Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-01-03 / nr. 1

mr* •j/'Hlt-OR /oi, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. J DíSTRrCTF'i pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. / fR..VIRTATE..................................................40 Fr " VIEIȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . Go ^anu­­iri­i LOCALE , . . . t Fr-“ PIL­OLE NEFRANCATE, nu se primesc. ‘nun- uri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pa^IV, 30 b. Redacția și AdmiDistr4*a -£©. — Sțjrad-a, -4©. XfK-lea ?:î lASSi Joi /CURIERUL FOAEA INTERESELOR GENERALE /as» filet \ \ IM j !89l. O a, 1a­rulS­eptă­ m ^­n­e­i i3TIL VECHIO I ZIU­A____1_ PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ STIL NOU | țI­U A ! PATRONUL ZILEI ]~rÂT Sorel^_^W^ j Decembre „ . . ’ ' „ ■­­ “ Ianuarie “ L ' 7. ===?^w^­t' ' ! 80 Dum­nica S-ta Martiră Anisia 11 Duminică Hyginus ~ . 7_37 81 Luff, ^uv. Melania 12 Luni Arcadus 7—87 4—40 1 Ian. Ms^11 . It­ ^astle și taerea Impr. La 30 Decembre L­­ă nonă, oa ză- 13 Marti Ilariu 7—86 4-42 2 M­ercuri Păr. Silvestru, papa Romei .­­ 14 Mercuri Polix 7—85 4—44 3 f voi Sf. Păr. Ma­­achia și Sf. Mart Gordie papa, ceța, apoi seum jg Joi Mauru 7—35 4—45 4 Vineri Ad. celor 70 Apostoli și Cuv. Teoctist 16 Viner­i Marceliu 7—35 4—46 5 Sâmbătă Sf. Mart. Teofim și Teona 17 Sâmbătă­­ Antonio 7—34 4—47 Apare Duminica, miercurea ș i Vinere« Pentru IRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Ada négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81 sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de pl­in­ pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, er­u strada St. Anna.­- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin­d A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rude Messe Seilerstatte No. 8. Wien. La 1. La 1. La 5. La 4. La 6. Anul 1634. Anul 1859. (TH. BALASSAN) I­A­N­U­A­R­I­E piua destinată alegerei Domnului Constituțional. Gr. Ghica V. reduce Boerescul la 12 zile de lucru. Preda, Stroe și Radu Buzescu nimicesc avant-garda Turcilor la Pu­tinei. Matheiu Basarab V. se prezintă Sultanului a primi învestitura. Alex. I. Cuza V., se alege de Divanul ad-hoc Domn al Moldovei. La 30. Anul 1420. Armata Română ia cu asalt cetatea Brașovului. La 31. Anul 1877. Solii turci, însărcinați pentru înch­eerea părței, sunt opriți de ante­garda rusă la Samacova. CONRESPONDENȚI IN­STREINATISTE: Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentre ANGL, la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. 1 Manuscriptele nepublicate se WJn iff*. $0 Anul 1843. Anul 1766. Anul 1595, IASSI, 2 Ianuarie 1891­­ „CURIERUL A­ fest organ de publicitate, care va­­, \­c­i acest numar in anul al 19-lea r e: .latenței sale și care de la apa­rțin­­ea sa și până asta­zî n’a urm­at t stop d­e cât binele comun, are tot ’‘«ep al de a participa la acestft bu­genera. „ JURIERUL“, fața intereselor ge­nere \ organ de publicitate, care au­­parț­ie nici unui partid, care nu este abrinționat de cime, a dovedit io­­ sir­­a de opt­spre­zece ani, că nu s’a abatut nici un moment de la­­ alea ce și-a propus de a servi inte­rnelor generale și ca nu mulțumește­xistența sa de cât numai muncei și energiei cu care s’a luptat intr’un timp I­ de îndelungat și bunei-vonnți din­­ tea onor, lectori și lectrice, cari, a­­d­ândi micul nostru merit­au bine­­l a ne incuraja prin plata regulata abonamentelor, cari constituesc si z­il nostru mijloc de întreținere. Putem mărturisi cu mândrie, caca ? dificultățile ce am intimpinat din ea crimei existente, nu numai zi a­­nostru, dar și tipografia a fost in­­­ ajatat nu numai de cea mai mare­­ a abonaților noștri ci și din tea onor, public care s’au grăbit a ia un bine-voitor concurs, pentru a vrea pași pe calea de progres ce­­ a propus de la aparițiunea zia­­r și fondarea tipografiei, adica, de azi interesele generale ale Țerei, a­zi, după trecere de 16 ani noi'o n 'astre, cu pu­blic ne-a dat realisarea fii resultatul necontestat, că ziarul nostru următor, se bucură și astâ­zi dupa trecere de 18 ani de o buna-voință crescânda din partea adooațilr sei. Așa­dar vom profita și noi de a­­cesta zi solemna pentru a exprima sentimentele nóstre cele mai caldurose tuturor acelor, in ai căror peptari se bate o inimă caldurosa. Urăm mai intaiu MM. II. Rege­lui Reginei și Principelui Ferdinand mulți ani fericiți, dorind ca creato­­rele să le inspire sentimentele cele mai nobile pentru patria nóstra! Urăm guvernului asemenea, ca el va fi? in«nir«t de patriotismul cel mai sincer pentru prosperitatea României, ca s’o păta conduce la glorie și mă­rire. Urâm ani fericiți representanților țărei și ’i conjuram sa lase tóte pa­siunile politice, tóte urele personale, tóte animositățile la o parte, și sa nu se gândăscă la alta, decât la modul cum ar putea conduce iubita nóstra patrie la fericire și nemurire. Dorim ani mulți și fericiți onora­bililor noștri abonați, lectori și lectrițe. Dorim ca anul 1891 să fie uq an roditor, sa fie scutit de seceta, de iu­­caste, de grindină, de resbele, de epi­demie și epizotii. Dorim in fine ca anul 1891 să fie îmbelșugat in tote privințile, putem ca și noi sa ne putem bucura de ru­­dele cari le remasă un an invelșugat. După tote aceste urări sincere ex­primate cu acestft ocasiune, dorim și pentru noi, ca onor. noștri abonați să aprecieze silințele unui din cele mai vechi ziare din România care există asta­zi. Din parte-ne nu putem promite asta, de­cât că ne vom da tota silința, ca ziarul nostru să fie înzestrat cu ma­teriile cele mai variate și mai intere­i­sante, așa ca sa puta satisface totu­­ a cti­­t­ror exigenților. Mulțumind dar inca odată tuturor cari! personelor onorabile, cari mi-au dat !și’mi dau un bine-voitor concurs in a­i penibila lupta întreprinsa de atâți ani •mai repet urările mele: Trăiască România! Trăiască MM. II. Regele și Regina! Vâiască A. La Regala Principele dinand.­ăruiască toți omenii de bine! TH. BALASSAN, Tipograf al ,Cârjei Regale« Proprietar Și Director al statului »Curierul* și Cavaler al ordinului »Corona României*.­voltarea din ce in ce mai mare a ță­rei nóstre ne impun cu ori­ ce preț o asemenea prefacere a invățământului. („G. N.“: Invetamen­tul Lemimilar In tóte țările ce stiunea învățămân­tului secundar este discutată. In Germania, împăratul Wilhelm II a luat inițiativa mișcărei pentru desființarea studiulor limbelor latină și elenă și înlocuirea lor prin limba naționala și limbele moderne. in Franța, un eminent magistrat, d. Houyuet, a pubicat acum o scri­­sere asupra acestei căptiani in modul „Sunt forte convins că nici o func­țiune publică du­cere cunoștința lim­belor morte și nici chiar magistratura (ceea ce vom­ dovedi ori­când) care, din punctul de vedere al legislațiunei comparate, ar trage u­n folos mult mai mare din cunoștința ambelor moderne. Este tot așa, și cu m­ai mult cuvânt, pentru advocați și medici.“ In Eoglitera vedem pe represen­­tanții aristocraticelor colegii din Eton, Harrow, Rugby, Charterhouse, Win­chester, Clifton, Saif­t-Paul, etc., ai că­ror elevi aparțin aprope exclusiv aris­tocrații­­ și înaltei­o­rghezi noi indus­triale și comerciale,­i vedem discu­tând desființarea limbei elene și înlo­cuirea ei prin cursuri de științe și de limbi moderne. Propunerea a fost respinsă cu o majoritate numai de două voturi. Când tote poporele din Europa pri­vesc acestă gestiune ca pe una din cele mai vitale, putem noi să rămâ­nem inapoi ! Ni­ se pare cu neputință. Ba inca, noi avem datorii și mai mari de­cât cele­lalte State față cu generațiunile viitore, căci legea nostră de invețămînt se întemeiază pe un principiu eminamente democratic. La noi, legea prevede că invățâ­­mînt de ori-ce grad este gratuit, pe când in tóte cele­lalte State numai scara primară este gratuită. Când deci leguitorul nostru a voit ca intregul invățâmtnt să fie gratuit, a ințeles ca acest nvățămînt să fie practic, sâ pregătea pe cetâțăn la luptă vieței. Astăzi in gcesele zestre secundare se predau cursuri cu ,otul de lux, cari nu pot avea alt sop de­cât a pro­duce funcționari. Urmând ast­fel se uită cu desă­vârșire insuși princpiul democratic pe a*-1 intemeează legea. L­ap amni vață, cu cât crește civilisa­­­nai, divine din ce in ce mai grea ascru icesta, e de o ne­­părata trecuințâ * Padina a mo­­­difica cu tot sistem­ul nostru de invă­­țămînt secundar. Trebuie «a gimnastele și liceele, lăsând - o parte limbele morte, să-și prefaca programele, în­locuind materiile de lux, prin materii corespunzatore cu trebuințele noi ale vieți moderne. . i Avem prea mulți funcționari și o timp ca acelele nostre să dea națiunei tineri serioși, deștepți și bine pregătiți pentru lupta ce sunt chiemați a sub­­ține pe tărîmul științei, al industriei și al comerciului Cărare.* 1 Belgrad 10 Ian.—Regina Natalia nu a primit visita fiului său ca ocazane a săr­bătorilor Crăciunului. Ea a refuzat invi­­­tația la balul Jockey,Club, pentru că co­mitetul nu a voit să o primască cu ono­­rurile regale. Paris 10 Ian.—«Temps* află din Pe­tersburg că Principele Waldemar a adre­sat Țarului o scrisare în numele ducelui de Orleans prin care cere ca ducele să fie primit ca ofițer intr’un regiment de ca­valerie rusaaca. Țarul a răspuns că având in vedere legăturile escelente cu guvernul francez el consideră ca neoportun de a da urmare acestei cereri. Guvernul francez ar putea să vad­ă la acestă o tendință de a favoriza partidul monarh­ic, pe când Rusia vrea să rămâne străină în discuțiile partidelor mai cu sumă câtă vreme Francia, care posedă tote sim­patiile sale va avea in capul său un gu­vern așa de respectat ca acela al d-lui , Carnot. Principele Waldemar reamintind prece­dentul Principelui Louis Napoleon, Țarul a răspuns că principele nu a aspirat nici o dată la corona Franciei și că el nu a avut neînțelegeri cu guvernul Republicei. Viena 10 Ian. — Partidul lucrător a decis de a sărbători și anul acesta z­iua de 1 Maiü, de a ține întruniri în favorea­­ lilei de lucru de 8 ceasuri și în favorea sufragiului universal, și de a face séra o preumblare la Prater. Programul dă de­­monstrărei un caracter esențialmente pa­­cinic. Cracovia Îl Ian. — D-nii Gorski și Klonzinski, studenți ai Universităței, au fost arestați ca bănuiți că participă la o societate secretă. Roma 11 sau. — Regele și Regina au asistat la serviciul religios din Panthéon pentru aniversarea morței lui Victor E­­manuel. Veteranii resbelului din Crimea au depus o corona pe mormântul său. Principele Napoleon a depus și el una. Paris 11 Ian.—Padlewski a fost ares­tat la Olot în Catalonia (Spania). Acastă știre este confirmată printr’o depeșă din Madrid. Viena 11 Ian. —«Oficialul» publică nu­mirea contelui Page ca guvernator al Bu­­­covinei și convențiunea cu Italia pentru­­ protecția operilor literare și artistice. Berlin 11 Ian.—Botezul celui din urmă fiu al împăratului s’a fixat pentru 26 Ia­nuarie. Nașii vor fi: împăratul­ Francisc I Joseph, Regele Humbert, Regime ^-estiDiă 1» rv,süte?i) Marea ducesă văd­uva Maria I de Meklenb­urg^ ducele și ducesa de Con­­­naught, ducesa Wera de­­ Würtemberg,­­ principiilo ^ principesa Frederic Leopold și Principesa argareta> sora Impiăratulu­i­i contele MoUke Ma­i 12 Ian.— «Ofici *’­ativ la serba ^meric*** ° siune în care vor fi representate Po­galia și America. Paris 12 Ian.—înmormântarea duce de Leuchtenberg s’a făcut cu mare poi­pă; onorurile militare i s’au făcut cu o divisiune de infanterie, un regiment de cavalerie și un regiment de artilerie, în­dată după caz urmau toți ofițerii casei d-lui Carnot, apoi cei doai frați ai duce­lui, personalul ambasadei rusești, d-n Floquet, Ribot, corpul diplomatic, sena­tori, deputați și o mulțime considerabilă. In momentul când cortegiul a sosit la biserică, poliția a arestat pe un individ pe care-l bănuia ca nihilist, dar a fost liberat îndată ce i s-a recunoscut identi­tatea. Printre numerósele corone ce se găsiau pe car, era una de pansele și de trandafiri cu culorile franceze și ruseș' oferită de d. Carnot în numele suu și numele guvernului francez. Madrid 12 ian.—«Liberalul* șhee r individul arestat la Olot răspunde la­­ nalamentul lui Padlevski, dar judecă­t­rul de instrucție nu a descoperit nie probă materială contra lui. Nu se­r dacă uu cum­va are de a face cu un ne­bun sau cu omorîtorul, poliția continuă căutările sale. Saraievo 12 Ian. — O cădere de trr­iau s’a întâmplat lângă Livno ; mai mu, case au fost distruse; 17 persone au fos omorite. Petersburg 12 Ian.— Principele Alec­­sandru de Oldenburg a fost ale"­­i erabr onorific al Academiei de științe­ i­ar învățați din Viena, din Neupi­lingen, din Berlin, din Goettingen Paris, au fost aleși membrii corespou Madnd 12 Ian. — Ultimele știri să confirme că individul arestat la este Padlewski, care probabil voia să se imbarcheze la Barcelona pentru America. TELE­G­E­RE PARTE ECONOMICĂ Președintele Camere de comerciu din Bu­curești a trimes următorea adresă : Domnului Primar al Capitalei. D-le Primar. Intre dificultățile cu cari luptă in­­cepaterea nóstra industrie, un loc în­semnat ocupă și taxele de acois de care sunt isbite, in unele sasuri,­­ dusele fabricate, in alte cașuri, toate­­teriile prime întrebuințate in fabri­­cațiune. In ambe acestea cas«…, taxele du acois copleșesc, apror cari se bucură de­ urma tarifelor protecțiunea: fabricanți SÖii.T* -3 suport dar

Next