Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-08-05 / nr. 85

Á y­ x­ ­c. Anul al XVIIHea No. 85. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an. 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.-pe semestru 14 Fr.-­­pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE.................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 Bani-ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Animaciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b Redacția și Administrația — Strada G-olia,. — -4©. FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, negociant-coffu­ssionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. Jones 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A.RJppeak, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. (TH. BALASS­AN) CONRESPONDENȚI [N STRÉINATATE: Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Alam­a criptele nepublicate se vor arde. <7tt JVr. 90 bini. Ca.lexLd.a.r-a.1 S e p t ä, xa. & xx e i ‘-.í^Tx STIL VECHIO I_____£ IDA J____ p A T HONUL ^ I I, E I j TIMPUL DIN SßPTÄMÄNÄ Í STIL NOU I ?) I ir a j ,, , .. M n rr ,—Ttf-i ' A--------------------------:------------—-----­----'August j-----------------------------------------~.......................................... --••••»•• - •-••"••• ---------V----—-------1 F A I A(J N ü D flefcLftl ^ -- Râs. Bőreim | Apus. Söreiül 5 Duminică 1 Martirul Eusigen | 17 ^ . r 1 t If,­*?­.j­ [UNK] *i, 77­­­5 Jjuni. j (+) Sel»l­*»l*ar*>a la față a Domnului 18 “ ^i^ertua \&A ^ '•­­ 5-5 7—1 L­­uart‘ * Martirul­­ Donnetiu La 4 August. Lună nouă cu timp 19 Marți Sebard­­<C, X:j.XJ Jtj 5-7 7-0 8 Mercuri Sf. Emilian Romanul , . ... 1 20 in St 1. \'< * ,­r ' / 5—8 6-57 9 Joi Sf. Ap. Mathia frumos, apoi plaie. JY 7* Bernhard Xs.cATP5>>X 5_ 9 6._5g 10 Vinuri Mart. și Archidiacon Laurent 22 v.' • Anastasia 5—10 6 — 55 -------ii-----------------________________g XiliLjiLji­ 0'. Nifon patr._____________________________________________________________18______________Sâmbăta Filip Cit______________________ «“. La 5. La 6. Anul 1746. Anul 1711. Anul 1444.­ ­A. XT GF­TT S T Mavrocordat decretă desființarea servagiului. Constantin Brâncovenu și D. Cantemir, promit Turciei ele a’i da a­­jutor contra Rușilor. Uciderea trădătorului Bimbașa Sava, în București, în casa Bellu. Ștefan cel tenor bate pe Turcii veniți în țară. Proclamarea convențiunei în România. A. S. Principele Carol I, pune piatra fundamentală castelului Peleș de la Sinaia. Huniade Corvin ia comanda armatei ungaro-române și declară res­­boiu Turciei. La 7. La 8. La 9. La 10. La 11. Anul 1821. Anul 1513. Anul 1858. Anul 1875. E No. 3389. ta S11.1. Ost ung. Consulat­io Jassy. Das k. u. k Consulat hat die Ehre die p. t. Mitglieder der oesterr. ung. Colonie zu dem Montag den 18/6 Au­gust l J. um 11 Uhr V, M. aus Anlass des AJlerHäcUsien Geburts­­festes Seiner Majestät ties Kaisers untl tiänlfßs in der rö­misch-katholischen Kirche statt lindenden feierlichen Gottesdienste und Te-Deum hößichst, einzuladen. Nach Beendigung des Gottesdienstes findet Empfang im k. u. k. Consulate statt. Jassy, am 14 August 1890. Der k. u. k. Vice Consul und Gereut: STEFAN von LIPPERT-GRANBERG Avis D­nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor­au a da, căci în caz con­trariu vom fi puși în neplăcuta posițiune de a suspenda trimi­terea farului nostru, și a-i re­clama la locul competent pen­tru dreptul ce ți se cuvine, pre­­cum­ și a le publica numele, locuința și suma cu cât ne da­­toresc. Adm­inistratia De Vânzare O locomobilă «Clayton» putere 12 cai și batoza ei cu accesoriile și rezervele lor,—o batoză de popușoi,—un cilindru mic «Pernollet»,— cinci moruște,— pre­cum și patru cai de trăsură, din care doi merg și la călărie. A se adresa la subsemnatul strada Ca­rol, 36, Iași. G. M. Cimara A DE VIZOARE Stadintul Baln­ar „IUSTALACHI“ DIN T.­OCNA Renumit pentru apele minerale ce po­sedă, cu tote clădirile, grădina, pădurea și locul ce­ aparține situat chiar lângă o­raș la polele frumosului munte Măgura, este de vînzare. Doritorii a se adresa la d. locot.-colonel Botez str. Toma­ Cozma No. 9 tn Iași. IASSI, 4 August 1890. 1TI HTM GERMANIEI. Astăzi împăratul Germaniei, unul­ din suveranii cei mai tineri, mai ac­tivi și pa cât se vede mai cu bune intențiuni pentru popor, a plecat să facă o visita țarului Alexandru al III-le in Rusia. Acestă­ călătorie este un e­­veniment politic din cele mai impor­tante. Unele ziare streine susțin că vi­­sita imperială nu are nici un caracter politic. Altele ved in întreprinderea tănărului suveran o sondare a inten­­țiunilor rusești și dorința pentru o de­­sarmare generală. Nu știm care din aceste două pă­reri este in scopul lui Wilhelm al II-lea, insă avem ferma convingere că ceva se va trata la Petersburg. Si­­tuațiunea este destul de încordată pentru ca cei doi monarh­i, care se vor întâlni și se vor îmbrățișa, se nu trateze nimic pentru îmbunătățirea si­­tuațiunei. Tote statele vorbesc de menținerea păcii. Pentru acest scop s-au alipit și Eogh­tera, Turcia și Suedia la alianța celor trei puteri centrele. Cu tote a­­cestea Rusia lucreza in Bulgaria, es­­cită in Armenia și impinge Serbia la mișcări de protestare contra instituirii de episcopi bulgari in Macedonia. In Bulgaria nu are destul teren, căci in­­tențiunile rusești s’au dat prea mult pe față cu ocasiunea revoltei de la 9 August, cu ocasiunei conspirațiunei lui Pantia și cu ocasiunea baratelor libe­rale episcopilor bulgari. In Armenia și Serbia lucrurile stau altfel. Armenii de­și au veflat cum imperiul rusesc a anexat o parte din țara lor, dar fiind­ că s’au produs pre­cari brutali­tăți turcești, au găsit cu cale că ar fi mai bine să facă interesele celor de la Petersburg, de­cât a indura ore­­cari neajunsuri otomane. „Se artă mora, pentru a peri și g­recii!“ Rușii pe de alta parte incurajare mișcarea armenescă­ pentru scopul ei, mergând până a promite azil și bani acelora cari ar voi săt părăsască Armenia tur­­cesca și să treca in Rusia, știind că capătă prin ei agenți devotați și ac­tivi cu cari se va servi in contra Turciei. In Serbia propaganda rusă merge mai departe. Am veflat cele trei pro­testări adresate țarului, sultanului și patriarh­ului grecesc in privința nu­mirii episcopilor bulgari. Acele pro­testări pe lângă că sunt nedrepte, sunt tot de­odată și ne­patriotice, căci es­­pune Serbia la consecințe desastrese pentru viitor. Deci manifestarea pacifică a guver­nului rusesc și a ziarelor moscovite este o curata ironie. Chiar un ziar rusesc ne întărește in aceata opiniune. „Grajdanin“ vede un pericol pentru Rusia in adesiunea Englitezei la tripla alianță și consi­­liază pe cei din Petersburg de a în­treține cu Francia ast­fel de raporturi ca cele două puteri să fie la momen­tul hotărît cu desâvârșire solidare pen­tru apărarea intereselor lor. Pe de altă parte, cu tota merge­rea împăratului Germaniei in Rusia, puterile centrale împreună cu Eagh­­­tera se ocupă pentru a intimpina ori­ce eveniment. Un ziar strein ne spune că un fel de conferență mili­tară a avut loc zilele trecute la Monte Genero intre generalul Giardini, ge­neralul Ricotti și mai mulți ofițeri germani, austriaci și englezi cari se aflau in călătorie pe lângă lacul de Como. Acesta conferență a avut aerul de a fi o întrunire privată, dar ea n’a putut rămâne ast­fel in urma dis­cursului ținut de generalul Pelloux la Oulx. Prin urmare împărații celor două mari imperii se pot întâlni filele a­­cestea­a pre a discuta a o­apra eveni­mentelor politice cari vor urma , dar in același timp guvernele tuturor sta­telor lucrază intr’un sens care samănă ostil. Evglitera, Germania, Austro-Un­­garia, Italia, Turcia și Suedia sumănă că se pregătesc a io timpina ori­ce a­­tac. Rusia și Francia, pe de altă parte, pare că ar voi se provoce un conflict. Se zice că Wilhelm a II-lea s’ar cam teme de asemenea intențiuni râs­­boinice ale Franciei și Rusiei și de a­­ceea s’ar duce la Petersburg, pentru a arata lui Alexandru al III-lea pe­ricolul ce ar decurge din o asemenea aventură. Se mai zice atâși ca tânărul su­veran german ar fi dispus ca să facă őre­cari concesiuni Rusiei pentru a asigura pacea in viitor. Pőte și una și alta din aceste o­­piniuni să fie adevărate. Dar ori­care din aceste doua opiniuni s’ar confirma, este o încredințare că pacea nu se va tulbura. Dacă Rusia nu ar consimți la un aranjament conform cu dorința tuturor puterilor europene, atunci Fran­cia și Rusia remân isolate și este peste putință ca ele să incapă un resbel cu atâtea puteri, bine armate și bine pre­gătite pentru ori­ce eveniment. Dacă Wilhelm al II-lea ar primi să facă riscai­va concesiuni cari nu ar conveni celor­l­alte puteri, atunci 0răși ar fi imposibil un resbel, cel puțin pentru moment, căci imediat Austria, Italia, Eoghitera și Turcia ar desaproba și alianța de ar fi s’ar schimba. În locul alianțelor de acum, am avea de o parte pe Austro-Ungaria, pe Italia, pe Fran­cia și Evglitera, dar de altă parte am avea pe Rusia și Germania. Acesta nu ar conveni de loc Ger­maniei, care doresc preponderența in Europa și prin urmare ar fi impo­sibilă. Noi credem că alianțele actuale vor remâne ast­fel cum sunt stabilite. Im­­­­paratul Germaniei de­sigur va pro­pune împăratului tuturor Rusielor pre­cari aranjori, ast­fel ca să nu atingă intru nimic nici interesele europ.»., nici buna armonie a puterilor cen­trale. Dacă el nu va înțelege și nu va priimi consiliele înțelepte ce i se vor da, atât mai râu pentru dânsul. Wil­helm al II-lea va pleca fără nici un resultat și lucrurile vor remânea ast­fel cum stau astăzi, fără a se produce nici un confl­it de­o­cam­dată. E greu, după cum am mai zis și altă data, ca cine­va se incepe un resbel, prevâzând mai dinainte consecințele lui. Cu armele­ de azi, cu organisați­­unea și cu numărul enorm al solda­ților, avantagiele sunt indoiose pentru fie­care și nimeni nu are ouragiul a se expune se incapă cel dintâiu o luptă. Deci noi credem chiar după acum că resultatul întrevederii celor doi mari suverani va fi pacific, cu tote intri­gile din Bulgaria, cu tote agitările din Armenia și cu tote conferințele ofițerilor strâini de la Monte Genero din Italia. (Românul). T fp II E Cl IS­A­M 13 Petersburg 13 Aug. — In urma unor noui disposițiuni, împăratul Wilhelm va sosi la Narva la 17 August 5 ore sera și va sta până la 21. Serbarea regimen­tului Preobrajevski va fi la 18 August. Manevrele se vor face de la 19 pănă la 22, împăratul va merge după aceea la Gomontow, la 23 și 24 va fi ospetele o­­rașului Petersburg. Paris 13 Aug.— Ministru Statelor­ U­­nite a comunicat d-lui Ribot resoluțiunile luate de consulii generali americani, dar fără a da amănunte; el a adăugat că a­­ceste resoluțiuni au fost comunicate și d-lui Blaine la Washington. Triest 13 Aug.—Cele două batalione de trupa indigene din Bosnia și Herțe­­govina, cari merg la Viena, au sosit la Triest; ele au fost primite într’un mod solemn de către autorități. Berna 14 Aug. — Consiliul federal a consimțit să fie arbitru în cestiunea dru­mului de for de la Delagoa. Grenoble 14 Aug — Juriul a condam­nat pe cei trei anarhiști arestați la Van­­nes (Isére) cu ocasiunea manifestațiilor de la 1 Main, la diferite pedepse variind de la 1 an la 5 ani íuchisare. Wilhemshaven 14 Aug. — Cuirasatul austriac Frantz-Josef, comandat de Ar­­h­iducele Carol Ștefan, a sosit. Un prânz de 120 tacâmuri s’a dat la Casinul mili­tar în onorea ofițerilor. Vice-amiralul ger­man Paschen a băut în sănătatea împă­ratului Frantz-Josef, arh­iducele Carol a ridicat un toast pentru împăratul Wilhelm. Londra 14 Aug.— D. Bradford, șeful poliției, a căd­at de pe cal; a fost ridicat fără cunoștință; el a avut o ușură sdrun­­cinare cerebrală. Paris 14 Aug.—Cardinalul Lavigerie a sosit pentru a face preparativele con­gresului antiesclavagist care se va des­chide la 15 August. Bordeaux 14 Aug.—Trenul expres de la Bordeaux la Bayonne a deraliat la I- jor cate greu rănit și o mulțime ușo­rl­­niți. Madrid 14 Aug. — Un trib a­lbatec din m­anta Yap (Caroline) a surprins un detașament de soldați spanioli omorând 1 ofițer și 25 soldați. Guvernul Filipinelor a primit ordin să trimită o corabie de reabel și trupe pen­tru a pedepsi pe vinovați. New­ York 14 Aug.—O telegramă din San­ Salvador anunță un apropiat resbel între San­ Salvador și Honduras. Calcutta 15 Aug. — Fluviul Gangele s-a revărsat; mulți locuitori de prin ora­șele vecine s'au suit pe arbori, unde au stat în timp de 5 flcte fără nici un aju­tor și fără mâncare. Berna 15 Aug.—Congresul criminaliș­­tilor a numit o comisiune care s­i studieze diferitele coduri penale cari sânt actual­mente In vigore in Europa ; acest studiu va fi publicat. Neapole 15 Aug. — Stabilimentul de biti de pe malul mărei, la Marinella, s’a scufundat; vr’o 100 de persone au căzut tu mare; doar s’au înecat și unul a fost rănit. Petersburg 15 Aug.—împăratul și Im­­părătesa Rosesc tu Narva la 17 August spre a primi pe împăratul Germaniei. Municipalitatea din Narva, drpft ce va presenta pâinea și sarea tradițională, va oferi împărătesei un buchet de fiori lu­crate în aur și cu pietre scumpe. CRONICA INTERNA M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand au fost Însoțiți pânâ la Pre­deal de către toți d-nii miniștrii, de corpul diplomatic și de mai mulți o­­fițeri superiori. La predeal mai toți locuitorii se a­­flau pe peronul gstrei pentru a ura M. S. Regelui călătorie bună și bună so­sire. La orele 4.50 trenul regal a pără­sit Predealul. La orele 8 dim., M. S. Regele a sosit la Pesta. D. Th. Văcărescu ministrul nostru plenipotențiar pe lângâ guvernul Aus­­tro-Ungar, se afla la Pesta pentru in­­timpinarea M. S. Regelui. De la Pesta M. S. a plecat la Vie^ ua, unde a ajuns la orele 1.40. Aci M. S. va visita exposiția. Corespondentul ziarului „Times” din Viena, zice că visita la Ischi a M. S. Regelui României este ia legă­tură cu căsătoria principelui Ferdi­­nand moștenitorul. Mireasa destinată principelui este u­­na din fiicele principelui Carol Ludo­­vic, fratele mai mic al împăratului Frantz-Joseph.­­ Acest arh­iduce are astä­zi două fiice, una din căsătoria

Next