplica de cât intr’un stat ide­al, nuda să nu existe pasiuni și lupte intre ómeni. Acesta nu putem avea in societățile nóstre de afli, și de a­­ceea nu se admite ideia electivitaței magistraturei, căci in practică, ieste dovedit că sistemul produce cele mai râre resultate. Până asta­ fli, nicăieri, la nici o țară din lume, electivitatea magistraturei nu a dat roade bune. Repudiam dar acesta soluțiune și primim ideea numirei judecătorilor de către puterea esecutivă. Sistemul a­­cesta, in definitiv nu atinge constitu­­țiunea, in partea in care zice oft toté *­mană de la nnțîanfl, da­­ra ce bura... rt^. 3a, după principiele con­stituționale, se esercitază prin delega­­țiune și puterea esecutivă este espre­­siunea corpurilor constituante sau le­giuitoare alese de națiune, sistemul ieste incă cel mai bun descoperit pâna astă­zi pentru a se ajunge la o bună organizare judecătorescă. Bine fațăles, trebuie să sa ia tóte măsurile pentru a se asigura buna numire a magistraților și independența lor față cu puterea esecutivă. Idealul in acestă privință, ieste ca să se nu­­mârcă din cei mai capabili și mai o­­nești, și ca aceștia, o­dată numiți, să nu mai atârne, nici pentru inaintarea aici pentru menținerea in funcțiune de bunul plac al puterei executive. Judecătorul onest, capabil să fie sigur pe locul său și să nu se bazeze pen­tru inaintare, de­cât pe meritele lui și pe îndeplinirea conștiinci0să a da­toriilor sale. Când nu-și face datoria sau când nu mai este la stare de a și-o face, i se reguleze posițiunea ori să i se dea pedepsa, după judecata ce i se face de un tribunal imparțial. Ori­ce pedepsă însă să se dea motivat și să se scrie în lege că judecătorul des­tituit nu mai pute fi primit la rân­­durile magistraturei. In aceste condițiuni, putem spera să facem o magistratură bună, care să dea hotărîri drepte. Nu vom avea să ne temem nici de arbitrariul, pu­­erei executive, nici de influența ne­­sanatósft a pasiunilor politice. (Dreptul) D. C. Popescu. TELEGRAME Berlin 22 Ian. Discuțiunea legei asu­pra socialiștilor a ajuns până la artico­­ul 11. — Ieri s’a ținut un meeting socialist compus din 10,000 persone; ordinea a fost perfectă. întrunirea s’a separat stri­

Next