Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-12-04 / nr. 122
Decexxi foxe . La 1, anul 1877. Românii bat pe Turai la Tolovița. La 2, anul 1877. împăratul Alexandru, își da ziua bună de la armatele Ruso-Române, după ce le trece în revistă, însoțit de M. S. Domnul României. La 3, anul 1877, Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace. La 4, anul 1832, înființarea celui d’ântâiu teatru Român făcut în Iași. La 5, anul 1596. Gloriasa faptă a lui Ieremia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. La 6, anul 1877, Țarul părăsind România mulțumește Domnei de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. La 7, anul 1601, Șerban Basarab, ocupă tronul Țărei după mortea lui Mihaiu Bravul. Mfl. V M D-nii abonați sânt rugați cu stăruință să bine-voiască de a achita costul abonamentului ce d-lor an a da, căci in caz contrariu vom fi puși în neplăcuta posițiune de a le suspenda trimiterea ziarului nostru, și a’i reclama la local competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum și a le publica numele, locuința și suima ca ce i ne datoresc. Tot odată aducem mulțumirile nóstre a tuturor acelor domni abonați cari sunt în joc curent ca plata abonamentului, apreciind munca și cheltuelile ce facem cu aparițiunea regulată a acestui ziar. Administrația. Garantat ii în barele originale câte 150—170 kilogr. netto franco gara Iași sau Magazia de la bariera Păcurari. Comande la D-nul D. Wortmann, Iași, 24, strada Vechi, 24. România și tripla alianță Ziarul englez „Times“ se ocupă într-un lung și remarcabil articol de situația României față cu alianța tripă. Numitul ziar, purcedând din incidentul vizitei, ce a făcut Regele Carol al României împăratului german L la Potsdam, care vizită deși pare să ou aibă însemnate urmări mai grabnice, totuși susține că ea nu pate fi privită ca un eveniment, ce n’ar avea nici o impotanța politică. Rolul României, zice sora engleză, va fi de mare importanță intr’un viitor război european. Lucru firesc că această țară nu va putea să remana neutrală, ci sau va trebui să meargă cu torentul, ce va amelința încă odata imperiul Osmanilor, sau va trebui sa se pună in contra lui. Stând astfel lucrurile, împăratul Germaniei nu pate să nu simtă, că interesele alianței triple vor fi afectate in sens militar de atitudinea ce va lua România, zice o armată bravă bine organizată— „Times“—care a putut atârna la cumpăna războiului ruso-turcesc din877 și care intr’o viitore campanie ar putea ocupa o forte importantă posițiune strategică, nu póte fi privită de Germania drept o cantitate negligiabilă. Crede deci faia engleză, că Germania a ajuns să o recunoștere mai practică a acestui adevăr, îndată ce s’a retras contele Bismark, care neglijia România din cauză că voia să meoageze cât putea mai tare pe Rusia. La Potsdam nu sau luat angajamente positive, cred „Times“. Regele Carol este cu mult mai prudent, decât s’o fi făcut aceasta și cu mult mai consola de datoriile sale de suveran constituțional. Tot așa de adevărat Insă este, că resultatele întrevederei de la Potsdam au mulțumit pe deplin că Regele Carol. In Romania—zice mai departe „Times“—există un curent in popor, favorabil Rusiei ortodoxe, ca și poporul țarei de la gurile Dunărei de originea lor română. Pentru scopuri practice insă nu este bine a se ținea prea multă seamă de simțimîntul vag și întunecat al mulțimei nepricepute(?) și inerte(?) In cercurile conducătoare partizanii politicei rusofile, póte sunt și ei destul de tari, pentru a putea ajunge la cârma țarei, insă chiar și acest partid iși manifestează simpatiile sale pentru Rubîi, mai ales atunci numai, cănd primește puterea, dar și ei ar resista la ori ce s’ar părea, că o dictatura ruseasca cu aceiași energie și urgia cu care ar face-o și rivalii lor. Faia engleză arată cum se satisfacă temerea acelora, cari cu binefacerile ce a avut România de la Rusia in timp de grele încercări, ved totuși in colosul de la nord un dușman fiindcă íotr’adevĕr relele ce i-a făcut și și scopurile viclene ce se pare a avea fața de dânsa, întrec mult binefacerile. Ziarul englez însă justifică și cellalt curent antipatic al României față cu Austro-Ungaria. Iată cum se exprimă „Times“: Dacă Basarabia este ținută azi de Țarul, est de asemenea o România iridentâ și sub sceptrul Habsburgilor, deorece în țârile supuse Coroanei ungurești se află mai mult de 2 jumătate milione Români, iar politica de maghiarizare care împilează crud pe Românii din Austro-Ungaria, a provocat o justă indignațiune în sinul Româilor din regat. Pe lângă acesta Ungaria n’a arătat de loc simțiminte prietinești, nici spirit de conciliațiune in politica ei vamală față cu România și astfel între aceste țâri vecine s’a sădit un rău simțimînt. Politica comercială a monarciei austro-ungare, ce se dictează azi mai mult din Pesta decât din Viena, deși nu a avut urmări politice seriose, ca in Serbia, totuși a avut o ramurîre de aceiași natură. Deci in cât privește simpatiile dintre Rusia și tripla alianța cumpănind tote cu dreptate, Rominia póte judeca in liniște in ce direcțiune otrag propriele ei interese din ce parte are a se teme mai puțin și de unde are să spereze mai mult? Se pate are ca pericolul de agresiune din partea Rusiei să fie intimpinat mai bine prin o alianța, sau prin resistență ? Din parte-ne, cotinua „Times“, nu insistăm a profeți, cum să vor decide bărbații de stat ai României in fața acestor cestiuni complicate și delicate, insă putem observa ca] un semn prevestitor, că fortificatele ce nu de mult s’au construit, pare că au menirea de a opune resistență unui inimic viitor din partea Rusiei mai mult decât din partea Austriei. Pate să ne spună cineva că fortificațiele sunt făcute curat, cu scopul de a da pe un preț mai urcat alianța românească, noi insă socotim aceste explicari mai mult de niște ingeniositați puțin satisfacatore. Anul al XlX'lea No. 122. IASSI Mercuri 4 (16) Decembre 1891. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. > PREȚU ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE..................................................40 Fr.— [NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunduri: Pag I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 160. - Strada IO© Sus. — 160. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE l* CONRESPONDENȚI IN STRÉINATATE: H Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, ^„.^n&ociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— , yiones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Passage Aberdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate (" J a lînnninpi ai raclama Po»*io H nn! T.wunftn Kt kia ,pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis stradieBt. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. * A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wienhotter A. CoRiemergas8e 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate se vor arde. MiniYr. 20 bani. C a.len.d.a.xvil Leptă xxx am. e 1 STIL VECHICIPIDA_______ PATRONUL SJILEI | TIMPUL DIN SFSPTAMANA STIL NOU PIDA 1_______PATRONUL ț>ILEI | Soc. 8|Stelei | Apng. Sorelui. Decembre ===== Decembre 1 Duminică Prof. Naum 558 înainte de Christ. 18 Duminică Lucia . 7—29 4 19 2 Luni Prof. Avacum 466 înainte de Christ. 14 Luni Nicasiu 7—80 4—19 3 Marți Prof. Sofonia 600 înainte de Christ. La 27 Noembre. Pătrarii întăiu cu Marți Valeria 7-31 4-20 4 Mereuri Martira Varvara _ • Io Mercuri Adelaida i—ot 5 Joi f Cuviosul Sava cel sfințit si 1 7 * ‘17 Joi Lazarus 7—83 4—20 6 Vineri [1] §sf. Ierarh Necolae 18 * Vineri Achil 7—33 4—20 ____________________Sâmbătă Sf. Pilotea (corp. la C. de Argeș) _____ 19 ____ , Sâmbătă_____, Namisia_____ _—34 4—21 Bruxelles 11 Decembre.—Ministrul afacerilor străine a supus Camerei tractatele de comerț cu Germania și Austro- Ungaria. Sofia 11 Decembre.— In privința expulsărei corespondentului Agenției Havas*, iacă cum s’au petrecut lucrurile: Ori și cine iși póte reaminti că ia luna Aprilie trecut un decret de expulsare s’a dat în contract lui Chadouine în contra atitudinei sale sistematicește ostilă și stăruinței d-sale de a răspândi în străinnătate știri inexacte, cu tendință și răuvoitere asupra afacerilor bulgare, acest decret de expulsare sa retras, cu tote astea în urma intervenției câtor va prieteni ai corespondentului, și a promisiune, date de însuși d. Chadouine ministrului Grecoff, că-și va schimba conduita In viitor, precum și in urma promisiune, făcute In același sens de gerantul Agenției Franciei ministrului afacerilor străine. Dar în loc de a schimba conduita corespondentul «Agenției Havas» a luat de atunci o conduită din ce în ce mai amenințătorre față cu Prințul și cu guvernul său dând sciri false, cu scopul de a-și răsbuna mai întâiu de decisiunea guvernului relativă la expulsarea sa, și apoi spre a fi plăcut unor ziare care servă scopurile unei orecare politici pe cari Bulgarii au tot dreptul de a o cunoște bine. In timpii din urmă totul lumea a observat aci că d. de Chadouine frecventa în mod regulat cafenelele, unde căuta să provoce prin atitudinea sa scandaluri ținând atitudini ostile contra Prințului și a guvernului bulgar. Lucrurile au ajuns pănă acolo că guvernul ne mai putând să rabde a decis să expulseze pe numitul corespondent, întâmplese orice s’ar întâmpla. Astfel că un nou ordin de expulsare s’a dat. Autoritățile poliției au reușit alaltă fără să execute acest ordin, punănd mâna pe nnminul corespondent, pe la 10 ore săra, la eșirea sa din cafeneau Pa*natschoff. îndată ce geandarmii i-au comunicat că avea ordinul să-l expulseze, d. Chadouine a pus îndată mâna în buzunarul său dar geandarmii zărind mișcarea au reținut brațele ghicind că d. Chadouine voia se facă nz de vr’un revolver.3— Intr’adevăr d. Chadouine a declarat el însuși că era armat și a remis geandarmilor revolverul încărcat ce se găsește actualminte între mâinile poliției. D. Chadouine a luat loc intr’o trăsură însoțit de doui geandarmi și a fost condus la Țaribrod unde a sosit la 8 ore dimineța. Subprefectul din Țaribrod ’i-a comunicat că ’i este oprit de a ședea în Bulgaria și l’a invitat să tracă granița, ceea ce el a făcut și d. Chadouine a plecat în trăsură la Pirot. In timpul arestăre: d-lui Chadouine nu s-a întâmplat nici un incident. Expulsatul nu a cerut măcar să mergă la domiciliul său înainte de plecarea lui. Geandarmii cari însoțiau pe d. Chadouine primiseră ordinul de a face călătoria sa cât se pate de confortabilă. Petersburg 12 Decembre. — Căpitanul Pompuschko, profesorul academiei de art TELEGRAME Viena 11 Decembre.—Noua Presă este informată din Madrid că negocierile între Spania, Germania și Austro-Ungaria pentru intrarea celei dântări din aceate puteri in liga vamală, sunt apropiate ; acesta este sigur în principiul Petersburg 11 Decembre.—Principalele ziare arată nemulțumirea lor pentru tractatele de comerț ale Germaniei și Austriei ; ele insistă asupra nevoiei unei înțelegeri mai intime între puterile care nu fac parte din liga vamală. «Novoie Yremia* crede că Germania și-a asigurat preponderanța economică în centrul Europei. Rusia și Francia trebue să se înarmeze contra acestei coalițiuni vamale. «Novosti* declară că un tractat de comerț intre Rusia și Francia a devenit în acest moment absolut necesar. Paris 11 Decembre.—Știrile din Sanghai zic că triburările par terminate în Mongolia; 42 răsvrătitori culpabili de asasinarea creștinilor au fost executați ; răsvrătiții au fost bătuți în mai multe locuri. PROGRAMA pentru STUDIILE DIN ȘCOALELE PRIMARE RURALE (Urmare). Clasa III. Din Septembre pâră in Noembre inclusiv : Sistema numerației decimale. Cele patru operațiuni cu numerele întregi. Probele lor. Numere decimale, scrierea și citirea lor. Zero la fine a numerelor decimale Schimbarea virgulei. Metrul, litrul, gramul și leul; multiplii și submultiplii lor. Adunarea și scădea numerilor decimale. înmulțirea numerelor Decimele cu numere întregi și decimale Probleme. Decembre: Repetiția celor învățate până aici. Din Ianuarie până 1a Aprilie inclusiv : Repetirea adunarei, scăderei și inmulțirea numerilor decimale cu numere întregi și decimale. Repetire generală asupra fracțiilor decimale și probleme din viața practică asupra numerilor ce presintă lungimi, greutăți, capacități și valori. Numere fractionere ordinare. Familiarizarea cu fracțiile cele mai simple: Vs, Vs, Vi, etc. Fracțiile Vio, Vivo, etc. Valorea concretă a fracțiilor. Scrterea întregilor din expresiile fracționare. Prefacerea ia numerelor,fracționare mixte. fracții . Proprietățile numerelor fracționare ordinare. Repetirea numerelor fracționare ordinare. Mai : Repețirea celor învățate in cursul anului. Clasa IV Din Septembre până in Noembre inclusiv: Repetirea celor învățate in clasa precedentă, cu mici explicări a regulelor găsite. Numerele fracționare ordinare proprietățile lor. Aducerea numerilor fracționare la acelaș numitor. Divisibilitatea cu 2, B, 4,5,6, 8, 9, 10,100, 1000, etc. Simplificarea numirilor fracționare. Decembre: Repetirea celor învățate in lunile precedente. Din Ianuarie și până in Aprilie inclusiv : Raporturi și proporții. Regula de trei simplă prin reducerea la unitate. Adunarea numerilor fracționare cari au același numitor și cari nu au același numitor. Numere mixte, reducerea lor in numere fracționare. Scăderea intregilor din fracții și a fracțiilor din întregi. Scăderea numerelor mixte, înmulțirea numerelor fracționare, înmulțirea unui număr fracționar cu un intreg și vice-versa. înmulțirea numerelor mixte, împărțirea a două numere fracționare. Împărțirea întregilor prin fracțiuni și vice-versă, împărțirea numerelor mixte. Maiu: Repetirea celor învățate in cursul anului școlar. Observare. In această clasă regulele se vor scote din explicații făcute asupra diferitelor exemple cu numere concrete. »Mon. ofic.*va urma.