Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-06-10 / nr. 63

f- Anul al XVIII-lea No. 63. IASS! Duminică 10 (22) Iunie 1890 Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IAS­1, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr —pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani, ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b Redacția și Administrația­­ 4 ©. — Strada. D­olia. 4L ©. CURIERUL (TH. BALASSIN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,81, Pas­sage Verdeau, Paris.—.Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Osile ELd­ei­­u.1 Sept»«16.xxei /#>­­ Iunie .7 ..... Id5Tr—---------------1? Dummiei Sf. Martir Timoteiu 22 Duminică Paulina Yfc. V 4—16 7-47 “um.. Ap. Vartolomeu și Vîrnav 23 Luni Synodia 4—17 7-47 » . Cat. Onofrie și Petre La 5 Iunie. Lună nouă cu timp« 24 Marți Nașt. Sf. Ioan Bot. * 4-17 7-47 “e­rouri Sf­ Martiră Akilina 25 Mercuri Prosper 4-17 7_47 Profetul Eliseu și Sf. Păr. Metodiu ploios. 26 101 Ioan 4—18 7—47 în Lme,i­x Sf. £rofet Amos 27 Vineri Ladislaus 4-18 7-47 --------------------------------Sâmbătă Sf. Tifon_________________________________________________________________________________________2________________SÂmbătă_______Leon Papa___________________________________________4-19__________7-47 I­I CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn JV#*• 20 bani. STIL VECHIU !>IUA | PATRONUL PILEI | TIMPUL DIN SEPTAMINA STIL NOU [ ZIUA | PATRONUL P­I­l j!f I Mi­T] ?|­s. 86reim | Apus. Screim La 10. La N­. I­XT Știrbeiu ocupă tronul forei Românești. Se proclamă ln București revoluțiunea. Bibescu ordonă mortea guvernului. Ludovic, regele Ungariei, more cu jurământ fiicei sale Maria de a supune România. Austriaca ocupă România. Cantemir, domnul Moldovei invită pe boem­ de a se uni cu Rusia. Membrii guvernului provisoriu intră In București îndată după fuga lui Vodă Bibescu. IST I . La 12. La 13. La 14. La 15. La 16. Anul 1849. Anul 1848. Anul 1848. Anul 1377. Anul 1854. Anul 1771. Anul 1848. Avio D­ nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci în caz con­trariu vom­­ puși în neplăcuta posițiune de a suspenda trimi­terea farului nostru, și a’i re­­clama la locul competent pen­tru dreptul ce ni se cuvine, pre­­cum­ si a le publica numele, locuința și suma cu cât ne da­­toresc. j Laminte tmtUi IASSI, 9 Iunie 1890, lii­tara sortei fu­ncționarilor. Lupta pentru existență de la un timp incóce a făcut că mai tote stă­rile societatei să se miște, să se con­­sulte și se avizeze la măsuri de si­guranță viitorului pentru intampina­­rea exigenților necesare personei și fa­miliei sale. numai clasa funcționarilor publici, pentru un motiv sau altul, su­ Y o­feră in tăcere. Tocmai acesta clasă care duce greul statului, care trebue să garanteze siguranța publica și liniștita petrecere a intregei societăți, este des­­moștenita de ori­ce protecție, de ori­ce siguranța de stabilitate, de condi­­țiuni de admisibilitate și înaintare, ast­fel că s’a creat o stare de nesiguranță in acesta țară, unde funcționarul de ori-ce specie nu este de­cât o jucărie in mâinele celor­ ce se pretind puter­nici ai florei, la diferite epoci și fluc­­tuațiuni politice. Pe când in Europa intriga se consideră funcționarismul o carieră pentru personele ce imbrăți­­șază acesta specialitate, prin stabilita­tea și condițiunile de admisibilitate și inanizare, motiv pentru care un func­­ționar este ceea­ ce trebue să fie, un personagiu stimat și respectat de con­cetățenii săi, și avea și onerea lor bi­ne apreciate și păzite de dânsul,—cu modul nenorocit adoptat la noi, de a dispune cel intătil venit de starea func­ționarului, a ajuns ca să se facă din funcționarism o stare de proletariat, prin înlocuirile fără nici un motiv și cu persone adesea cari, pe lângă ne­­aptitudine, până in present aveau cu totul alte carieri și de multe ori bine - definite dar diametralmente opuse. Din acesta cauză, interesele publi­cului, liniștea, averea și onerea lui a­­jung in nesiguranța și judecata după plăcerea celor­ ce, profitând de poziți­unea lor politică, unde de multe ori ajung la strălucirea licuriciului, unii prin mila și alții prin greșala grupu­rilor politice, și numai pentru satisfa­cerea țintei lor, găsesc la timpuri a­­numite mijlocul puțin corect a se in­troduce la diferite ministere respecti­­ve și a parveni pe ori­ ce cale, de ca­re nu fac nici un scrupul, ca sa schimbe pre funcționari, zdrobindu-le și cariera și moralul, iar din ramplasant făcând c­u o al­ta care va ajunge mai târziu și el asemenea zdrobit. Acesta stare de lucruri se urmeza pe o scară așa de mare, in­cât se pote zice cu cer­titudine, ca morala pentru toți și in­tru tote este inlocuita prin­­ scopul scuză mijlocele.“ In acesta stare reul prefera forte și asupra casei de ad­­jutor reciproc a societății funcționari­lor și chiar asupra casei pensiunilor statului, in cât numerul funcționarilor crește pe z i ce trece și cerințele de ajutor a celor inlocuiți la casa func­ționarilor dacă o’a ajuns, vor ajunge sigur a epuiza fondul, iar ca conse­cințe la un moment dat țara se va împărți in doua, in agricultori și func­ționari, căci tot restul societății in Ro­mânia tinzând la funcțiuni numai și cu uzul sau abuzul ce se face astăzi parvenind de­sigur a trece toți prin funcțiuni, se va ridica o ură, un res­­bel crâncen intre funcționari, atunci in activitate și cei râmași pe din a­­fara, iar armele le vor fi calomnia, tripofagele, spionajul și servilismul pâ­nă la târâre. Așa­dar, ajutorul de care in acesta stare are nevoe funcționarul spre al scapa de dezastrul ce i­ se pre­gătește nu’i pote veni de la nimeni, daca el singur nu va căuta aș’i pre­para un viitor mai fericit, de este timpul ca sa lase la o parte aceea a­ patra in care parte a fi căzut, sa a­­lunge și sa stigmatiseze promisiunile ce din când in când le da pretinșii șefi de grupuri din diferite localități, care se știe că toți voiajază după giu­­rueta sacului cu grăunțe și cu toții uniți, solidari unii cu alții se agite pe ori­ce cale legală și cu moderațiune a se lua masuri de imbunatățirea sortei funcționarului, scăpând o­ data de a­­ceste traficuri imorale ce se pertrac­­tez& până și in sanctuarul unor oficii publice. Având in vedere tote acestea, am adresat un apel către toți funcționarii, foști și actuali ai statului, județului, comunii și celor­lalte oficii dependințe de Mehedinți, ca făcând parte din a­­ceiași familie, invitându’i ca in ziua de 29 Aprilie trecut să ne adunăm in sala Apolo din Severin și in mod liniștit și serios să ne sfătuim ce este de făcut și cum acesta chestiune să se agite ia tota țara. La acest apel a răspuns numai 24 de persone cari, in urma discuțiunilor făcute, a opinat ca sa se mai facă un nou apel, spre a fi toți cei interesați in stare a afla de acesta întrunire, iar până atunci sa se intervie la presă, fără distincțiune de culore politică, invitându-se a da puternicu’i sprijin acestui scop, ca sa se agite chestiunea in tota țara și cu toți a stăruit in mod reverențios că­tre guvern ca sa adopte, să depue și sa susțin in parlament un proiect de lege pentru stabilitatea, admisibilita­tea și înaintarea in funcțiuni, iar pâ­nă atunci să se caute s se combina proiecte de detaliu, care să peta cercetate și admise de tota țara, prin­ fi tr’un comitet central ce s’ar dori a se constitui in capitala țarei. Tari ia credință ca ori­ce scop de­mocratic mai curând ori mai târziu, luptând in mod legal, conștiincios și reverențios, își va avea efectul, pe de­­o parte vom continua cu intrunirile și consultațiunile pe cai legale, iar pe de alta, eu îmi pemit a aduce la cu­­noștina publica acesta rezoluțiune prin mijlocirea d-v și ve rog respectuos 86 bine-voiți a face ca sa se publice și intervenind ch­ar ca presa intrega sa bine-voiasca a da puternicul său spri­jin acestei chestiuni de mare importanță. T.­Severin St. X. Curtei­nu­ advocat și fost vechia funcționar. (Lupta). Un proiect de lege care trebue­­e greșit adus în desbaterile Corpurilor leguitore în viitorea sesiune este acel pentru proprietatea numelui. In mai multe rînduri, atât guver­nele cât și deputații au venit cu pro­iecte pentru a se recunoște proprie­tatea numelui și a nu permite schim­bările de nume de­cât pe baza unei sentințe judecătorești, dar nu știu pen­tru ce, aceste proiecte au rămas uitate în arh­ivele Adunarei. Réul ce resultă din desele schim­bări de nume a ajuns astă­zi la culme și trebue să deștepte îngrijirea gu­vernului. Lăsăm la o parte categoria crimi­nalilor, ca sa ne ocupam în special de un fel de comercianți necinstiți— din fericire nu sunt români—care au compromis în străinătate reputația co­­merciului nostru. Acești negustori pentru care fali­mentul este o meserie, iar nu o ne­norocire, ’și schimba nu­mele în 24 de ore printr’o simplă publicație în »Mo­nitorul Oficial“ și apoi cu tote că nu au dreptul să mai facă comerciu, ’și urmeza falimentele în alte localități, dacă au chiar în București, fără sâ fie cunoscuți de nimeni. In tote țările civilizate, nimeni nu se pote lepăda de starea sa civilă și purta alt nume de­cât dovedind că are dreptul la acesta, și proba trebue făcută sau înaintea Consiliului de stat sau înaintea Tribunalelor, după cum este și legislațiunea fie­carei țeri. Numa la noi, schimbarea numelui se face ca schimbarea unui domiciliu la Sf. Gheorghe și la Sf. Dumitru, fără nici o greutate, for fi nici o for­malitate legală. Acesta stare de lucruri trebue sa înceteze, dacă nu voim să dăm prin nepăsarea nostrá mână de ajutor tu­turor celor ce au un interes să-și schim­be numele. Când vom avea o asemenea lege, comerciul va fi scăpat de toți mufluzii frauduloși, care înșala tote casele din străinatate și deconsiderată creditul nostru. Când vom avea o asemenea lege, guvernele nóstre nu vor mai fi expuse sa numesca în funcțiuni pu­blice, omeni al căror trecut rușinos e șters prin simpla schimbare a numelui. Dar pentru ca o asemenea lege sa producă ferese adevarate, pentru cel ce fură numele penalitatea care nu’i aparține trebue sa fie tot atât de aspră ca pentru cel ce comite un furt cu premeditare. Trebue ca un Goldenberg sau Frem­densoho care -și schimba numele în Auresc sau Muntenescu, pentru a a­­runca un val pe trecutul său, să știe că acesta botezare îl costă câte­va luni de inchisore. Deschideți “Monitorul Oficial“ din anul curent și veți fi înspăimântați când veți vedea cât de mare e nu­merul celor ce publică știrea că de astăzi înainte se vor numi altfel de­cât până în prezent. Dacă însă ați putea face cercetări seriose asupra trecutului celor ce pu­blică asemenea înștiințări, veți constata negreșit ca cel puțin 90 la sută au motive nu prea tocmai curate spre a renunța la numele ce au purtat ze­cimi de ani. Remediul pentru acest rou nu pote fi de­cât într’o lege pentru proprie­­tatea numelui. (Constituționalul). T­ELEGRAME Budapesta 18 Iunie.— Pentru a evita recriminațiunile guvernului sârb care a­­cuză autoritățile de pe frontiera ungară că ar respinge vitele de proveniență sârbă fără nici un examen prealabil și pentru a stabili un control serios relativ la măsu­­rile decretate contra vitelor bolnave, vama ungară și guvernul Croației au trimes la frontiere medici veterinari superiori. Viena 18 Iunie.—«Noua Presă» anunță că generalul de Caprivi ar fi respins ce­rerea Serbiei de a beneficia pentru porcii 8ői de avantagele acordate Ungariei. Stockholm 18 Iunie.— Miniștrii State­­lor­ Unite, Englitezei, Germaniei, au rugat pe regele Suediei să numescă un jude su­perior in insulele Samoa, conform conven­­țiunei din Berlin. Paris 19 iunie.—Comisiunea bugetară a adoptat proiectul d-lui Rouvier pentru un împrumut de 700 milione­­ la sută perpetuat. — Comisiunea vămilor din Senat a a­­probat taxele asupra porumbului și ore­zului. — Consiliul superior al comerțului s-a pronunțat pentru denunțarea tuturor tra­tatelor existente. Berlin 19 iunie — Impăratul a conferit generalului de Caprivi ordinul «Vulturu­lui Negru». — Reichstagul a trimis comisiunei bu­getare cererea creditului suplimentar des­tinat a mări lofila funcționarilor mici și solda ofițerilor, cea mai mare parte din oratorii cari au luat cuvântul la discuți­­une s-au pronunțat contra augmentărei de soldă a ofițerilor. Guvernul a insistat asupra necesității ce se simte de a crește veniturile statu­lui ; el declară că este imposibil de a re­duce taxele asupra cerealelor. Atena 19 Iunie. — Ducele de Sparta, care În timpul absenței Regelui va fi și Regent al Regatului, va depune in curând jurământ. Washington 19 Iunie. — Senatul a a­­doptat cu ore­cari modificări proiectul ar­gintului votat de Cameră. Proiectul ast­fel amendat se va înainta unei comisiuni compusă din senatori și deputați. Hoi­emunde (Prusia) 19 Iunie. — Un obuz a făcut explozie pe când se făcea exercițiile de tir; un om a fost ucis și și șapte răniți. Petersburg 20 Iunie. — Guvernul a o­­prit­­ Razelor rusești de a celebra a 25-a aniversare a desființărei regimului absolut al presei și al censurei. Viena 20 iunie.— »Politische Corres­­pondenz» laudă guvernul actual al Româ­niei că a presentat proiectul conversiunei de 6 la sută și creditul pentru echipamen­tul militar. Conversiunea va permite va­lorilor române de a atinge un curs care să fie in raport cu creditul atât de bine stabilit al Statului și va produce o eco­nomie mare tesaurului, iar creditul mili­tar va permite o mobilizare eventuală de cel puțin 120.000 omeni in bune condi­­țiuni fără ca administrația resbelului să fie forțată a recurge la expediente sau a reduce efectivele ce trebue a fi gata. Belgrad 20 Iunie.— «Gazeta oficială» publică un ukaz al Regenței prin care se convoca colegiile electorale pentru 14 Sep­­tembre și Skaptcmia pentru 1 Noembre. — Din cauza unui reumatism, regele Milan este silit să stea în pat. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE O­ A-ZkBER­A. Ședința de la 7 Iunie Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșe­dinta d-lui v.­președinte G. Triandafil. Presanți 115 d-in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. D. G. Panu interpeleza pe d. ministru de externe, ce are de gând să facă față cu ter­menul expirării tuturor convențiunilor nóstre comerciale. D-sa se declară contra sistemului convențional și intrebi dacă suntem pregătiți D. M. Ghermani dă ore­cari explicații. La 28 iunie 1891 expiră tóte convențiile nóstre, din cauza celei cu Germania care ex­piră atunci. Guvernul va denunța tóte conven­­i­iile și va consulta apoi corpurile legiuitóre asupra regimului vamal ce va trebui să se ur­meze. D. M. Pacu cere să se voteze legea pentru organizarea facultății de teologie și pentru scu­tirea bisericilor și șc0lelor rurale de taxa fon­­cierei. D. N. Ionescu se unește și d-sa la cererea d-lui Pacu. D. G. Olănescu regi­a se pune la ordinea­­ filei proiectul de lege pentru combaterea fi­­oxerei. D. Gr. Peucescu (zice mai înainte să se dis­cute legea pentru violarea bunurilor statului. D. Președinte declară că așa se va face. Se pune apoi la vot luarea în considerație a proiectului de lege prin care se acordă mai multe avantagii pentru lampa cu stingătere automatică inventată de d. locotenent R. Ko­­pețki. Proiectul e luat în considerație cu 75 vo­turi contra 14. In discuțiunea articolelor se propun mai multe amendamente, după care apoi se hotă­­rește ca urmare a discuției asupra avantagiilor lămpei Kopețki se amână pe a doua­­ li.

Next