Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-10-24 / nr. 114

Anul al XVIII-lea No. 114. IASSI Remin 24 Octombre (5 Nov.) 1890 Apare Duminica, Hercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. — ps trimestru 7 Fr. (5TRÉINATATE. . . . . , . . . 40 Fr'—* INSERȚIONI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . . . /!* Fr....l­» EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. ^ Anunc­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag.­IV, 30 b.CURIERUL (TH. BALASSAN) ■[M € [UNK] ■FOREA INTERESELOR GEN A O alerL darvLl S­ă­p­t­ă­m­â. 7x Bl­IL VECGIÜ_[____gJJJ_R_____[_... P­A f­RIO­NU­L PILEI | Trvtpnr: PTN­sffiPTXMlwX | ST­if, NOIT | |­­I­U­A | PATRONUL P­­I­L­E­I Răs. Soirelui | Apus. Sorelui Octombre ' _­­ | = ------------------­ | ...... ~ |stroembre " ' ' 'fer^r~T17;r~~' .......--------------..........................­­ | ?| Duminica Cuv. Ilarion căinare 2 Duminică D. tuturor reparaaților 6—40 4—47 22 Lun, Păr Averkie­­ 3 Luni Hubert 6-42 4-46­­ «1f*1. Ap. lacov, fratele­ Domnului La 23 ociembre. Pătrariu din urmă, 4 Marți Carol Boromei, 6—43 4—44 24 Mercuri Marele Martir Areta . . * k Mercuri Empire 6—44 4-48 25 Joi Sfinții Markion și Martirie cn *&pada S­­vînt. g 101 Leonard 6—46 4—42 g J**«* ct) Sf Maréi© Martir Dlmltrle 7 Vineri Engelbert 6-47 4-40 27 Sâmbătă______Sf. Dem. Basarabov și Sf. M. Neator_____________________________________________ __Sâmbătă_Gottfried________________ _—48__________4­40 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl.Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin J ¥r. 20 bani. Redacția și Administrația­­— Strada C­o­li­a. — 46. La 21. Anul 1877. La 22. Anul 1877. La 20. Anul 1600. La 27. Anul 1595. O­CTOa­ CIBIRE M. Sa inspectezi trupele Române, așezate dincolo de rîul Vid, la spatele Plevnei. Crâncenă bombardare între Rusciuc și Slobozia. In Giurgiu sunt u­­ciși pe strade două soldați și un călător. Ypsilante se numește Domn pe 7 ani. Un obuz turcesc cade în gara Giurgiului. Armata lui Mihail Bravul sfărâmă podul de pe Dunăre apoi gone­ște pe Turci cari se m­ăcă. Mihaiu Bravul, intră triumfător în Alba-Iulia. Mihaiu Bravul iea Giurgiul și omoră pe toți Turcii din cetate. La 23. Anul 1803. La 24. Anul 1877. La 25. Anul 1595: D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abo­namentului ce d-lor au a da, căci în caz contrar vom fi puși în neplăcuta po­­sițiune de a le suspenda trimiterea tii­­arului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cu­vine, precum și a se publica numele, lo­cuința și suma cu cât ne datoresc. Administrația A i IASSI, 23 Octombre 1890 VIITORUL UNEI NAȚIUNI Cu cât do dăm mai bine sema de ce va sS <dica însemnătatea invățaturei pentru buna stare și viitorul unei na­țiuni, cu atăt grija și munca pentru invățămăntul primar, urban și rural, devin și in țara nostra din ce in ce mai mari. Sunt vrină 7—8 ani de când avem de constatat in fie­care an că se face un pas, sau două, sau mai mulți, îna­inte pre calea îmbunătățirilor, a refor­melor, a ajutorului ce merită acest Ministerul de o parte Incruză in ceia ce privește partea materială a scu­­lelor, condițiunile de igienă, înavuțirea aparatelor didactice, așa numita zestre a scólelor primare etc. — iar de altă parte, cu privire la escelența metodelor didactice, la întocmirea unor programe conforme cu nouele indicațiuni ale pe­dagogiei, la ale cunoștințelor ce trebue a câștiga creerul tânăr al școlarului, corpul didactic a lucrat și lucrăză a­­tât cât îi permit forțele sale actuale. Există dună voință, iubire de muncă și minte deschisă pentru lucrurile noui și bune de împrumutat după ce se înțeleg și se judecă.­­ Mulțumită societăților, conferințelor, congreselor didactice, institutorul nu trăiește isolat, ci din contră este adus, prin însăși firea relațiunilor sale, a se ține in curent cu ceia ce se face in țară și chiar cu ceia ce se face mai însemnat in străinătate. Nepăsarea, nepriceperea și ura noue­­lor forme ale pedagogiei au dispărut. Dintre corpurile nóstre constituite acela care este mai doritor de pro­gres, mai primitor de lucruri nouă, mai gata a lucra pentru îmbunătă­țirea sistemelor actuale, este fără în­doială corpul institutorilor și acela al invățătorilor. Afirmațiunea nostru se pate adeveri de ori­cine, îndată ce acest ori­cine, iubitor de propășirea invățăm­ăntului nostru primar, ar voi se visiteze clasa unuia dintre acei institutori sau învă­țători de felul cărora cunoștem noi mulți, spre fericirea scólei și spre mul­­țumirea adâncă a prietenilor sculei. Pe lftogă acei bătrâni și tineri în­vățători și institutori cari erau animați de focul sacru al sarcinei, s­ ău mai adus de vr’uă câți­va ani incepe con­tingentul de învățători ce’l dă învă­țăm­ăntul­ui rural in fie­care an scola Normală Carol I, și de anul acesta primi contingent de institutori ce a pregătit Scola Normală de Institutori, pentru învățământul primar urban. In curind, noi sperăm ca, prin mun­că luminată și bună­voința tuturor învățătorilor și institutorilor scola pri­mară va lua o nouă față, o față cu desăvărșire alta. Copilul va eșî din­­tr’casa cu niște cunoștințe care’i vor ramâne, și’ntrănsul iubirea de șcală și prietenósele amintiri se vor întipări pentru tot­dea­una. Am avut ocasiunea se fim de față la lecțiunile unora dintr’acești inteli­genți învățători și institutori, și ’n tim­pul când creerul copilului era pus in mișcare, a măsurat cu puterile lui de tănăra dar încercată destoinicia a in­stitutorului noi ne găndim cu drag la tate folosele ce vor fi de­sigur in capitalul viitorelor generațiuni, maieu samă din masele profunde ale popu­­lațiunei, mulțumită astor metode de invățămănt. Copilul invațat prin el însuși; el luptă și meritul victoriei el singur ’i gustă, căci ’1 judecă cu mintea lui cea fragedă. Institutorul ramâne de o par­te, mulțumit cu el însuși că a dat a­­cesta bucuria elevului seu. Sunt scene admirabile cari ar in­teresa și pe cel mai nepăsător, sunt episode in secțiunile de o jumătate de oră și de o oră intrega (despărțită iasă prin variate „odihne“,) sunt,­­i­­oem, episode cari te iuduioș0ză și te ’nveselesc adânc, când vei fi ce pete și cât pete copilașul român pe mâna u­­nui bun institutor, și cum inteligența lui, sglobiă și gata pe alergătură, saltă pe calea ce i-a deschis institutorul. La o lecțiune de istoriă am admi­rat cu nesațiu atențiunea sucordată a copiilor,—atențiunea acestei vârste care e argint-vin ! Institutorul indeplinia tóte condițiu­­nile ce se cer acestui fel de lecțiune. Vorba lămurit, colorat, cu cuvinte fru­­móse, se­ aflacăra el însuși; tabelele ce desfășura spaiutea minței și imagina­­țiunei copiilor erau vii; institutorul „trăia“ lecțiunea sa, povestind-o și mimând-o. Și pe față, și din gesturi și prin mlădierile vocei, copii vedau pe „Domnul“ acolo unde se petrecea povestirea istorică ce le spunea. Dar ni s’a întâmplau se vedem ochi mai scânteiători de curiositate, ochi cari se vazu mai cu lăcomie cu­vintele ce sburau, frumose și rotunde, de pe buzele institutorului. Și copii erau la bătălia de la „Po­dul-boalt“ pe care o povestea Institu­torul. Dacă vocea lui Stefan s’ar fi auz­it, copii dă scela ar devenit copii de casă, tinerii viteji al Vitezului fără samita din istoria nostra. Intr’un cu­get și intr’uă simțire erau cu institu­torul toți, și cei din fund și cei din față, încruntaturile privirei instituto­rului provocau incruntătura privirilor lor; institutorul își cuta fruntea la mâna; pepelița întinsă a frunțelor co­­pilărești se schițau cute de mâară. Era un spectacol înduioșător! Sunt convins că bătălia de la Po­­dului­ Inart va fi povestită de acești copii nepoților lor in secolul viitor, tot cu focul ce simțău filele trecute că le încălzește vinele. Secțiunea sa spusă și de elevi și apoi urmă o­d­huă de câte­va minute, in timpul cărora câte­va mișcări gim­nastice destinsera mușchii elevilor, o­­bosiți in nemișcare. In urmă, unul din elevi ne spuse o poesie istorica, din cele pe cari a­­micul și colaboratorul nostru, d. I. Nenițescu, le publică din când in când in „Revista Nouă“ și in „Română.“ Plăcerea și veselia nosträ continuau. Elevul pricepea și simțea pe deplin, cu totă arderea imaginațiunei sale, ta­belul, vitejia, cuvintele eroice, iubirea nemărginită de țară din poesia ce spu­nea cu voce tare și vorbire lămurită. Ascultându-l ne gândem la serviciul cel adevărat și mare pe care admira­torul vitejielor strămoșești—vitez el însuși, căci a fost la Plevna— d. I. Nenițescu il va face sculelor primare când, strângând intr’un volum mic și eftin tóte aceste patriotice și frumóse poesii, il va pune la mâna tuturor copiilor din scelele primare, urbane și rurale. învățătorii și institutorii nu s’au în­șelat de loc luând de prin „Revista Nouă“ și de prin „Românul“ u­ele, am 7*ce mai to*t poesiele d-lui Ne­­oițescu și dându-le elevilor de învățat. Tóte au avântul, imaginele, com­­rațiunile, și acea notă particulară de seniDr și românesca vitejiă, de iubire de țară cu atât mai adâncă cu cât mai mărețe sunt faptele strămoșilor. E un suflu de eroism care le per­­curge pe tote, și nici una nu se in­­curcă in desvoltări lingărețe și anos­te, in simțimînte prefăcute sau sub­tile. Fie­care din acele episode merge drept la ținta. Copilul se înțelege cu mai mult entusiasm, căci mai eprin­­tecă și mai ardiote ’i este imagina­­țiunea. Poesii de felul acestora ale d-lui I. Nenițescu trebue se devină comple­mentul necesar al ori­cărei lecțiuni de istorie in scelele primare, f>ise sau „cântate“—și sperăm că se vor găsi tineri compositori cari să le pună pe o musică potrivita caracterului lor,— <iese sau cântate, ele vor da elevului sentimentul de fericire, de cinste și de mândrie că este Român, că este coboritor din acei omeni pe cari poe­tul î i cântă atât de falnic și de frumos. Scelele primare germane resună de mult și scelele francese numai de vro 4—5 ani de cântecele patriotice și istorice. Cine a rămas nepăsător, uitând ori­ce alte considerațiuni, cine, zicem, a rămas nepăsător in fața a 40—50 de copii germani cari, sărbătorind „das Sedanfeier,“ cântau in dată pe azi mult câtntatul. Heil dir, in ■weissen Barte, Du jugendlicher Greis, Și câte alte cântece patriotice cari fac să se aprindă din copilăria și să ardă până intr’albite bătrâneți in ini­ma fie­cărui German facla iubirei de patrie și a mândriei de cetățan al Germaniei ? Pe acesta cale caută să ne îndru­măm și voi. Mulțămită talentului, vocațiunei, ști­inței și entusiasmului celor mai mulți din învățătorii și institutorii de azi, noi sperăm cu tărie că minunate vor fi rudele ce vor culege peste câți­va ani din scolele primare, urbane și rurale. Românul. Ziarul «Progresul Medical Român» din București de la 20 Oct. curent, face őre­care observațiune asupra «Legei Cumu­lului» pe care o reproducem mai la vale : LEGEA CUMULULUI „Noua lege pentru stăvilirea cumu­lului votată de corpurile legiuitore și și puse in aplicație de la 1 Septem­­bre, se póte se aibă avantaje mari in țările unde capacitățile in fie­care spe­cialitate abundă, la noi insă, lucrurile nu se petrec tocmai ast­fel, ba pot zice din contra; mulți din profesorii noștri imediat după ce au părăsit băncile scalei au fost chemați a în­văța pe alții și așa mai departe in tote serviciile și instituțiile din țară, am fost siliți a chema la direcția a­­facerilor publice, omeni, cari fusese timpul material a căpăta un a­­pe lângă studii și o experiență. Din acest punct de vedere, cumu­lul la noi era cel mult un rău necesar. Se pare că cel ce pledeza in con­tra cumulului să aibă considerente puternice in sprijinirea temei lor, nu este mai puțin adevărat, că in ca in­ce privește serviciul medical, avanta­­gjele legei cumulului cât forte problematice, nu pot fi de știut este că serviciul medical al țerei, are la ca­pul său un director general și un con­siliu superior, cari nu pot fi recrutați de­cât dintre medicii cei mai eminenți ai țerei, cari prin o lungă viață de studiu și experiență, au căpătat o reputațiune și o competință, spre a se putea pronunța asupra mersului ser­viciilor medicale din țară. Acest con­siliu era chemat­ă de aprobarea sau desaprobarea sa tuturor actelor me­­dico-legale, care juca primul rol­ in justiția penală. De atribuțiunea consiliului medical superior este de a se pronunța asu­pra tuturor actelor sevărșite de me­dici, veterinarii și farmaciștii țărei. El forma juriul pentru examinarea can­didaților la tote demnitățile atingă­­tóre de acest serviciu. Io fine prin inspecțiuni anuale puneți pe guvern in putință de a cunoște starea in care se găsește personalul și instituțiunile nostre medicale. Odată cu aplicarea acestei legi, a­­cestă înalta autoritate a fost disolvată de fapt, fiind­că conține in sióul ei medici primari de spitale din capitală, profesori de facultate sau medicii ge­nerali, cari după prescripțiunile legei cumulului, nu mai pot face parte. O lună a trecut și pote să mai tre­­că incă multe fără ca d. director ge­neral al serviciului sanitar sau d. mi­nistru de interne să pot fi compue un consiliu medical superior. Se pote forte bine să se gasesca numărul, insă nu vor putea nici o­dată reuși a-1 întoc­mi cu calitate și competință, făcând a fi representate fie­care specialitate a medicinei prin un om de valore și care să nu mai aibă de­cât o singură funcțiune cel mult, și iată resonul: medicii primari de spitale nu sunt plătiți de­cât cu 400 lei lunar, pro­fesorii de facultate cu tota gradația nu pot ajunge de­cât la un maxim aproximativ de 700 lei, prin urmare, însărcinarea de membru in consiliul medical superior, fiind retribuita cu o diurnă de 20 lei pe ședința, supu­­sând 8 ședințe pe săptămână, prin ur­mare titularul primește 240 lei pe lună, sumă cu desăvîrșire neindestu­­latare pentru existența unui medic e­­minent și căruia felul specialităței sale, nu ’i-ar aduce o clientela producătore. Legea insă trebuind a fi aplicată, dacă guvernul nu va veni de urgență cu modificări utile, suntem amenințați a ajunge la o desorganizare complectă a serviciului medical din țară și ca con­secință populațiunea țărei nostre va suferi și mai mult ca până acum de lipsa ajutorului medical. Actele medico­­legale vor înmulți erorile in­justiției spitalele și tote instituțiunile sanitare au numai că vor rămânea in starea in care se găsesc, dar ce este mai grav, că necesitățile lor nefiind jude­cate cu competință și autoritate, vor fi in­tot­deauna sacrificate unor interese străine sănătăței populațiunei. Supusând ca o asemenea lege este menită să remână mult timp in vi­­gore, nu ramâne de­cât a reforma

Next