Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-03-06 / nr. 25

ges^ű de tineri cu cunoștinți slabe, care nu ne va putea oferi garanție suficientă pentru a se achita cu esactitate și conști­ință de rolul important, ce tl are un far­macist in adevăratul exercițiu profesional util și științei și sănătăței publice. Rsteritori de a vedea ridicată farmacia nostrat la nivelul cultural in care se gă­sește in cele­lalte state și încredințați ca elementele nu ne lipsesc, vomu reveni mai detaliat in acesta chestiune de o gravitate în realitate fdrte însemnata. Colonelul I. Lahovary, ministru de ras­­boiu, a decis sa mute reg. 5 de linie din Galați in București și sa trimită la Ga­lați reg. 4 de linie. Batalionul 4 de vânători din Capitală va merge la T.­Ocna de unde va veni ba­talionul 1. Se știe că generalul de Waldersee că­­zuse mai luna trecută in disgrația ampâ­ratului, dar ca de câte­va zile imparatul ar și l’a apropiat și a început să arăta tn mod manifest că generalul se bucură de tota încrederea sa. De cât­va timp ziarele străine vorbesc mereu de o apropiare probabilă intre îm­păratul și prințul de Bismark și dau ca probabil reintorcerea prințului Bismark in capul afacerilor. In tot cazul faptul că «Hamburger Nachrichten» a încetat de o vreme incece atacările sale in contra politicei împăratului pare a confirma cel puțin știrea că o negociere s’a început in­tre impărat și fostul cancelar, dacă nu șt­ie acea că prințul de Bismark va fi re­chemat să’și ia posițiunea, pe care tota a mea crezuse odiniora că n’o va perde cât­ va trăi. CRONICA ESTERN­A Energia Reginei Natalia In expirata lună Februar, în catedrala din Belgrad, s’a celebrat cununia damei de onore a Reginei Natalia, d­na Stana Boghicevici. Regina Natalia, de la reve­nirea sa în Belgrad, nici o dată încă n’a fost în catedrala Belgradului, căci ’și are biserica sa favorită a sf. Natalia, zidită și înfrumusețată de M. Sa. De astă dată Regina s’a hotărît să vie în catedrala ca­pitalei Serbiei, spre a asista la cununia favoritei sale. In catedrală sunt două prea frumóse tronuri pentru Rege și Regină, de care s’a și servit Milan și Natalia în timpul conviețuirei lor. S’a întâmplat însă, nu se știe prin ce întâmplare, ca tronul destinat Reginei să fie acoperit cu o pânză, ca și cum n’ar fi, sau Riptici, aflând de hotărârea Regi­nei de a asista în catedrală la cununia d-nei Boghicevici, sau acesta s’a făcut mai dinainte din ordinul dat de Milan, cu pre­­miune nu se știe. E de ajuns că Regina Natalia sosind în catedrală, a găsit tro­nul sau acoperit cu o pânză, ceea ce pen­tru privitori proba că pe Mai. Sa nu o mai consideră de Regină. Catedrala Belgradului era plină de no­bleța capitalei Serbiei. Posițiunea delicată a Reginei a fost ob­servată de toți, și în publicul asistent s’a observat ore­care sensație. .. Și iată că Regina percurge totă bise­rica cu pași majestoși și se îndrepta că­­tre locul seu obicinuit—către tronul Re­ginelor serbe­­• cu propria mână asvăzie acoperemântul de pe tron, și cu o liniște magistrală ’și ocupă locul. Toți au încre­menit. Oierul, ce era gata a începe ser­viciul, s’a pierdut. Dar tóte aceste s’a pe­trecut în câte­va secunde. Mierarea ge­­mperală, cu fuțala fulgerului s’a înlocuit prin satisfacțiunea și triumful general, și cei asistenți s’a grăbit a arăta simpatiile lor Reginei, anii sărutându’i mâna, alții salu­­tându-o respectuos. După terminarea serviciului cununiei, Regina a fost întimpinată, la ieșirea din biserică, de o mare mulțime de lume, care’i striga­ .trăiască Regina Natalia! tră­iască Regele Alexandru­­ . In oraș circulă vorbe că comunicându­­se primului regent d-l Ristici acesta sce­nă, el a fost așa de tulburat că cât pe ce era să’l afle apoplexia. Majoritatea capitalei Serbiei e pentru regină și găsesc că ea n’a purtat drept, corect și energic. Inamicii reginei sunt e­­nervați și sunt gata a o acuza pentru crima de stat.­­ Evoluțiunea împăratului Wilhelm al ll-lea O știre de mare însemnătate politic ne vine de la Hamburg. D. general de Waldersee s’a dus la Friedrichruh, la prințul de Bismarck, cu care a avut o întrevedere. Pentru cei cari urmază evenimentele po­litice din Germania, nu pute fi nici o in­doială că generalul de Waldersee nu s-a dus de capul lui la Friedrichsruh, ci­­ a fost însărcinat de împăratul Wilhelm II cu o misiune pe lângă bátrânul fost cancelar. CURIERUL TH. BALASSA*­ unități, pentru ce nu l’ai trimis să se plim­be? Mult mai rău însă a făcut d. Gara șanin­de a aruncat respunderea asupra fostului Rege, pentru că el nu se pdte sustrage de la ea ca unul ce era prim­­ministru și trebuia să se retragă imediat când vedea că suveranul său îl împinge la crime, sau se face el singur sub ochii săi. Cât pentru modul cum il tratază pe fostul Rege Milan, insultându-l, acesta ar fi putut avea pute locul din partea ori­cui, dar numai din a sa nu, care 7 ani se prosternase la piciorele lui. Nu este fapta unui om de caracter de a linguși pe suveran când e la putere și te are consilier, și a’l umplea de noroi când el nu mai este stăpânitor și d-ta ești in o­­positione. (Românul). UN FAPT FĂRĂ EXEMPLU. Sunt multe lucruri curiose in lumea a­­cesta, dar ceia ce se petrece ani­ in Ser­bia este cu totul extra­ordinar și instructiv. Regele Milan a avut ca prim-ministru al seii șapte ani pe d. Garașanin. Ori a­­ceata compromisese pe Regele, sau se compromisese amândoi, faptele petrecute a acel timp precum și acțiunea energică a unei puteri străine pe cari toți o știm, opiniunea publică s’a înăsprit și Regele K­lan a fost silit să abdice după ce con­­cediase pe primul său ministru. Se știe că populațiunea întărâtată a mers la ca­sele d­lui Garașanin și i-a făcut o mani­festare ostilă la care fostul prim-ministru a răspuns cu revolverul, trăgând câte­va focuri asupra publicului. El a fost cerut de la Scupcină de justiție și arestat, însă gâsindu-se că el a fost in legitimă apă­rare, a fost liberat. Până aci lucrurile sunt forte naturale: a fost prim-ministru și a lucrat așa cum­­ a tăiat capul, plătind cu pierderea pute­­rei și simpatiei de care se bucura mai î­nainte in țară, a fost atacat și s’a apă­rat. Dar ceia ce nu e nici normal, nici moral, este că el, care contribuise la ră­cala dintre Rege și Regina, la divers și scandale cari au urmat la curte, căci pe timpul ministerului seu se petrecuse tote acestea, de­odată schimbă frontal și atacă pe fostul Rege Milan, apărând pe fosta regeDu care l’a luat avocatul ei in urma atitudinei ostile a regenților către dânsa. Fostul Rege, indignat de acesta, pu­­blică o scrisöre la adresa d-lui Garașa­nin sub semnătura «contelui de Țacova» pe care am reprodus’o și noi. In acea scri­sore se aduce aminte fostului prim minis­tru faptele săvârșite sub administrația sa, crimele comise contra alegătorilor prin districte și contra conspiratorilor, omorind femeile prin închisori. D. Garașanin res­pânde in fliarul sen «Videle», printr’o scrisore la adresa fostului sen suveran, atâta de violent că justiția a trebuit pe de o parte se sechestreze ziarele cari con­țineau scrisorea, iar pe de alta se ares­teze pe autor. După cum au afiștut cititorii noștri in numerl de ori, fostul prim-ministru al Serbiei aruncă tote acele fapte criminale asupra Regelui Zen care avea puterea su­premă să le provoce, dacă nu să le facă, il face rău crescut. Jack spintecătorul și răspunzător de tote lucrurile întâmplate, termină in sfârșit prin a’l opri de a’i mai scrie, fiind­că cuvintele sale nu prețnesc nimic in fața lui. Acest fapt nu are exemplu in istoria poporelor. S’a văzut miniștrii, căzând de la putere, să se pue in oposițiune și să lupte contra aceluia care l’a înlocuit, a­­cesta este constituțional, dar nu s’a po­menit pănă acum ca un Rege să acuse pe primul său ministru de crime și nelegiuir și acela să facă răspunzător pe fostul sen suveran de actele sale ca ministru res­­ău a făcut fostul Rege al Serbiei, în­tâia de a intra in polemică de ziare, și al doilea de a afirma veracitatea unor lu­cruri cari s’au săvârșit sub domnia lui de an fost ministru al seu; căci, ori cât ar voi el să se lepede de respunderea lor opiniunea publică îl întrebă: dacă știai că ministrul rostru a comis asemenea onor * * CRONICA LOCALA — 1 (Un b­a­l s­p­l­e­n­d­i­d). La 23 Martie curent, va avea loc în sala tea­­trului-circ Sido li balul Societăței pentru învățătura poporului român. După cât aflăm, acesta este menit să fie cel mai frumos bar din câte s’a dat în iarna a­­cesta. Sala va fi splendid decorată și n­o­­minată ca lumină electrică Pe scenă se va organiza o loterie, iar la drepta și la stingă scenei două chioșcuri: unul cu re­­coritare și altul cu flori și cu țigări. De­osebit de acesta va fi și o loterie de bani (200 lei în aur), în vederea căreia fe­care bilet de intrare va avea drept în mod pro­porțional la un număr de bilete cu care se puta câștiga. Lotul se va trage pănă ce va ieși un număr câștigător în folosul publicului cumpărător de bilete. * * * (Reușit). Anunțăm cu plăcere că la concursul de medic comunal din lo­calitate, a reușit cu succes d-l d-l Pas­­tia, unul din cei mai inteligenți medici și unul din primii specialiști de hydrothera­­pie din țară. — Felicitările nóstre. *** (Cartea cu jurați). Azi, Mercuri 6 Martie, se va judeca procesul lui Leiba Moscovici și G Gheorghiu pen­tru fals în acte publice, iar mâine Joi 7 Martie, se va judeca procesul lui A­lecu Savastru pentru dare de foc. (Concursuri). La 20 Iunie vii­tor se va ține concursuri pentru ocuparea in mod provisoriu, conform legei, a pos­turilor de maestri de scrimă și gimnastică de la liceul din Botoșani, de la gimnasiile clasice din Bacău, Fălticeni, Roman și de la gimnasiile reale din Tecuciu și Bârlad. Concursurile se vor ținea tn localul liceu­lui din Iași. Condițiunile de admisibilitate și programa materiilor sunt publicate în «Monit. oficial» No. 34 din 16 Mai 1885, iar procedura de urmat este cea fixată de regulamentul de aplicare a legei din Mar­tie 1879. Aspiranții trebue a se Înscrie a minister ca cel 8 Z­le înaintea terme­nului de concurs, ^ *% (Licitație). Pentru darea In în­treprindere a lucrărilor construcțiunei li­cealei internat din Iași, ministerul publică o nouă licitațiune, pentru Ziua de 15 A­­prilie viitor, orele 3 p. m., în pretoriul său din strada Diaconeselor. Valorea lu­crărilor este de 600.000 lei. Licitația se va ține prin oferte sigilate, conform legei comptabilitătței generale a Statului și con­curenții, spre a fi admiși, vor trebui să depună o dată cu oferta recipis a casei de depuneri și consemnațiuni cuprinzând ga­ranția provisorie de 5 % din valorea lu­crărilor, adică lei 30.000 în numerar sau efecte garantate de Stat.— Mai în detail se pate vedea în «Monit. oficial* No. 264 din 28 Februarie 1891. * * *(Iarmaroc). Luni 4 Martie, a început iarmarocul sf. Tudor ce se ține de obiceiu pe șesul Frumosei. Iarmarocu începe a fi bogat, mai ales în vite, așa că afacerile promit a da resultate bune. (Viață lângă) In orașul Ba­badag din județul Tulcea, a Încetat din viață 7'10*6 trecute locuitorul Petre Mi­hai Poturln. In etate de aprope 100 ani D­IVERSE De la Paris la Moscova cu picioronge.—Ce tim­in­a Figaro* de Joia trecută . Astăzi de diminață, la orele 9 jum. Sylvain Dorion, din provincia Ludes, va pleca de pe Piața Concordiei, urcat pe picioroage, spre a se duce la Moscova. El își propune să ajungă acolo după un umblet de 43 mult 45 de zile. Sylvain Dornon e de 33 de ani. De o sta­tură ceva peste mijlocie, slab, dar forte ro­bust și forte hotărât, el prezintă tóte garan­țiile necesare pentru a duce la bun sfârșit es­­pedițiunea sa. Călătorul va avea picioronge de 1 metru și 10 centimetri de înalte, cu care ușor pute face pași de 1 metru 25 c. El se va duce la Moscova prin Berlin. Du­pă ce va sta in Moscova o săptămână și va asista la deschiderea Exposițiunei, întrepidul călător se va reintorce la Paris tot cum se va fi dus, adică tot pe piciorongele sale. O sfântă indiană.— O fie din Montral a­­nunță, că inaltul Cler din Baltimore pledază pentru canonizarea unei feciore indiene, Ca­­terina Tegakwita. Ea s-a născut in Canada la 1658 și a fost fiica unui șef insemnat, la 1676 a fost botezată și s-a arătat ca un model rar de bunătate și de evlavie. Canadienii și chiar Indienii se închină de vocuri la mormântul ei. Fostul guvernator al Canadei, marchizul Denoville scrie, că in timpul unei ciume te­ribile, el a cerut ajutorul divin la mormântul ei și flagelul a încetat. Minunea s’a atribuit mijlocirii feciorei indiene, care dacă va fi ca­nonizată va fi prima sfântă indiană. Drama din Afiza.---Maria trecută pe la 4 ore sara, servitorul ducelui de Rivoli, Lucian Surtonque, in etate de 43 ani, intră in odaia Sofiei Miller, camerista d-rei d’Elchinghen. După o discuție scurtă, Surtouque trase trei focuri de revolver asupra fetei, iar cele­lalte trei focuri asupra lui însuși. Atât omorâtorul cât și victima muriră i­­mediat. Surtouque urmărea de mult pe Sofia Mil­ler cu propuneri de dragoste, și de­ore­ce fata care știa că e însurat și tată a trei copii, îl respingea mereu, el vru să se resbune. Inainte de a comite fapta, Sartonque scri­sese soției sale, care de asemenea se afla in serviciul ducesei de Rivoli, precum și ducelui insuși, spre a-i înștiința de proectul său funest. t EFROSU­l GREGOR­AȘ născută Steriady. In etate de 68 ani, după o scurtă su­ferință s’a sevârșit din viață Duminică 3 Martie a. c.—înmormântarea a avut loc ern Marți 5 Martie la orele 2 p. m., la cimitirul Eternitatea. t SOLTANA D. LAZU născută C. Sofronie. S’a sevârșit din viață după o scurtă su­ferință in etate de 62 ani in noptea de 27 spre 28 Fevrnar 1891, in orașul Vaslui, imormântarea a avut loc in ziua de 1 Mart 1891 a. c., la cimitirul din acel o­­raș. —Neunim și noi la durerea familiei ambelor defuncte. Fie le ferina ușază și memoria eternă. Prin însuși mărturia a Întregului corp me­dical Chinina Pelletier e regele medicamentelor, introdusă în mici capsule ro­tunde, purtând ca garanție numele Pelletier, n’are nici o amărăciune și lucrează mult mai repede decât luată in pilule sau prafuri. Ea posedă o acțiune sigură și răpide în contra durerilor de cap, migrenilor, nevralgie, fri­gurilor simple și intermitente, durerilor ro­­mastismale și susține puterea personelor obo­site prin muncă, voiajuri etc.; o capsulă face mai mult efect decât un pahar mare de vin de quinquina. „Amicul Agricultorului“ REVISTĂ AGRICOLĂ COMERCIALĂ, INDUSTRIALĂ ȚI ECONOMICĂ (Anul al IX-lea) Apare de 2 ori pe lună, format 4 ° mare (52—60 pagine fie­care număr) Abonamentele se fac cu începerea fie­cărei luni ABONAMENT ANUAL LEI 6. CEREȚI NUMERE DE PROBĂ cari se trimet for GRATIS ȘI FRANCO - CERERILE­­ pentru abonamente sunt a se adresa Administrației Revistei «AMICUL AGRICULTORULUI* București. Aprobațiuni D. Doctor N. Dimitropole, medic al Căilor ferate și al spitalului Filantropia din Bucu­rești scrie despre apa anti-apoplectică a d-rului otoman Weissmann următorele : După ce am avut de mai multe ori ocasiu­­nea de a prescrie bolnavilor mei apa anti­­apoplectică a d-rului Roman Weissmann, sunt in măsură de a mă pronunța asupra acestui medicament. Acastă apă este de o eficacitate incontes­tabilă pentru tote nevralgiile, și mai ales ne­vralgia facială. Ea dă resultate forte bune in contra migrenei și mai ales a celei care de­­pinde de o stare nevropatiă generală. Ea pro­duce efecte minunate in contra congestiunilor cerebrale, amețeli, vâjtituri și alte simptome apoplectice. D-l N. Dimitropole. București, 15 Octombre 1890. Broșura despre bele nervose și apoplexie se eliberăză franco și fără plată de d Carol Herzenberg, farmacia »Hygiea« la Iași și la­­ armadele principale din țară. Cererele din provincie a se adresa numai d. 1. Calin la București. A­N­U­N­C­I­U­R­I Dü QUQHilQÎ chiar de pe »cam, moșia JJC UiUitiLul Isaie» din județul Făl­­ciu. A se adresa în București la d. Con­stantin Lecca, strada Goliei 50. CANARI DE HARȚI au sosit la A. Mihailescu cofetar strada Golia, și se vând cu preț moderat. A­ se c­ti pe pagina 4-a avun­ciul „Avis Important* a fabricei d-lui 8. Cicidenthal. ÎNȘTIINȚARE Sub­semnatul N. G. Savinescu advocat domiciliat în Iași disp. III stradela Dră­­ghici No. 1, numit Girante pentru înca­­sarea veniturilor imobililor d-lui A. A. Ma­­vrocordat, sequestrate în pretențiea d in Ușer Felțu, prin jurnalul Tribunalului Iași secția II-a No. 6116 din 1890 comunicat mie prin adresa No. 17409 din 11 De­cembre 1890, fac cunoscut că, de la Sf. Gheorghe viitor adecă de la 23 Aprilie 1891, dau în închiriere imobilul domnului A. A. Mavrocordat, situat în Iași dispar­­țirea III str. Sf. Theodor No. 77 vechia in ograda chiar a bisericei Sf. Theodor unde actualmente șede d. I. Mardarescu Doritorii de a lua în chirie zisul imo­bil nu ru decât să se adreseze la mine Girante, N. G. Savinescu Iasi 27 Febraar ÎS 9*? iiHJHiE'IIIM 'Două-zeci de anii de isbânda martu­­resc de ’ eficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea răi­ede a bulelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de se’e), etc.— PARIS, 31. Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. .4 exige numele lui ATXINSI. Le plus artistique des journaux illus­­trés. Aucun journal de ce prix ne donne dans chaque numero autant de dessins iníéressants — 8 pages de dessins. sur 12. — Le numéro, 0,40 c. Envoi numero spécimen- sur de­­inande, adressée au Courrier Franțais, 14/rue Séguier, â Paris. Abonnements pom l’étranger : six mois, 15 francs,

Next