Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-12-04 / nr. 122

Decexxi foxe . La 1, anul 1877. Românii bat pe Turai la­­ Tolovița. La 2, anul 1877. împăratul Alexandru,­ își d­a ziua bună de la armatele Ruso-Române, după ce le trece în revistă, însoțit de M. S. Domnul României. La 3, anul 1877, Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace. La 4, anul 1832, înființarea celui d’ântâiu teatru Român făcut în Iași. La 5, anul 1596. Gloriasa faptă a lui Ie­­remia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. La 6, anul 1877, Țarul părăsind România mulțumește Domnei de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. La 7, anul 1601, Șerban Basarab, ocupă tronul Țărei după mortea lui Mihaiu Bravul. Mfl. V M D-nii abonați sânt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abona­mentului ce d-lor an a da, căci in caz contrariu vom fi puși în neplăcuta posi­­țiune de a le suspenda trimiterea ziarului nostru, și a’i reclama la local competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum și a le publica numele, locuința și suima ca ce i ne datoresc. Tot o­dată aducem mulțumirile nóstre a tuturor acelor domni abonați cari sunt în jo­c curent ca plata abonamentului, apreciind munca și cheltuelile ce facem cu apariți­­unea regulată a acestui ziar. Administrația. G­arantat ii­­ în barele originale câte 150—170 kilogr. netto franco gara Iași sau Magazia de la bariera Păcurari. Comande la D-nul D. Wortmann, Iași, 24, strada Vechi, 24. România și tripla alianță Ziarul englez „Times“ se ocupă într-un lung și remarcabil articol de situația României față cu alianța tripă. Numitul ziar, purcedând din inci­dentul vizitei, ce a făcut Regele Ca­rol al României împăratului german L la Potsdam, care vizită deși pare să­­ ou aibă însemnate urmări mai grab­nice, totuși susține că ea nu pate fi privită ca un eveniment, ce n’ar avea nici o impotanța politică. Rolul României, zice sora engleză, va fi de mare importanță intr’un viitor­­ război european. Lucru firesc că a­­ceastă țară nu va putea să remana neutrală, ci sau va trebui să meargă cu torentul, ce va amelința încă o­­data imperiul Osmanilor, sau va tre­bui sa se pună in contra lui. Stând ast­fel lucrurile, împăratul Germaniei nu pate să nu simtă, că interesele alianței triple vor fi afectate in sens militar de atitudinea ce va lua Ro­mânia, zice o armată bravă bine organizată— „Times“—care a putut atârna­­­­ la cumpăna războiului ruso-turcesc din­­­­877 și care intr’o viitore campanie ar putea ocupa o forte importantă posițiune strategică, nu póte fi pri­vită de Germania drept o cantitate negligiabilă. Crede deci faia engleză, că Germania a ajuns să o recunoștere mai practică a acestui adevăr, îndată ce s’a retras contele Bismark, care neglijia România din cauză că voia să meoageze cât putea mai tare pe Rusia. La Potsdam nu sau luat angaja­mente positive, cred „Times“. Regele Carol este cu mult mai prudent, de­cât s’o fi făcut aceasta și cu mult mai consola de datoriile sale de suveran constituțional. Tot așa de adevărat Insă este, că resultatele întrevederei de la Potsdam au mulțumit pe de­plin că Regele Carol. In Romania—zice mai departe „Ti­mes“—există un curent in popor, fa­vorabil Rusiei ortodoxe, ca și popo­rul țarei de la gurile Dunărei de o­­riginea lor română. Pentru scopuri practice insă nu este bine a se ținea prea multă seamă de simțimîntul vag și întunecat al mulțimei nepricepute(?) și inerte(?) In cercurile conducătoare partizanii politicei ruso­file, póte sunt și ei destul de tari, pentru a putea ajunge la cârma țarei, insă chiar și acest partid iși manifestează simpatiile sale pentru Rubîi, mai ales atunci numai, cănd primește puterea, dar și ei ar resista la ori­ ce s’ar părea, că o dictatura ruseasca cu aceiași e­­nergie și urgia cu care ar face-o și rivalii lor. Faia engleză arată cum se satisfacă temerea acelora, cari cu bine­facerile ce a avut România de la Rusia in timp de grele încercări, ved totuși in colosul de la nord un dușman fiind­că íotr’adevĕr relele ce i-a făcut și și scopurile viclene ce se pare a avea fața de dânsa, întrec mult binefacerile. Ziarul englez însă justifică și cel­lalt curent antipatic al României față cu Austro-Ungaria. Iată cum se exprimă „Times“: Dacă Basarabia este ținută azi de Țarul, est de asemenea o România iridentâ și sub sceptrul Habsburgilor, de­ore­ce în țârile supuse Coroanei ungurești se află mai mult de 2 ju­­mătate milione Români, iar politica de maghiarizare care împilează crud pe Românii din Austro-Ungaria, a provocat o justă indignațiune în sinul Româ­ilor din regat. Pe lângă a­­cesta Ungaria n’a arătat de loc sim­­țiminte prietinești, nici spirit de con­­ciliațiune in politica ei vamală față cu România și ast­fel între aceste țâri vecine s’a sădit un rău simțimînt. Politica comercială a monarc­iei austro-ungare, ce se dictează azi mai mult din Pesta de­cât din Viena, deși nu a avut urmări politice seriose, ca in Serbia, totuși a avut o ram­urîre de aceiași natură. Deci in cât privește simpatiile din­tre Rusia și tripla alianța cumpănind tote cu dreptate, Rominia póte ju­deca in liniște in ce direcțiune o­trag propriele ei interese din ce parte are a se teme mai puțin și de unde are să spereze mai mult? Se pate are ca pericolul de agresiune din partea Rusiei să fie intimpinat mai bine prin o alianța, sau prin resiste­nță ? Din parte-ne, cotinua „Times“, nu insistăm a profeți, cum să vor decide bărbații de stat ai României in fața acestor cestiuni complicate și delicate, insă putem observa ca] un semn pre­vestitor, că fortificatele ce nu de mult s’au construit, pare că au menirea de a opune resistență unui inimic vi­itor din partea Rusiei mai mult de­cât din partea Austriei. Pate să ne spună cine­va că fortificațiele sunt făcute curat, cu scopul de a da pe un preț mai urcat alianța românească, noi insă socotim aceste explicari mai mult de niște ingeniositați puțin satisfacatore. Anul al XlX'lea No. 122. IASSI Mercuri 4 (16) Decembre 1891. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. > PREȚU ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR έ­N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE..................................................40 Fr.— [NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anund­uri: Pag­ I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 160. - Strada IO© Sus. — 160. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE l* CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: H Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, ^„.^n&ociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— , yiones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Pas­­­­sage Aberdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate (" J a lînnninpi ai raclama Po»*io H­ nn! T.wunftn Kt kia ,­­pentru­ anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis stradieBt. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. * A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien,­­­ I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mos­se Seilerstatte No. 8, Wien­­hotter A. C­oRiemergas8e 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate se vor arde. Min­iYr. 20 bani. C a.len.d.a.xvil Leptă xxx a­m. e 1 STIL VECHIC­I­­P­I­D­A_______ PATRONUL SJILEI | TIMPUL DIN SFSPTAMANA STIL NOU­­ P­I­DA 1_______PATRONUL ț>­I­L­E­I | Soc. 8|Stelei | Apng. Sorelui. Decembre ===== Decembre 1 Duminică Prof. Naum 558 înainte de Christ. 18 Duminică Lucia . 7—29 4 19 2 Luni Prof. Avacum 466 înainte de Christ. 14 Luni Nicasiu 7—80 4—19 3 Marți Prof. Sofonia 600 înainte de Christ. La 27 Noembre. Pătrarii întăiu cu Marți Valeria 7-31 4-20 4 Mereuri Martira Varvara _ • Io Mercuri Adelaida i—ot 5 Joi f Cuviosul Sava cel sfințit s­i 1 7­ * ‘­­17 Joi Lazarus 7—83 4—20 6 Vineri [­1­] §sf. Ierarh Necolae 18 * Vineri Achil 7—33 4—20 ____________________Sâmbătă­­ Sf. Pilotea (corp. la C. de Argeș) _____ 19 ____ , Sâmbătă_____, Namisia_____ _—34 4—21 Bruxelles 11 Decembre.—Ministrul a­­facerilor străine a supus Camerei tracta­tele de comerț cu Germania și Austro- Ungaria. Sofia 11 Decembre.— In privința ex­­pulsărei corespondentului­­ Agenției Ha­vas*, iacă cum s’au petrecut lucrurile: Ori și cine iși póte reaminti că ia luna Aprilie trecut un decret de expulsare s’a dat în contra­ct lui Chadouine în contra atitudinei sale sistematicește ostilă și stăruinței d-sale de a răspândi în străi­n­nătate știri inexacte, cu tendință și rău­­voitere asupra afacerilor bulgare, acest decret de expulsare sa retras, cu tote astea în urma intervenției câtor­ va prie­teni ai corespondentului, și a promisiune, date de însuși d. Chadouine ministrului Grecoff, că-și va schimba conduita In vi­itor, precum și in urma promisiune, fă­cute In același sens de gerantul Agenției Franciei ministrului afacerilor străine. Dar în loc de a schimba conduita co­respondentul «Agenției Havas» a luat de atunci o conduită din ce în ce mai ame­­nințătorre față cu Prințul și cu guvernul său dând sciri false, cu scopul de a-și răsbuna mai întâiu de decisiunea guver­nului relativă la expulsarea sa, și apoi spre a fi plăcut unor ziare care servă scopurile unei ore­care politici pe cari Bulgarii au tot dreptul de a o cunoște bine. In timpii din urmă totul lumea a obser­vat aci că d. de Chadouine frecventa în mod regulat cafenelele, unde căuta să provoce prin atitudinea sa scandaluri ți­nând atitudini ostile contra Prințului și a guvernului bulgar. Lucrurile au ajuns pănă acolo că gu­­vernul ne mai putând să rabde a decis să expulseze pe numitul corespondent, în­­tâmplese ori­ce s’ar întâmpla. Ast­fel că un nou ordin de expulsare s’a dat. Autoritățile poliției au reușit a­­laltă­ fără să execute acest ordin, punănd mâna pe nnminul corespondent, pe la 10 ore săra, la eșirea sa din cafeneau Pa*­natschoff. îndată ce geandarmii i-au comunicat că avea ordinul să-l expulseze, d. Cha­douine a pus îndată mâna în buzunarul său dar geandarmii zărind mișcarea au reținut brațele ghicind că d. Chadouine voia se facă nz de vr’un revolver.3— In­­tr’adevăr d. Chadouine a declarat el în­suși că era armat și a remis geandarmi­­lor revolverul încărcat ce se găsește ac­­tualminte între mâinile poliției. D. Chadouine a luat loc intr’o trăsură însoțit de doui geandarmi și a fost con­dus la Țaribrod unde a sosit la 8 ore dimineța. Sub­prefectul din Țaribrod ’i-a comu­nicat că ’i este oprit de a ședea în Bul­garia și l’a invitat să tracă granița, ceea ce el a făcut și d. Chadouine a plecat în trăsură la Pirot. In timpul arestăre: d-lui Chadouine nu s-a întâmplat nici un incident. Expulsatul nu a cerut măcar să mergă la domiciliul său înainte de plecarea lui. Geandarmii cari însoțiau pe d. Chadouine primiseră ordinul de a face călătoria sa cât se pate de confortabilă. Petersburg 12 Decembre. — Căpitanul Pompuschko, profesorul academiei de art TELEGRAME Viena 11 Decembre.—­­Noua Presă­ este informată din Madrid că negocierile între Spania, Germania și Austro-Unga­­ria pentru intrarea celei d­ântări din a­­ceate puteri in liga vamală, sunt apro­piate ; acesta este sigur în principiul Petersburg 11 Decembre.—Principalele ziare arată nemulțumirea lor pentru trac­tatele de comerț ale Germaniei și Austri­ei ; ele insistă asupra nevoiei unei înțe­legeri mai intime între puterile care nu fac parte din liga vamală. «Novoie Yremia* crede că Germania și-a asigurat preponderanța economică în centrul Europei. Rusia și Francia trebue să se înarmeze contra acestei coalițiuni vamale. «Novosti* declară că un tractat de co­merț intre Rusia și Francia a devenit în acest moment absolut necesar. Paris 11 Decembre.—Știrile din San­­ghai zic că triburările par terminate în Mongolia; 42 răsvrătitori culpabili de a­­sasinarea creștinilor au fost executați ; răsvrătiții au fost bătuți în mai multe locuri. PROGRAMA pentru STUDIILE DIN ȘCOALELE PRIMARE RURALE (Urmare). Clasa III. Din Septembre pâră in Noembre inclusiv : Sistema numerației decimale. Cele patru operațiuni cu numerele întregi. Probele lor. Numere decimale, scrierea și citirea lor. Zero la fine a numerelor decimale Schimbarea virgulei. Metrul, litrul, gramul și leul; multiplii și submul­tiplii lor. Adun­area și scădea numerilor de­cimale. înmulțirea numerelor Deci­­mele cu numere întregi și decimale Probleme. Decembre: Repetiția celor învățate până aici. Din Ianuarie până 1a Aprilie in­clusiv : Repetirea adunarei, scăderei și in­­mulțirea numerilor d­ecimale cu nu­mere întregi și decimale. Repetire generală asupra fracțiilor decimale și probleme din viața prac­tică asupra numerilor ce presintă lungimi, greutăți, capacități și valori. Numere fractionere ordinare. Fami­­liarizarea cu fracțiile cele mai simple: Vs, Vs, Vi, etc. Fracțiile Vio, Vivo, etc. Valorea concretă a fracțiilor. Scrterea întregilor din expresiile fracționare. Prefacerea ia numerelor,fracționare mixte. fracții . Propri­etățile numerelor fracționare ordinare. Repetirea numerelor fracționare ordi­nare. Mai­ : Repețirea celor învățate in cursul anului. Clasa IV Din Septembre până in Noembre inclusiv: Repetirea celor învățate in clasa pre­cedentă, cu mici explicări a regulelor găsite. Numerele fracționare ordinare pro­prietățile lor. Aducerea numerilor frac­­ționare la acelaș numitor. Divisibili­­tatea cu 2, B, 4,5,6, 8, 9, 10,100, 1000, etc. Simplificarea numirilor frac­ționare. Decembre: Repetirea celor învă­țate in lunile precedente. Din Ianuarie și până in Aprilie in­clusiv : Raporturi și proporții. Regula de trei simplă prin reducerea la unitate. Adunarea numerilor fracționare cari au același numitor și cari nu au ace­lași numitor. Numere mixte, reduce­rea lor in numere fracționare. Scă­derea intregilor din fracții și a frac­țiilor din întregi. Scăderea numere­lor mixte, înmulțirea numerelor fracționare, înmulțirea unui număr fracționar cu un intreg și vice-versa. înmulțirea numerelor mixte, împărțirea a două numere fracționare. Împărțirea între­gilor prin fracțiuni și vice-versă, îm­părțirea numerelor mixte. Maiu: Repetirea celor învățate in cursul anului școlar. Observare. In această clasă regu­­lele se vor scote din explicații făcute asupra diferitelor exemple cu numere concrete. »Mon. ofic.*­­va urma.

Next