Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-06-10 / nr. 63
f- Anul al XVIII-lea No. 63. IASS! Duminică 10 (22) Iunie 1890 Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IAS1, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr —pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani, ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b Redacția și Administrația 4 ©. — Strada. Dolia. 4L ©. CURIERUL (TH. BALASSIN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,81, Passage Verdeau, Paris.—.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Osile ELdeiu.1 Sept»«16.xxei /#> Iunie .7 ..... Id5Tr—---------------1? Dummiei Sf. Martir Timoteiu 22 Duminică Paulina Yfc. V 4—16 7-47 “um.. Ap. Vartolomeu și Vîrnav 23 Luni Synodia 4—17 7-47 » . Cat. Onofrie și Petre La 5 Iunie. Lună nouă cu timp« 24 Marți Nașt. Sf. Ioan Bot. * 4-17 7-47 “erouri Sf Martiră Akilina 25 Mercuri Prosper 4-17 7_47 Profetul Eliseu și Sf. Păr. Metodiu ploios. 26 101 Ioan 4—18 7—47 în Lme,ix Sf. £rofet Amos 27 Vineri Ladislaus 4-18 7-47 --------------------------------Sâmbătă Sf. Tifon_________________________________________________________________________________________2________________SÂmbătă_______Leon Papa___________________________________________4-19__________7-47 II CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn JV#*• 20 bani. STIL VECHIU !>IUA | PATRONUL PILEI | TIMPUL DIN SEPTAMINA STIL NOU [ ZIUA | PATRONUL PIl j!f I MiT] ?|s. 86reim | Apus. Screim La 10. La N. IXT Știrbeiu ocupă tronul forei Românești. Se proclamă ln București revoluțiunea. Bibescu ordonă mortea guvernului. Ludovic, regele Ungariei, more cu jurământ fiicei sale Maria de a supune România. Austriaca ocupă România. Cantemir, domnul Moldovei invită pe boem de a se uni cu Rusia. Membrii guvernului provisoriu intră In București îndată după fuga lui Vodă Bibescu. IST I . La 12. La 13. La 14. La 15. La 16. Anul 1849. Anul 1848. Anul 1848. Anul 1377. Anul 1854. Anul 1771. Anul 1848. Avio D nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci în caz contrariu vom puși în neplăcuta posițiune de a suspenda trimiterea farului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum si a le publica numele, locuința și suma cu cât ne datoresc. j Laminte tmtUi IASSI, 9 Iunie 1890, liitara sortei funcționarilor. Lupta pentru existență de la un timp incóce a făcut că mai tote stările societatei să se miște, să se consulte și se avizeze la măsuri de siguranță viitorului pentru intampinarea exigenților necesare personei și familiei sale. numai clasa funcționarilor publici, pentru un motiv sau altul, su Y oferă in tăcere. Tocmai acesta clasă care duce greul statului, care trebue să garanteze siguranța publica și liniștita petrecere a intregei societăți, este desmoștenita de orice protecție, de orice siguranța de stabilitate, de condițiuni de admisibilitate și înaintare, astfel că s’a creat o stare de nesiguranță in acesta țară, unde funcționarul de ori-ce specie nu este decât o jucărie in mâinele celor ce se pretind puternici ai florei, la diferite epoci și fluctuațiuni politice. Pe când in Europa intriga se consideră funcționarismul o carieră pentru personele ce imbrățișază acesta specialitate, prin stabilitatea și condițiunile de admisibilitate și inanizare, motiv pentru care un funcționar este ceea ce trebue să fie, un personagiu stimat și respectat de concetățenii săi, și avea și onerea lor bine apreciate și păzite de dânsul,—cu modul nenorocit adoptat la noi, de a dispune cel intătil venit de starea funcționarului, a ajuns ca să se facă din funcționarism o stare de proletariat, prin înlocuirile fără nici un motiv și cu persone adesea cari, pe lângă neaptitudine, până in present aveau cu totul alte carieri și de multe ori bine - definite dar diametralmente opuse. Din acesta cauză, interesele publicului, liniștea, averea și onerea lui ajung in nesiguranța și judecata după plăcerea celor ce, profitând de pozițiunea lor politică, unde de multe ori ajung la strălucirea licuriciului, unii prin mila și alții prin greșala grupurilor politice, și numai pentru satisfacerea țintei lor, găsesc la timpuri anumite mijlocul puțin corect a se introduce la diferite ministere respective și a parveni pe ori ce cale, de care nu fac nici un scrupul, ca sa schimbe pre funcționari, zdrobindu-le și cariera și moralul, iar din ramplasant făcând cu o alta care va ajunge mai târziu și el asemenea zdrobit. Acesta stare de lucruri se urmeza pe o scară așa de mare, incât se pote zice cu certitudine, ca morala pentru toți și intru tote este inlocuita prin scopul scuză mijlocele.“ In acesta stare reul prefera forte și asupra casei de adjutor reciproc a societății funcționarilor și chiar asupra casei pensiunilor statului, in cât numerul funcționarilor crește pe z i ce trece și cerințele de ajutor a celor inlocuiți la casa funcționarilor dacă o’a ajuns, vor ajunge sigur a epuiza fondul, iar ca consecințe la un moment dat țara se va împărți in doua, in agricultori și funcționari, căci tot restul societății in România tinzând la funcțiuni numai și cu uzul sau abuzul ce se face astăzi parvenind desigur a trece toți prin funcțiuni, se va ridica o ură, un resbel crâncen intre funcționari, atunci in activitate și cei râmași pe din afara, iar armele le vor fi calomnia, tripofagele, spionajul și servilismul până la târâre. Așadar, ajutorul de care in acesta stare are nevoe funcționarul spre al scapa de dezastrul ce i se pregătește nu’i pote veni de la nimeni, daca el singur nu va căuta aș’i prepara un viitor mai fericit, de este timpul ca sa lase la o parte aceea a patra in care parte a fi căzut, sa alunge și sa stigmatiseze promisiunile ce din când in când le da pretinșii șefi de grupuri din diferite localități, care se știe că toți voiajază după giurueta sacului cu grăunțe și cu toții uniți, solidari unii cu alții se agite pe orice cale legală și cu moderațiune a se lua masuri de imbunatățirea sortei funcționarului, scăpând o data de aceste traficuri imorale ce se pertractez& până și in sanctuarul unor oficii publice. Având in vedere tote acestea, am adresat un apel către toți funcționarii, foști și actuali ai statului, județului, comunii și celorlalte oficii dependințe de Mehedinți, ca făcând parte din aceiași familie, invitându’i ca in ziua de 29 Aprilie trecut să ne adunăm in sala Apolo din Severin și in mod liniștit și serios să ne sfătuim ce este de făcut și cum acesta chestiune să se agite ia tota țara. La acest apel a răspuns numai 24 de persone cari, in urma discuțiunilor făcute, a opinat ca sa se mai facă un nou apel, spre a fi toți cei interesați in stare a afla de acesta întrunire, iar până atunci sa se intervie la presă, fără distincțiune de culore politică, invitându-se a da puternicu’i sprijin acestui scop, ca sa se agite chestiunea in tota țara și cu toți a stăruit in mod reverențios către guvern ca sa adopte, să depue și sa susțin in parlament un proiect de lege pentru stabilitatea, admisibilitatea și înaintarea in funcțiuni, iar până atunci să se caute s se combina proiecte de detaliu, care să peta cercetate și admise de tota țara, prin fi tr’un comitet central ce s’ar dori a se constitui in capitala țarei. Tari ia credință ca orice scop democratic mai curând ori mai târziu, luptând in mod legal, conștiincios și reverențios, își va avea efectul, pe deo parte vom continua cu intrunirile și consultațiunile pe cai legale, iar pe de alta, eu îmi pemit a aduce la cunoștina publica acesta rezoluțiune prin mijlocirea d-v și ve rog respectuos 86 bine-voiți a face ca sa se publice și intervenind char ca presa intrega sa bine-voiasca a da puternicul său sprijin acestei chestiuni de mare importanță. T.Severin St. X. Curteinu advocat și fost vechia funcționar. (Lupta). Un proiect de lege care trebuee greșit adus în desbaterile Corpurilor leguitore în viitorea sesiune este acel pentru proprietatea numelui. In mai multe rînduri, atât guvernele cât și deputații au venit cu proiecte pentru a se recunoște proprietatea numelui și a nu permite schimbările de nume decât pe baza unei sentințe judecătorești, dar nu știu pentru ce, aceste proiecte au rămas uitate în arhivele Adunarei. Réul ce resultă din desele schimbări de nume a ajuns astăzi la culme și trebue să deștepte îngrijirea guvernului. Lăsăm la o parte categoria criminalilor, ca sa ne ocupam în special de un fel de comercianți necinstiți— din fericire nu sunt români—care au compromis în străinătate reputația comerciului nostru. Acești negustori pentru care falimentul este o meserie, iar nu o nenorocire, ’și schimba numele în 24 de ore printr’o simplă publicație în »Monitorul Oficial“ și apoi cu tote că nu au dreptul să mai facă comerciu, ’și urmeza falimentele în alte localități, dacă au chiar în București, fără sâ fie cunoscuți de nimeni. In tote țările civilizate, nimeni nu se pote lepăda de starea sa civilă și purta alt nume decât dovedind că are dreptul la acesta, și proba trebue făcută sau înaintea Consiliului de stat sau înaintea Tribunalelor, după cum este și legislațiunea fiecarei țeri. Numa la noi, schimbarea numelui se face ca schimbarea unui domiciliu la Sf. Gheorghe și la Sf. Dumitru, fără nici o greutate, for fi nici o formalitate legală. Acesta stare de lucruri trebue sa înceteze, dacă nu voim să dăm prin nepăsarea nostrá mână de ajutor tuturor celor ce au un interes să-și schimbe numele. Când vom avea o asemenea lege, comerciul va fi scăpat de toți mufluzii frauduloși, care înșala tote casele din străinatate și deconsiderată creditul nostru. Când vom avea o asemenea lege, guvernele nóstre nu vor mai fi expuse sa numesca în funcțiuni publice, omeni al căror trecut rușinos e șters prin simpla schimbare a numelui. Dar pentru ca o asemenea lege sa producă ferese adevarate, pentru cel ce fură numele penalitatea care nu’i aparține trebue sa fie tot atât de aspră ca pentru cel ce comite un furt cu premeditare. Trebue ca un Goldenberg sau Fremdensoho care -și schimba numele în Auresc sau Muntenescu, pentru a arunca un val pe trecutul său, să știe că acesta botezare îl costă câteva luni de inchisore. Deschideți “Monitorul Oficial“ din anul curent și veți fi înspăimântați când veți vedea cât de mare e numerul celor ce publică știrea că de astăzi înainte se vor numi altfel decât până în prezent. Dacă însă ați putea face cercetări seriose asupra trecutului celor ce publică asemenea înștiințări, veți constata negreșit ca cel puțin 90 la sută au motive nu prea tocmai curate spre a renunța la numele ce au purtat zecimi de ani. Remediul pentru acest rou nu pote fi decât într’o lege pentru proprietatea numelui. (Constituționalul). TELEGRAME Budapesta 18 Iunie.— Pentru a evita recriminațiunile guvernului sârb care acuză autoritățile de pe frontiera ungară că ar respinge vitele de proveniență sârbă fără nici un examen prealabil și pentru a stabili un control serios relativ la măsurile decretate contra vitelor bolnave, vama ungară și guvernul Croației au trimes la frontiere medici veterinari superiori. Viena 18 Iunie.—«Noua Presă» anunță că generalul de Caprivi ar fi respins cererea Serbiei de a beneficia pentru porcii 8ői de avantagele acordate Ungariei. Stockholm 18 Iunie.— Miniștrii Statelor Unite, Englitezei, Germaniei, au rugat pe regele Suediei să numescă un jude superior in insulele Samoa, conform convențiunei din Berlin. Paris 19 iunie.—Comisiunea bugetară a adoptat proiectul d-lui Rouvier pentru un împrumut de 700 milione la sută perpetuat. — Comisiunea vămilor din Senat a aprobat taxele asupra porumbului și orezului. — Consiliul superior al comerțului s-a pronunțat pentru denunțarea tuturor tratatelor existente. Berlin 19 iunie — Impăratul a conferit generalului de Caprivi ordinul «Vulturului Negru». — Reichstagul a trimis comisiunei bugetare cererea creditului suplimentar destinat a mări lofila funcționarilor mici și solda ofițerilor, cea mai mare parte din oratorii cari au luat cuvântul la discuțiune s-au pronunțat contra augmentărei de soldă a ofițerilor. Guvernul a insistat asupra necesității ce se simte de a crește veniturile statului ; el declară că este imposibil de a reduce taxele asupra cerealelor. Atena 19 Iunie. — Ducele de Sparta, care În timpul absenței Regelui va fi și Regent al Regatului, va depune in curând jurământ. Washington 19 Iunie. — Senatul a adoptat cu orecari modificări proiectul argintului votat de Cameră. Proiectul astfel amendat se va înainta unei comisiuni compusă din senatori și deputați. Hoiemunde (Prusia) 19 Iunie. — Un obuz a făcut explozie pe când se făcea exercițiile de tir; un om a fost ucis și și șapte răniți. Petersburg 20 Iunie. — Guvernul a oprit Razelor rusești de a celebra a 25-a aniversare a desființărei regimului absolut al presei și al censurei. Viena 20 iunie.— »Politische Correspondenz» laudă guvernul actual al României că a presentat proiectul conversiunei de 6 la sută și creditul pentru echipamentul militar. Conversiunea va permite valorilor române de a atinge un curs care să fie in raport cu creditul atât de bine stabilit al Statului și va produce o economie mare tesaurului, iar creditul militar va permite o mobilizare eventuală de cel puțin 120.000 omeni in bune condițiuni fără ca administrația resbelului să fie forțată a recurge la expediente sau a reduce efectivele ce trebue a fi gata. Belgrad 20 Iunie.— «Gazeta oficială» publică un ukaz al Regenței prin care se convoca colegiile electorale pentru 14 Septembre și Skaptcmia pentru 1 Noembre. — Din cauza unui reumatism, regele Milan este silit să stea în pat. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE O A-ZkBERA. Ședința de la 7 Iunie Ședința se deschide la ora 1.30 sub președinta d-lui v.președinte G. Triandafil. Presanți 115 d-in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. D. G. Panu interpeleza pe d. ministru de externe, ce are de gând să facă față cu termenul expirării tuturor convențiunilor nóstre comerciale. D-sa se declară contra sistemului convențional și intrebi dacă suntem pregătiți D. M. Ghermani dă orecari explicații. La 28 iunie 1891 expiră tóte convențiile nóstre, din cauza celei cu Germania care expiră atunci. Guvernul va denunța tóte conveniiile și va consulta apoi corpurile legiuitóre asupra regimului vamal ce va trebui să se urmeze. D. M. Pacu cere să se voteze legea pentru organizarea facultății de teologie și pentru scutirea bisericilor și șc0lelor rurale de taxa foncierei. D. N. Ionescu se unește și d-sa la cererea d-lui Pacu. D. G. Olănescu regia se pune la ordinea filei proiectul de lege pentru combaterea fioxerei. D. Gr. Peucescu (zice mai înainte să se discute legea pentru violarea bunurilor statului. D. Președinte declară că așa se va face. Se pune apoi la vot luarea în considerație a proiectului de lege prin care se acordă mai multe avantagii pentru lampa cu stingătere automatică inventată de d. locotenent R. Kopețki. Proiectul e luat în considerație cu 75 voturi contra 14. In discuțiunea articolelor se propun mai multe amendamente, după care apoi se hotărește ca urmare a discuției asupra avantagiilor lămpei Kopețki se amână pe a doua li.